1,067 matches
-
un câmp de azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu grătarul ănchis, tot din argint, și o fereastră larg deschisă; turnul se termină cu o cruce trilobată, ortodoxă, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroană murală cu trei turnuri, simbol al orașelor care nu erau reședință de județ. Interesant este faptul că, după declararea Sloboziei ca oraș-municipiu (1 august 1979), Comisia Locală de Partid și de Stat nu a acceptat în stema
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
economiei locale: agricultura și industria chimică. În partea superioară dreaptă, pe fond albastru, este reprezentată o construcție religioasă simbolizând mănăstirea "Sfinții Voievozi", iar pe câmpul din stânga jos, pe fond roșu, este plasat un pergament desfășurat, purtând un sigiliu. Scutul este timbrat în partea superioară de o coroană murală de argint, alcătuită din șapte turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, Slobozia începuse să capete alură de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de argint, se află un stejar cu frunzele și ghindele de culoare verde, pe trunchiul căruia broșează o cruce treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: În comuna Curtești funcționează 20 societăți comerciale, 2 mori pentru grâu și porumb, o secție de mecanizare, 3 ateliere de tâmplărie, 3 ateliere de fierărie. Prin comună
Comuna Curtești, Botoșani () [Corola-website/Science/310246_a_311575]
-
lui Gheorghe Rákóczi I, comandate de Ioan Kemény, l-a învins la Teleajen și l-a scos din țară. În unele reprezentări contemporane, Vasile Lupu apare purtând pe cap cuca turcească, iar în altele, o coroană imperială de inspirație bizantină, timbrată cu capul de bour și cu acvila bicefală, reprezentări sugestive pentru cele două componente ale politicii sale: supus al Porții și protector al ortodoxiei. În 1639, Lupu a obținut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru fiul său
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
anul 2003 ultimele două localități se desprind, formând comună Șerbăuți. Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezrădăcinat, de aur. Chef-ul scutului, roșu, încărcat cu doi căi în mers, afrontați, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
un brâu crenelat, pe ambele părți, roșu. În partea superioară a scutului se află o creangă de măr înflorită, cu vârful spre stânga. În partea inferioară, doi pești unul sub altul, cel de jos conturnat, toate din argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bunești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
din 27 martie 2002 și la Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri. Drapelul - pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roșu-vișinii și albe alternându-se. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați cu capetele întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri. Ambarcațiunea din partea superioară a scutului amintește că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
argint, dezrădăcinăm deasupra căruia se află acvila cruciată, de aur, cu ciocul și ghearele roșii. Pasărea heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga de o semilună înfățișată, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvilă cruciată neagră cu zbor deschis. Semnificația elementelor:
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
în chef de un brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente: Metodologia de elaborare a proiectelor de stemă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
tripartită, în brâuri de roșu, aur și azur, și încărcată cu o acvilă cruciată în zbor deschis. Cea de-a doua jumătate, tăiată roșu și azur, era încărcată cu un cap de bour având soarele între coarne. Acest scut era timbrat de o coroană închisă și avea drept tenanți doi delfini afrontați, însoțiți de câte două drapele tricolore plasate pe verticală. Capetele delfinilor se sprijineau pe două țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
a unificării Armatei, Alexandru Ioan Cuza a emis la 9 februarie 1861 un Înalt ordin de zi prin care stabilea ca simbolul Principatelor Unite să fie două scuturi acolate, cu capul de bour în dreapta și acvila cruciată în stânga (neîncoronată), ambele timbrate de o coroană. Acest fapt nu a simplificat lucrurile, fiecare instituție folosind în continuare o altă reprezentare a stemei. La 17 martie 1862 Consiliul de Miniștri condus de Barbu Catargiu adoptă o hotărâre referitoare la confecționarea de noi sigilii pentru
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
puterii (sceptrul în stânga și sabia în dreapta), iar în cartierele doi și trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne. Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
colțuri între coarne, însoțită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu și patru și negru în doi și trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susținut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o "sica" dacică. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
o stea în șase colțuri, de asemenea de aur. Cartierul patru a fost rezervat ținutului Mării: doi delfini afrontați de aur. După 1878 aceștia vor desemna Dobrogea. Peste cele patru cartiere se află emblema scartelată a familiei domnitoare. Scutul e timbrat de o coroană închisă și este susținut de către doi lei ce au coada trecută printre picioare - simbol al Daciei. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
repartizate 4 ; 3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați. Peste tot a fost suprapus ecusonul sfertuit al familiei de Hohenzollern (argint în cartierele unu și patru și negru în cartierele doi și trei). Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de aur (simbolul Daciei și al Unirii din 1600). Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, având ciucuri și franjuri de aur
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
prin care au fost acestea fixate. În urma numeroaselor consultări și elaborări, în „Monitorul Oficial” nr. 222 din 8 octombrie 1928 a fost publicat „Decretul pentru fixarea stemelor județene”. Este de precizat că, inițial, stemele districtuale în stadiul de proiect fuseseră timbrate cu Coroana de Oțel a României. La acest ornament s-a renunțat pe parcursul consultărilor comisiei. Aceste steme au fost abolite temporar, de la înființarea ținuturilor în 1938 și până în 1940, când regimul național-legionar a restabilit vechea împărțire pe județe. Scutul fiecărei
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
1867: un personaj domnesc). După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul local al fiecărei localități. Toate aceste steme prezintă elemente comune: scutul triunghiular curbat la bază, timbrat de o coroană murală cu un număr specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orașe), 5 pentru orașe reședință de județ și 7 pentru municipii. Orașele care au fost capitale ale principatelor române prezintă în creștet
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stemele comuniste au fost abandonate. După 1992 s-a revenit treptat la simbolurile din perioada interbelică. Totuși, variante nou elaborate prezintă câteodată elemente heraldice reprezentative instituite în perioada comunistă. Stemele actuale au același tip de scut (triunghiular curbat) și sunt timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. De această dată, numărul turnurilor înseamnă: comună (1), oraș (3), municipiu (5), municipiu reședință de județ (7). Creștetul herburilor fostelor capitale ale principatelor au fost păstrate. Unele steme au eșarfă cu deviză (cum ar fi
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
autorului excepției, nefiind definită prin lege, reaua-credință nici nu poate exista, cu atat mai mult cu cât bună-credință este prezumata, iar "netemeinicia" unei cereri sau petiții nu este de natură să păgubească justiția, de vreme ce acela care introduce cererea o și timbrează. Astfel autorul excepției ajunge să considere că abuzul este îngăduit, de vreme ce acela care îl săvârșește plătește pentru această taxă de timbru. Activitatea de judecată devine astfel, în această viziune, o simplă prestare de servicii, comandata de reclamant. Curtea Constituțională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
frunze, de aur. În partea superioară, în câmp roșu, se află o crenguță de stejar cu o frunză și două ghinde de aur. În vârful scutului, în câmp verde, se află o oaie de argint, păscând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mărul și crenguța de stejar simbolizează bogăția pomicolă și silvică a zonei. Oaia reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, zootehnia. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251190_a_252519]
-
și rădăcinile de argint. În partea superioară se află un cerb de aur, alergând spre dreapta. În vârful scutului se află un brâu undat de argint. În vârful scutului se află un berbec de aur, orientat spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea de aur simbolizează forma de cruce a localității. Bradul și cerbul reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei. Brâul undat reprezintă râul Someșul Mare, care izvorăște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251190_a_252519]
-
stejar, fiecare cu câte 9 frunze și 5 ghinde, care se încrucișează în săritoare. În partea inferioară, în cartierul 3, în câmp albastru, se află o roată de moară, care iese din fascia undată aflată în vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea amintește de mănăstirea Tutana, declarată monument istoric. Ramurile de stejar simbolizează bogăția silvică a zonei, iar numărul ghindelor de pe ramuri reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250004_a_251333]