984 matches
-
o pictură de mari dimensiuni, accentuat decorativistă. "Kimonologhiile" constituie fundalul descalificant pe care se detașează un pictor precum Luchian, și dincolo de imprecație, merită reținut efectul de contrast pe care Arghezi îl dorește decisiv și incriminatoriu pentru pictorii falsificați. "În sălile "Tinerimii", spoite cu kimonologhii, acaparate de ceea ce el numește "mușamale", în acest mare sanatorium de lucruri mici bolnave, frescheța și vivacitatea lui Luchian atrag îndată, de cum sunt întrezărite, în fundul camerei lor, prin învălmășagul de vopselărie și zahăr policrom al expoziției"412
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a regăsirii unui ținut arcadic în care domnește un hedonism estetizat, împăcat cu el însuși, netulburat de imixtiunea sfârșitului, care există până și în Arcadia, decelabil în tablourile lui Poussin cu această temă425. "La cea de-a doua expoziție a Tinerimii artistice spuneam că talentul lui Kimon Loghi se află la o răscruce: o cale pe care îl împinge școala germană, influențele lui Böklin (sic) și Stück (sic), sub care Loghi crea viziuni diafane ce se perdeau în atmosfere cenușii, peysage
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
făcut "castele cu chiparoși", a făcut însă și "Post mortem laureatus" și "Gavroche" (unde numai de Böecklin nu poate fi vorba) și Princessa bizantină, expusă în expoziția de care ne ocupăm, o pânză cu reale calități de armonie. Tot la "Tinerimea" a expus dl. Loghi și un frumos peisaj, reprezentând orașul Cavalla întrezărit prin crenelurile unui zid de o culoare roșcată"431. Dacă apropierea de Stück se face aproape firesc, Loghi era elev al acestuia, iar câteva dintre picturile sale, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
profesor la Școala de arte-frumoase din București, realiza o trecere în revistă a celor șapte societăți de arte din România: Soc. "Domnița Maria" (în special pentru artele industriale-naționale), Soc. "Arta Românească", trei societăți de pictură, sculptură și arhitectură, "Cercul Artistic", "Tinerimea Artistică" și "Societatea Generală a Artiștilor din România", plus alte două societăți de arhitectură, constatând că la atâtea societăți există, totuși, prea puțini artiști. Artistul pune numărul acestora pe seama tendințelor secesioniste în arta românească, cu toate că fenomenul debutase la sfârșitul secolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
B. Brănișteanu, la sugestia regelui Carol I. Efemerul acestei societăți este compensat de efectele sale în timp, secesionismul românesc este continuat într-o altă formulă, prin înființarea unei societăți cu o apreciabilă longevitate și cu un palmares de invidiat, Societatea "Tinerimea Artistică", pe 3 decembrie 1901, la inițiativa a două nuclee artistice, pe de o parte Ștefan Luchian, Nicolae Vermont și Constantin Artachino, pe de alta, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu și Frederic Storck. Ideea, consideră Constantin Prodan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la secesioniștii români aflați în țară, Luchian, Vermont, Artachino, Grant, Verona și sculptorii care vor rămâne atașați familiei regale, Storck și Spaethe. Noul "cerc artistic" este mai exclusivist, neadmițând printre membri altceva decât artiști plastici. Termenul cheie îl reprezintă "tinerimea" prin referirea nu numai la o artă tânără, ci și la novismul mișcărilor secesioniste occidentale: Jugendstil în Germania, Arte Joven în Spania etc. Societatea beneficia și de sprijinul principesei Maria 495, care expune lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noi membri, printre care Cecilia Cuțescu- Kuntzer, devenită foarte curând Storck, prin căsătoria cu sculptorul Frederic Storck, gravorul Gabriel Popescu, arhitectul Petre Antonescu și pictorii greci Gheraniotis, N. Lytras și Ana Papadopol, iar Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice acceptă ca "Tinerimea artistică" să reprezinte țara la cea de a IX-a Expoziție internațională de arte frumoase din München. Expozițiile vor ilustra mai multe direcții, simbolistă, decorativistă în sensul neobizantinismului sau Art Nouveau-ului, și Secession-ului, impresionistă și postimpresionistă. Aceste direcții nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
războiului. Concomitent succesului de piață, semn că ceea ce constituia odinioară "avangarda" fusese asimilată, canonizată și devenise chiar "modă", bat la ușă noi forme de expresivitate artistică, expresionismul și avangardismul propriu-zis, a căror ecloziune are loc acum, în anii războiului. Prin intermediul "Tinerimii artistice", publicul românesc este deja pregătit pentru receptarea lor. IX.3. Revista "Ileana" Din revista Ileana, proiectată să apară nu mai puțin de 10 numere pe an, așa cum era anunțat curajos în primul număr al revistei, nu apar, în cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Constantin Artachino, Ludovic Bassarab, Ștefan Popescu etc., dar și sculptorii Frederic Storck și Oscar Spaethe. Avem în principal pictorii și sculptorii care constituiseră Salonul Independenților și care se vor regăsi și în cadrul Tinerimii artistice după dispariția revistei, continuând astfel proiectul. Prezența pictorilor străini în revistă are semnificația efortului de sincronizare cu direcțiile noi în pictura europeană. Printre ei regăsim nume mari ale Art-Nouveau-ului (Jiri Mucha), ale simbolismului belgian, cu o mulțime de teme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă o anumită direcție simbolistă, care face loc unui anumit lirism corelat sensibilității religioase și unei simbolistici specifice. Fără îndoială, Maximilien Luce este reprezentativ pentru pointilism și, în speță, pentru o altă direcție care se face remarcată în cadrul viitoarei societăți Tinerimea artistică, impresionismul. Cât despre Jiri Mucha, reprezentativ pentru curentul Art Nouveau, ecourile artei sale se vor găsi cu prisosință la pictori precum Ștefan Popescu sau Apcar Baltazar, în încercarea de a găsi o formulă proprie artei decorative moderne prin contaminare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand Khnopff (Bruxelles) și a britanicului Walter Crane (Londra). În numărul 2, din septembrie 1900, se adaugă colaboratorilor români în materie de arte plastice, Glaser și Nicolae Mantu, care va deveni membru al societății Tinerimea artistică în 1911, caricaturistul N.S. Petrescu (Găină), Sonia Roguska, Eugen Voinescu, iar printre colaboratorii străini, A. Mucha și Alexandre Séon. Revista anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea și Irod, și real incestuoase, dintre Irod și Herodiada. Nicolae Vermont atacă încă odată tema femeii fatale sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu acest titlu, în 1913, la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
biblic, rodul unei conștiințe estetice ce-și definește clar particularitățile. "Am mai lucrat o serie de pastele și picturi cu subiectul "Salomeea cu capul Sfântului Ioan", motiv de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea" un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și unul dintre cei mai importanți colecționari de artă de la finele secolului al XIX-lea și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități emblematice pentru finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ilustrează și o viziune asupra rolului pe care arta și literatura îl joacă în circumscrierea unui spațiu specific. Interiorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la Muzeul de Arte Frumoase din Bordeaux, 7 aprilie-7 iunie 2000). Există albume consacrate unor mișcări de artă care capitalizează o bună parte din lucrările simboliste, cum ar fi cele consacrate grupării Mir Iskusstva sau simbolismului ceh. Un album dedicat "Tinerimii artistice", poate cea mai longevivă grupare artistică alcătuită din "scizioniștii" români, o bună parte dintre ei marcați de sensibilitatea simbolistă, ar constitui o excelentă panoramare a devenirii artei plastice românești de la finele secolului XIX și începutul secolului XX. Toate aceste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Molcuț, Editura Minerva, București, 1974, p. 214. 78 Ibidem, p. 212. 79 Adrian Maniu "Expoziția oficială a Ministerului de instrucție Publică", în Noua revistă română, nr. 6, 26 mai 1913, p. 93. 80 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 81 Patrick Bade, Edward Burne-Jones, Parkstone Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 5. 82 Ibidem, p. 5. 83 Laurence Brogniez, Préraphaélisme et symbolisme. Peinture littéraire et
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bucarest, 1903, p. 217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion Frunzetti, G. Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1940, pp. 7-8. 214 T.A Teodoru, "Cronica artistică, a XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216 D. Karnabatt, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vol. III, p. 102. 238 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 44. 239 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 240 "A IX-a Expoziție a Tinerimei Artistice", în Noua revistă română, nr. 2-3, duminică, 18 și 25 aprilie 1910 Noua revistă română, nr. 2-3, duminică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vers și Poezie", (apărut în "Linia dreaptă", An. I, nr. 2, 1 mai 1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43. datat: 24 februarie 1904), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 23. 336 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reluat în Apcar Baltazar, Convorbiri artistice, prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974, p. 84. 411 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" I, apărut în "Facla", An. III, nr. 16, 21 aprilie 1912, p. 315-316, semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
16, 21 aprilie 1912, p. 315-316, semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, pp. 780-781. 414 Linia dreaptă, An. I, nr. 2, 1 mai 1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43, 24 februarie 1904. 415 Ibidem, p. 23. 416 "Expoziția "Tinerimii artistice"" în "Facla", An. II, nr. 21, 21 mai 1911, pp. 352-353, semnat T.A., p. 126. 417 "Expoziția "Tinerimea artistică". Vernisajul", în "Seara", An. IV, nr. 1153, 1 aprilie 1913, p. 1, semnat T.A., p. 734. 418 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43, 24 februarie 1904. 415 Ibidem, p. 23. 416 "Expoziția "Tinerimii artistice"" în "Facla", An. II, nr. 21, 21 mai 1911, pp. 352-353, semnat T.A., p. 126. 417 "Expoziția "Tinerimea artistică". Vernisajul", în "Seara", An. IV, nr. 1153, 1 aprilie 1913, p. 1, semnat T.A., p. 734. 418 Ibidem, pp. 126-127. 419 L. Bachelin, R.C. "Palais de l'Athénée. Exposition Kimon Loghi", în L'Indépendance Roumaine, 28e Année, nr.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
443 Virgil Cioflec, Luchian, București, 1924. 444 Petru Comarnescu, Ștefan Luchian, (Biografie), Editura Tineretului, București, 1960. 445 Theodor Enescu, op. cit., nota 142, p. 300. 446 Ibidem, pp. 118, 140. 447 fr.wiktionary.org/wiki/mièvrerie 448 Tudor Arghezi "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", N. Vermont IV, apărut în "Seara", An IV, nr. 1170, 21 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 776. 449 Theodor Enescu, op. cit., p. 197 450 Ibidem, p. 201. 451 Ibidem, p. 201. 452 Ibidem, p. 141. 453 Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]