1,385 matches
-
nord-vest a satului, vecină cu Fânațele Câmpulungului, intrate în hotarul satului Vama prin abuz, atât din partea unor locuitori din Vama, cât și a unora din Câmpulung <footnote Vezi subcapitolul „Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldăvița” din lucrarea prezentă footnote>. Numele topic „Imașul Moldovenilor”, nu se referă, cum s-ar crede la prima vedere, la numele locuitorilor statului Moldova, deși vămenii s-au considerat și sunt români din Țara Românească a Moldovei, ci la acei locuitori ai Vamei care locuiau lângă apa
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bolii sau în prezența unei afectări viscerale (insuficiență renală, insuficiență cardiacă, LES neurologic). 6.1.11.2. Tratamentul afectării articulare și cutanate Pacienții cu lupus cutanat izolat, inclusiv discoid, evoluează rareori către LES și răspund, de obicei, favorabil la tratamente topice (unguente). Corticosteroizii topici fluuorinați (Fluocinolon, Flumetazon pivalat etc.), în asociere cu hidroxiclorochina, sunt cel mai des folosiți. Mai recent, preparate topice cu tacrolimus și pimecrolimus s-au dovedit eficace la serii mici de pacienți. Pentru artralgiile simple, se pot folosi
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prezența unei afectări viscerale (insuficiență renală, insuficiență cardiacă, LES neurologic). 6.1.11.2. Tratamentul afectării articulare și cutanate Pacienții cu lupus cutanat izolat, inclusiv discoid, evoluează rareori către LES și răspund, de obicei, favorabil la tratamente topice (unguente). Corticosteroizii topici fluuorinați (Fluocinolon, Flumetazon pivalat etc.), în asociere cu hidroxiclorochina, sunt cel mai des folosiți. Mai recent, preparate topice cu tacrolimus și pimecrolimus s-au dovedit eficace la serii mici de pacienți. Pentru artralgiile simple, se pot folosi AINS sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cutanate Pacienții cu lupus cutanat izolat, inclusiv discoid, evoluează rareori către LES și răspund, de obicei, favorabil la tratamente topice (unguente). Corticosteroizii topici fluuorinați (Fluocinolon, Flumetazon pivalat etc.), în asociere cu hidroxiclorochina, sunt cel mai des folosiți. Mai recent, preparate topice cu tacrolimus și pimecrolimus s-au dovedit eficace la serii mici de pacienți. Pentru artralgiile simple, se pot folosi AINS sau, mai bine, analgezice obișnuite (AINS având riscul unor efecte adverse gastro-intestinale, renale și cardiovasculare). Hidroxiclorochina (un antimalaric de sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO - topica verb + subiect + obiect SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE * - exemplul este agramatical ? - exemplul este destul de acceptabil ?? - exemplul este foarte puțin acceptabil % - exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori # - exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO - topica verb + subiect + obiect SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE * - exemplul este agramatical ? - exemplul este destul de acceptabil ?? - exemplul este foarte puțin acceptabil % - exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori # - exemplul nu este interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
A, dar în contexte cu discontinuitate, în care verbul-predicat și substantivul colectiv nu sunt într-o relație directă subiect-predicat. În (37), verbul și nominalul colectiv nu sunt în aceeași propoziție, iar în (38), colectivul este avansat într-o poziție de topic: (37) Am chemat poliția, au văzut pe unde au sărit gardul, dar de consemnat nu s-a consemnat nicăieri. (http://porumbel.net/2010/hotii-au-furat-22-de-porumbei/) (38) Și poliția, au făcut și ei apoi ceva, adică au arestat pă 2 acolo numai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acordul se face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții fiecare au făcut / *a făcut un eseu despre romanul preferat. Din poziția de subiect, substantivul poate avansa într-o poziție de topic. Dacă cuantificatorul îi ia locul de subiect, acordul se poate face formal (la singular) sau semantic (la plural): (78) Studenții care s-au înscris la opțional, fiecare au făcut / a făcut un eseu despre romanul preferat. 2. Sintagmele statistice Sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
descuiată. Analiza prezintă dezavantajul că trebuie să presupunem două structuri sintactice diferite pentru enunțuri asemănătoare "la suprafață", doar pentru a explica acordul. O altă analiză pentru (152)a ar putea fi aceea că sintagma calificativă avansează într-o poziție de topic, ieșind din sfera acordului. Această analiză este susținută de faptul că, uneori, se face o pauză între sintagma calificativă și restul enunțului. Utilizarea la persoana I este nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin verb nu se aplică în engleză. Acordul unidirecțional la stânga este acordul în configurația Spec,IP. Spre deosebire de engleză, în română subiectul nu este neapărat într-o poziție de Spec,IP preverbal. Subiectul poate sta în diverse poziții (Spec,Focus, Spec,Topic). Spre deosebire de engleză, în română, acordul nu se face neapărat cu nominalul din Spec,IP. 3.3.2. Ipoteza topicalizării Această ipoteză a fost utilizată destul de frecvent în literatura de specialitate, pentru structurile specificaționale (cf. Heycock, 2009). Conform acestei ipoteze, N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Spec,IP. 3.3.2. Ipoteza topicalizării Această ipoteză a fost utilizată destul de frecvent în literatura de specialitate, pentru structurile specificaționale (cf. Heycock, 2009). Conform acestei ipoteze, N1 nu se ridică în poziția de subiect, ci într-o poziție de topic. Aceasta este deasupra proiecției GFlex, astfel încât nominalul iese din sfera acordului. Verbul-predicat nu are acces la acest nominal situat prea sus, astfel încât caută alt nominal care să fie disponibil pentru relația de acord, iar acesta este nominalul postverbal. Se explică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de ce acordul se face cu N2 în limbi ca româna sau italiana. Dar de ce este diferită situația din limba engleză? Este de presupus că propozițiile specificaționale din engleză au aceeași structură, deci N1 ar fi tot într-o poziție de topic. Diferența de acord se poate explica prin ipoteza că, atunci când N1 se ridică din poziția sa pentru a avansa în poziția de topic, la momentul trecerii sale prin poziția de subiect (Spec,GFlex) se face acordul cu verbul copulativ. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că propozițiile specificaționale din engleză au aceeași structură, deci N1 ar fi tot într-o poziție de topic. Diferența de acord se poate explica prin ipoteza că, atunci când N1 se ridică din poziția sa pentru a avansa în poziția de topic, la momentul trecerii sale prin poziția de subiect (Spec,GFlex) se face acordul cu verbul copulativ. Ulterior, N1 este ridicat mai departe, în poziția de Spec,GTopic. Contrastul dintre limbi ar rezulta astfel din diferența între momentele în care se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Spec,GTopic. Contrastul dintre limbi ar rezulta astfel din diferența între momentele în care se face acordul în engleză și română (sau italiană). Conform acestei ipoteze, în română, acordul se face mai târziu, după ce N1 a ajuns în poziția de topic. În legătură cu structurile specificaționale ar trebui discutată și influența articulării asupra acordului. În enunțul (36), ambele nominale au articol definit. Poziția celor două nominale este interschimbabilă. În (36)a, termenul cu rol de variabilă / necunoscută este pe primul loc (mic-dejunul), iar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea explica acest contrast? În (37)a, putem considera că N1 este subiect, deci este normal ca acordul să se facă la singular - spre deosebire de (36)a, în care N1 este un topic. În (37)b, N1 este într-o poziție de focus, deci este un termen predicativ, nu un subiect; prin urmare, el nu declanșează acordul. Trebuie să presupunem structuri sintactice diferite pentru două perechi de propoziții destul de asemănătoare semantic - (36)a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
repetarea articolului definit nu atrage neapărat introducerea unui nou referent în discurs: (188) a. *colegul și prieten Ion b. *coleg și prietenul Ion Dacă adjectivul care determină o sintagmă coordonată este antepus acestuia, el trebuie să preia determinantul regentului. În topica sintagmă coordonată + adjectiv, sunt două posibilități de acord: la singular, cu cel mai apropiat conjunct, sau la plural, cu întreaga sintagmă coordonată (vezi infra, 3.2.1.). În schimb, dacă adjectivul este antepus, sunt gramaticale doar exemplele în care acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face doar cu primul nominal, pentru acești vorbitori adjectivul pare să se refere doar la acesta, nu la întreaga sintagmă coordonată. Și în domeniul verbal se întâlnesc situații în care acordul se face doar cu cel mai apropiat conjunct (în topica țintă - controlor): (195) La Paris va pleca președintele României, Traian Băsescu, și premierul Emil Boc. Unele dintre analize propuse pentru acordul la singular în ordinea V-S pot fi aplicate și la acordul dintre adjectiv + articol definit și sintagma coordonată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stilistice, de emfază ori focus: (13) a. (Moi) je porte la table. - cliticul je este suficient pentru a exprima subiectul, pronumele moi are rol emfatic. b. Credo che il tuo libro, loro lo apprezzerebbero molto. (italiana standard) - cliticul dublează un topic care a fost mutat la periferia stângă a propoziției. Existența unor restricții contextuale (semantice sau pragmatice) arată că elementul clitic are valoare pronominală. Dacă elementul clitic își pierde valoarea stilistică sau semantică, cu timpul, prin utilizarea îndelungată și frecventă, el
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Derivation and Interpretation, Amsterdam, John Benjamins. Picallo, M. C., 1991, "Nominals and Nominalizations in Catalan", în Probus, 3. Picallo, M. C., 2002, "Abstract agreement and clausal arguments", în Syntax, 5, 2, p. 116-147. Polinsky, Maria, 2001, Information Structure and Syntax: Topic, Discourse-Linking, and Agreement, ms., internet. Postal, P., 1969, "On the So-Called 'Pronouns' in English", în D. Reibel, S. Shane (eds), Modern Studies in English, Englewood Cliffs, NJ, Prentice-Hall, p. 201-224. Preminger, Omer, 2009, "Breaking Agreements: Distinguishing Agreement and Clitic Doubling
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte, care nu știm cine va fi"; "Tăriceanu îl atacă pe Crin Antonescu: Vrea alegeri în PNL pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale" etc. Elementele utilizate în argumentare sunt de natură persuasivă, prin topicul terțului exclus, cu precădere în primul citat ("[...] Revizuirea Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte"). Legătura dintre act și persoană prin metaforă jurnalistică este o strategie deosebit de productivă: Stănișoară - "sturionul cu icre de Cotroceni"; "Achile de la Cotroceni
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
le propune, la nivelul conținutului reprezintă verigi exterioare de legătură, în dialectica minte conștientă-minte subconștientă. Veriga interioară a acestei relații o realizează limbajul, printr-o sintaxă specifică, incluzând anomalii sintactico-semantice de tipul omonimiei sintactice, al sinonimiei sintactice, al elipsei, distorsiuni topice, inconsecvențe la nivelul propozițiilor etc. Sunt trăsături care activează mecanismele psihologice (misterul, suspansul, șocul, surpriza) fundamentale transformării. Semnificația metaforei terapeutice nu constă în componentele structurii de suprafață, ci în modelele, tiparele subiacente (de comportament, de mentalitate, de atitudine față de sine
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul și secvențele textuale care diferențiază planul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea. - Expresivitatea denotă capacitatea limbajului de a valorifica resursele expresive ale limbii, reflectând astfel „fondul subiectiv al vorbitorului“ (Tudor Vianu). Indici textuali ai expresivității sunt: asocieri neașteptate de cuvinte, modificări semantice, construcții topice neobișnuite, prezența imaginilor artistice, a simbolurilor, a figurilor de stil „purtătoare de numeroase valori expresive“ (T. Vianu). - Ambiguitatea reflectă caracterul „deschis“ al nivelului semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 text argumentativ premisa/ipoteza argument pro/contra concluzie instrument lingvistic verb de opinie adverbe/locuțiuni adverbiale conjuncții/locuțiuni conjuncționale argument formal informal topic brainstorm evidence opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition exaggeration humour layout 27 audience purpose Comentarii: Comparând metalimbajul utilizat de cele două lucrări, putem observa existența a doar patru termeni
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]