1,440 matches
-
să expedieze acte conținînd concesiunea unui privilegiu sub Pecetea noastră." Un laitmotiv-cheie al tuturor acestor reglementări decrete, ordonanțe, hotărîri care vor dirija în Franța "viața spirituală" timp de trei secole: "Apărare". A împiedica. A stăvili. A opri. Din 1535, numărul tipografilor parizieni era redus la doisprezece, iar producția lor, la "cărți aprobate și necesare pentru binele public". Doi tipografi și un librar au fost arși pe rug, în piața Maubert, iar saci întregi de cărți au fost aruncați pe foc împreună cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
hotărîri care vor dirija în Franța "viața spirituală" timp de trei secole: "Apărare". A împiedica. A stăvili. A opri. Din 1535, numărul tipografilor parizieni era redus la doisprezece, iar producția lor, la "cărți aprobate și necesare pentru binele public". Doi tipografi și un librar au fost arși pe rug, în piața Maubert, iar saci întregi de cărți au fost aruncați pe foc împreună cu cititorii lor eretici. Toate profesiile ce țineau de Carte erau bănuite de erezie. Principele artelor și al literelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din Geneva sau Germania (1547). Hotărîrile lui Francisc I nu au stăvilit înmulțirea cărților, deci nici transmiterea ereziei. Întreruperea brutală din 1535 și procesiunile expiatorii (ca acelea ale integriștilor împotriva lui Salman Rushdie) vor fi diminuat, în acel an, producția tipografilor francezi. Volumele fentează regulamentele și cenzura, se tipăresc de îndată în afara Franței, trec din mînă în mînă, ici sub formă de almanahuri, colo sub înfățișarea unor false biblii, breviare sau psaltiri. Titluri anodine acoperă infamii. După 1550, ereziile colcăie. Realizarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dragă nouă, secolul al XVI-lea. Primele tipărituri cu caractere mobile au avut loc între 1450 și 1455, prima tipografie se instalează la Paris în 1469. În 1475, papa îi încredințează Universității din Köln privilegiul de a-i supraveghea pe tipografi, editori și autori. În mai mult de o jumătate de secol, pînă la excomunicarea lui Luther în 1521, represiunea va constitui apanajul Bisericii, prin intermediul universităților sale. Cea mai veche putere a Occidentului, care își întemeiase dominația pe monopolul asupra transmiterii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
canonic pentru a le împrumuta școlarilor jurau credință Universității, care fixa, în schimb, tarifele de închiriere a exemplarelor și suma totală a garanțiilor. Tocmai acest mecanism instituțional greu încercat va întîmpina tipografia pe neașteptate, plin de inocență. Și cum primii tipografi proveneau din breasla aurarilor și argintarilor, ale cărei cutume și obiceiuri le moșteniseră, tot astfel primele tipărituri se vor fi adăpostit în sînul fostelor jurisdicții ecleziastice care le-au supus acelorași examene: aprobarea episcopală sau universitară, controlarea lor de către Inchiziție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sursă de profit. 1728: Art. 1: Edictele, Ordonanțele, Declarațiile și Regulamentele privind activitatea de tipărire [...] se vor aplica întocmai cu forma și conținutul lor în toate punctele care nu fac excepție de la derogările prevăzute prin prezentul act; se interzice tuturor tipografilor, librarilor, negustorilor orice contravenție, urmînd ca aceasta să se pedepsească în conformitate cu cele prevăzute aici. Adică: lanțuri, galere, expulzarea de pe teritoriul aflat sub jurisdicția Parlamentului și, în caz de recidivă, din întregul Regat, chiar pe viață (Art. II, III, IV, V
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la căderea Vechiului Regim. În 1739, o decizie a curții închidea toate tipografiile în 43 de orașe ale regatului. 1744: publicarea unui Cod al librăriei și tipografiei la Paris. Edictul din aprilie 1757 reintroduce pedeapsa cu moartea pentru autorii și tipografii de cărți neautorizate; cel din martie 1764 interzice apariția oricărei lucrări despre administrația financiară. În 1767, o decizie a Parlamentului interzice publicarea lucrărilor pe probleme religioase; sau mai degrabă despre "acele puncte de controversă dintre mai-marii Bisericii care ar putea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Asociația băutorilor de Acidofil“. Am constatat că acest produs (o varietate de chefir sau de lapte bătut) ne cădea foarte bine pe la orele unsprezece din zi, după ce deja înghițiserăm o cantitate apreciabilă de aer toxic la locul de muncă. Muncitorii tipografi își primeau sticla reglementară cu lapte, iar noi descoperiserăm pe cont propriu Acidofilul, căruia îi făceam benevol publicitate. Fondaserăm Asociația și-i îndemnam și pe alții să intre în ea, dar iarăși nu convingeam pe nimeni. Nichita nu doar că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
urât, firește, pe Stalin, pe Gheorghiu-Dej, pe Ceaușescu - de fapt, mai mult pe madam Ceaușescu. Și am urât o colegă care mă turna tot timpul la Cadre. M-a turnat odată, cu mare tam-tam, pentru că, aflând eu că la cantina tipografilor de la Casa Scânteii se servea și mâncare de regim, ceea ce la cantina noastră, a ministerului, nu exista, l-am rugat pe un coleg, fost tipograf, care nu mânca la cantină, să-mi scoată o cartelă pe numele lui. Nu pot
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la Cadre. M-a turnat odată, cu mare tam-tam, pentru că, aflând eu că la cantina tipografilor de la Casa Scânteii se servea și mâncare de regim, ceea ce la cantina noastră, a ministerului, nu exista, l-am rugat pe un coleg, fost tipograf, care nu mânca la cantină, să-mi scoată o cartelă pe numele lui. Nu pot să vă spun ce tărăboi a ieșit. Am urât comunismul. Mama, săraca, spunea că un singur chiuretaj ar fi putut salva omenirea. Ehe, dacă mama
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ce să-și piardă slujba fiindcă a fost văzut ducându-se cu Scânteia la closet - pe timpul, bineînțeles, când nu exista hârtie igienică. Așa cum la școala primară, în fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
slujba fiindcă a fost văzut ducându-se cu Scânteia la closet - pe timpul, bineînțeles, când nu exista hârtie igienică. Așa cum la școala primară, în fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și eu ceva fru mos
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
spuneau oamenii în cartea mea Politica după comunism, liderul ales direct care numește guvernul, TĂtucul, fărĂ intermediarii corupți din partide, ideal cultivat și de BĂsescu mai târziu. Primul nostru număr foarte critic față de Iliescu nu le-a mai plăcut muncitorilor tipografi, aceiași muncitori tipo‑ grafi care în decembrie ne dăduseră hârtia pe gratis și lucraseră să ne tipărească fărĂ să ne ceară un ban. O lună mai târziu, nu ne-au mai tipărit, drept pentru care, după ce am discutat între noi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ziar unde fusese scos ceva. Articolele con‑ troversate au rămas pur și simplu netipărite. Și a apărut ziarul cu pete albe, ziarul se găsește și astăzi la Muzeul Presei din Washington, la Newseum. V.A. : Deci erați cenzurați chiar de tipografi ? A.M.P. : Exact ! Și discuțiile cu tipografii erau teribile. Spuneau : „De ce numai domnul BĂcanu să se exprime în ziar ? De ce nu și noi, oamenii muncii ?“. Brusc mun‑ citorii au început să dea crezare gogoriței cu care îi îndoctrinase propaganda comunistă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau mai degrabă sună cam „a bate șaua să priceapă iapa”. Ca un făcut, iar m-am luat cu vorba și am uitat să spun că, în toamna anului 1881, matale - împreună cu alți opt institutori și cu Ioan S. Ionescu - tipograf - ați cumpărat de la Junimea „Tipografia Națională”, afacere la care ai rămas acționar până la sfârșit... și la care nu se vedea câștigul din pagubă. Apoi acest Ionescu - bun prieten cu matale a povestit - fără răutate - mai multe întâmplări, al căror erou
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i cei patruzeci de ani petrecuți de poporul ales În cort și În pustietățile Sinaiului; și, În sfârșit, pe coana Rița, blănăreasa văduvă, care a trăit până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am dat totuși ascultare bătrânului sceptic Canianu. ...Nici azi nu-s Încă dumirit de-a binelea: ce cale sigură trebuia s-apuc? Horoscopul meu le indică, am văzut, cu naivitate sau În glumă, pe toate: de la aceea a cântărețului, publicistului, tipografului, filozofului și negustorului de păcate lumești, până la, era să uit, aceea a „Întreprinzătorului de căi ferate, cu investiții și invenții În aventuri unice și extraordinare“. Pentru o singură profesie mărturisește Horoscopul că nu am fost născut: aceea de marinar (Venus
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care acea gioarsă de tipografie din strada Sf. Apostoli În nici un caz nu era utilată ca să le execute, dându-le, la rândul său, mai departe tipografiilor din Dudești și Văcărești, În care asu dau de dimineață și până În noapte bieții tipografi evrei, lucrând pe nimica toată, cu balabusta și cu copiii lor, pentru ca „diferențele“ - ei, vezi? aici e aci: diferențele! - să intre pe nemuncite În buzunarul intermediarului cu rezoluția ministerială la mână, adică În buzunarul tricolor al tipografiei Răsăritul, cum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
azi originalul acestor Scrisori bănățene, cum le-am intitulat publicându-le treptat În Ideea Europeană din vara lui 1922, aceste simple corespondențe de natură particulară, peste ale căror pagini stăruie Încă până azi urmele negricioase de plumb ale deștelor culegătorului tipograf de acum treizeci de ani; pagini cu scris de școlăriță cuminte, Între tăiate de paran tezele secretarului de redacție ocolind, cu brutalitatea-i profe sională, binețele și tandrețele trimise de departe și la care nu răspundea niciodată, lăsând astfel să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și aduși alții noi în locul lor. Eu rămăsesem, cred, singurul în celulă dintre cei mai vechi la care s-au adăugat alții noi sosiți în timpul nopții. Dintre ei nu mi-l amintesc decât pe generalul Vâscu și pe un muncitor tipograf. Dimineața de 4 aprilie 1959 se anunța ca o zi frumoasă de primăvară, cu un soare luminos și cu ciripit de vrăbii. Nu știam că ziua aceea avea să-mi pecetluiască destinul întregii mele vieți. În jurul orei opt, un milițian
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele aflate pe raza cercului de recrutare Dorohoi”, Cercul de recrutare Dorohoi comunică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adresa nr.455, președintele Bercu Solomon comunică poliției că organizația Poale Zion are 25 de membri. Din comitetului executiv făceau parte: președinte Bercu Solomon (comerciant lemne), Cusen Tesler vicepreședinte, Gherșon Schwartz (croitor) secretar, Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară cu declamațiuni coruri și conferințe despre haluțimi, în seara
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
LANC regionala Iași, deputat de Dorohoi, însoțit de Ilie Gârneață. Aceștia au fost găzduiți de avocatul Iacobovici. La adunare au participat 150 de săteni și membri ai organizației din oraș, au vorbit și studentul Alexandrescu, Ionel Franc, Hangan, Marcel Adam, tipograful Mateescu, avocat Dintevici G., frații Stroici, tinerii Mociulschi, Cosminschi, Ștefănescu. De asemenea, în august 1926 au fost organizate consfătuiri cu creștinii din Dorohoi, la care au participat profesorii universitari A.C.Cuza, dr.Șumuleanu, însoțiți de Ion Zelea Codreanu, Corneliu Zelea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drumul Lwowului medieval, apoi al Vienei și Romei unde putea să obțină o întinsă cultură umanistă și o bogată pregătire științifică. Cel care avea să devină un "Heliade al Moldovei", un spirit renascentist inginer, arhitect, filozof, pictor, poet, profesor, diplomat, tipograf, publicist, dramaturg, prozator, poliglot a asimilat noțiuni trainice de matematică și astronomie la cursurile celebrului savant Burg (Viena), literatura, arheologia, pictura i-au fost domeniile cărora s-a dedicat cu o voință demnă de invidiat, abatele Taregi (Roma) l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]