1,739 matches
-
torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că druga, în folclorul copiilor, are înțelesul de „fus”, deci un obiect din inventarul de unelte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să-ți fac,/ Cu foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu te-oi da” (15, p. 124), sau (de „soare sec”) „Cu nouă fuse te-oi toarce,/ Cu acul te-oi cârpi” (15, p. 124), sau (descântec împotriva furtunii) „Bălaur, Bălaur/ Cu cap de taur/ Du-te-n pustie/ Ca nimeni să nu te știe/ Că de nu ti-i duce/ Cu drâgla te-oi trage/ Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază între noi după mai mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază între noi după mai mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai poartă costumul, în 17,4% din familii, toți membrii familiei îl mai poartă și în 16,1% din familii îl poartă mai mulți membri. Datele din interviuri reflectă aceeași realitate: "Nu se mai păstrează tradițiile ca înainte.... Nu mai torc femeile; înainte totul se făcea de mâna femeii. Și numai în costum național umblau îmbrăcați. Acum-s alte mode. De țesut cred că mai țes, dar foarte puține femei.... Acuma le fac la mașină, altădată le torceau cu mâna, trebuia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înainte.... Nu mai torc femeile; înainte totul se făcea de mâna femeii. Și numai în costum național umblau îmbrăcați. Acum-s alte mode. De țesut cred că mai țes, dar foarte puține femei.... Acuma le fac la mașină, altădată le torceau cu mâna, trebuia să torci, să faci cioareci, sfetăre, acum nu se mai poartă.... Și nu era televizor, nu era...Acuma stă și se uită la televizor și se hodinesc." (D.M.., 38 de ani, Tălmăcel). "Înainte se purta haine românești
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înainte totul se făcea de mâna femeii. Și numai în costum național umblau îmbrăcați. Acum-s alte mode. De țesut cred că mai țes, dar foarte puține femei.... Acuma le fac la mașină, altădată le torceau cu mâna, trebuia să torci, să faci cioareci, sfetăre, acum nu se mai poartă.... Și nu era televizor, nu era...Acuma stă și se uită la televizor și se hodinesc." (D.M.., 38 de ani, Tălmăcel). "Înainte se purta haine românești. Acum mai sunt 2-3 bătrâni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu atâta școală, pleacă de acasă și au alte gânduri, alte idei, nu mai sunt supuși." (O.T., 65 ani, Ludoș) " Nu se mai păstrează tradițiile ca înainte. Acuma îs copiii plecați la școli, oamenii sunt în vârstă.... Nu mai torc femeile; înainte totul se făcea de mâna femeii. Și numa' în costum național umblau îmbrăcați. Acuma-s alte mode." (V. A,. 54 de ani, Ludoș) Oamenii par să sesizeze esențialul. Dispariția tradițiilor și obiceiurilor este cu siguranță o consecință a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intră În horă trebuie să joace. (Cine Își asumă riscul unei anumite decizii trebuie să-și asume și eventualele consecințe negative ale ei. Creația populară redă, În mod plastic, acest lucru: „«Mamă, ce Înseamnă să fii măritată?» «Fată, Înseamnă să torci, să naști și să plângi»”.) Cine obligă se obligă. Cine impune cuiva un lucru, o regulă, o cerință are datoria morală de a dovedi că poate el, În primul rând, să facă acel lucru sau să respecte acea cerință.) Dați
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Samson, l-a ademenit pe acesta și l-a fermecat cu nurii ei, iar apoi i-a tăiat părul, În care-i stătea toată puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe cineva. De aceea, Înțelepciunea populară a formulat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o combinație a stărilor posibile A sau B. Ceea ce eu gândesc despre pisica ce va mânca șoarecele va fi o combinație dintre proiecția pe care o am despre un final fericit, În care pisica mănâncă șoarecele și vine să-mi toarcă fericită În brațe, și unul nefericit, când pisica scapă șoarecele și apoi vine și mă zgârie din cauza frustrării. Ceea ce gândesc despre situația reală e o superpoziție a acestor posibilități. Studenții tăi, ca și În general studenții noștri și noi Înșine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
constituie în documentul unui radical protest față de regim, față de convențiile literare impuse și urmate de barzi subordonați pro paecunia. Poezie de circumstanță, aparent, infuzată de efluvii etilice și de argoul boemei sau al mahalalei, „singaporenele” sunt, în realitatea lor adâncă, toarse din destinul unei întregi generații literare condamnate la tăcere și la mizerie. Caracterul trubaduresc, goliardic, înrudirea evidentă (și exprimată de autor) cu spiritul lui Villon, Rimbaud și al celorlalți „poeți blestemați”, dar și cu, în genere, marii obsedați ai transcendenței
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
al XX-lea. În placheta Anotimpuri aprinse (1982) apare mai pregnantă apartenența sa la tipologia poeților „meridionali”, dornici de soare, angajați afectiv: „Urcă seva din pământuri, clocot verde, crud, / plesnesc la soare mugurii-n băgrini și-n dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în devenirea literară a Banatului. În Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare (1979) autorul reconstituie obiectiv, cu numeroase
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
va muri bărbatul”; „Dacă vezi în fântână, spre Sf. Vasile, ori înviere, un om, și lângă el o scândură ieșind, să știi că rămâi văduvă”; „Cine nu face ițe de fată mare nu mai face câtu-i lumea: rămâne văduvă”; „Când torc femeile, nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat”; „O fată mare se ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvânt că pe lumea cealaltă ea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făr’de tată,/ De maică curată” sau „Ferică de elu/ De-un fiu fără tată,/ Hai Leroi Doamne!/ De un fiu fără tată,/ de-o maică curată”) - „localizare a unui motiv apocrif: „Maica Domnului își caută fiul”471 - pentru care toarce (de regulă părul) spre a-i face o „fașă”: „Asta-i jupâneasa/ Lerui, lerui Doamne!/ Preumblă-se-n casă/ Firu sfârâindu,/ Păr galben torcându,/ Fașă d-împletindu,/ Fașă fiului,/ Brâul Domnului...”472 sau „Fir-mi firuiește,/ Fașă-mi împletește,/ Fașă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o maică curată”) - „localizare a unui motiv apocrif: „Maica Domnului își caută fiul”471 - pentru care toarce (de regulă părul) spre a-i face o „fașă”: „Asta-i jupâneasa/ Lerui, lerui Doamne!/ Preumblă-se-n casă/ Firu sfârâindu,/ Păr galben torcându,/ Fașă d-împletindu,/ Fașă fiului,/ Brâul Domnului...”472 sau „Fir-mi firuiește,/ Fașă-mi împletește,/ Fașă la fiu mic...”473 -, mama (prezentă mai mereu în „schema de personaje” a unor astfel de colinde 474)se preface (o metamorfoză ca în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
profilactic valah pe care îl vedea încă Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel când începea secolul al XVIII-lea („Atunci când pătrunde în țara Românească vreo boală molipsitoare, se adună un număr anumit de femei și acestea în timp de douăzeci și patru de ore torc, țes și cos o cămașă de cânepă și apoi o ard în mijlocul unei curți și cred că în felul acesta odată cu cămașa a fost nimicită și ciuma” 561) sau să poruncească, la fel ca în Moldova, ca să se pună spini
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ar fi irupt din străfundul credințelor și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se apere torcând ritual cămașa ciumei”. Promisiunea acestei fresce din vremea ciumei nu s-a realizat Însă nici când Ionel Perlea i-a propus să scrie libretul unei opere 2. Tânărul farmacist din Brașov abia Împlinise 20 de ani și se hotăra, În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acestui text ( sub forma unui proverb). 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de pus la icoane. Când se duceau amândouă fetele în sat la șezătoare seara, fata moșneagului nu se încurca, ci torcea câte-un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga și ea cu mare ce câte-un fus; ș apoi, când veneau amândouă fetele acasă noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârleaz și zicea fetei moșneagului să-i dea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pârleaz și zicea fetei moșneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ție până va sări și ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul și fuga în casă la babă și la moșneag, spunând că ea a tors acele fuse. În zadar fata moșneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de obraz baba și cu fiicăsa și trebuia numaidecât să rămâie pe-a lor. Când veneau duminica și sărbătorile, fata babei
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
on = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă. Ea se manifestă în lume, în mod concret, numai prin cele trei fiice ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuie să ne surprindă acest discurs aluziv și alegoric. Vechii greci foloseau sensurile conotative la fel de mult ca și pe cele denotative, reușind în acest fel să transmită mai mult decât reușesc textele „strict logice” sau „strict științifice”. „Ideea de a toarce sau a țese destinul apare în Odiseea în legătură cu zeii care țes destinul oamenilor și cu urzitoarele care torc trama, împletitura pânzei în destin” - spune A. Dumitriu 18, trimițând chiar la primul cânt al poemului 19. Este un soi de predestinare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe cele denotative, reușind în acest fel să transmită mai mult decât reușesc textele „strict logice” sau „strict științifice”. „Ideea de a toarce sau a țese destinul apare în Odiseea în legătură cu zeii care țes destinul oamenilor și cu urzitoarele care torc trama, împletitura pânzei în destin” - spune A. Dumitriu 18, trimițând chiar la primul cânt al poemului 19. Este un soi de predestinare pe care o țes moirele și o duc la îndeplinire zeii fără crâcnire. Excepție pare a face Poseidon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]