1,077 matches
-
Cluj. Să Înțeleg că nu v-au bătut În anchetă? Nu. Eu am scăpat. Locotenentul Stănescu, țin minte că așa-l chema, mi-a arătat ce-au declarat ceilalți... Nichifor Vereșmortean Îl chema pe unu’... Am auzit c-a ajuns torționar În timpul reeducărilor... Da, a fost la Gherla. Și de la Cluj unde ați fost dus? De la Cluj ne-au adunat În două camere la penitenciar... Am fost vreo 35-40, pentru că În total noi am fost 84, dar pe ceilalți i-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și Gherla... Deși am fost și eu la Gherla, dar am fost după perioada grea... Știți, fiecare detenție are perioade mai dulci și perioade mai dure. Eu s-a nimerit să fiu Într-o perioadă mai puțin dură. Întâlniri cu torționari celebri ați avut? Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești, pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și la Gherla am căzut chiar În camerele de detenție unde erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești, pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și la Gherla am căzut chiar În camerele de detenție unde erau și guvernau tocmai torționarii celebri: Țurcanu, Popa, Pușcașu. Astea sunt numele care le rețin... Pușcașu a fost condamnat la moarte și executat. Țurcanu la fel, a fost condamnat la moarte și executat... Descrieți puțin condițiile detenției Împreună cu aceștia. Era Într-o noapte, la Gherla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo. Și când a fost descoperit a fost arestat, și frate-său era obligat să se ducă să-l bată. Și a fost chinuit și bătut... Ăla a și murit În Închisoare. Ce se Întâmplă? Nu v-am spus numele torționarului care m-a chinuit..., că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere, și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute În pereții lor, de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe chinuirea psihică a deținuților. În acest scop, printre deținuții politici, dar nerecunoscuți ca atare de către regimul de la București, sunt amestecați deținuți de drept comun gata oricând, pentru avantaje minime, să producă neplăceri celor în cauză. Aceștia au parțial rolul torționarilor din perioada neagră imediat după acapararea puterii de către comuniști în România. Prin decretul de grațiere din 29.11.1982, 11 dintre cei 12 au fost eliberați. În penitenciarul Rahova a mai rămas doar Constantin Ion, reținut în mod abuziv sub
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
le iei, să-ți hrănească morbul orgoliului și al infatuării cu urale și ovații, cu sacadate strigăte mecanizate, inconștiente și contagioase, care le umflă palmele și le dilată coardele vocale, ca într-un coșmar colectiv demn de cei mai temuți torționari ai închisorilor comuniste. în zilele acestui congres, e bine să nu ieși din casă decât mânat de nevoi absolute. E bine să ocolești și privirile uniformelor indigo, ca și pe cele ale civililor prea calmi de pe marginea străzilor, care fumează
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
drum. Povestitorul se afla depus pe o scândură, slujind drept brancardă, cu privirea țintă spre scheleticul bărbat care stătea alături, În picioare, și pe care cei din jur Îl strigau „Profesorul”. Acesta ținea În mână și porția sa. Chinuit de „torționarul etern - foamea”, tânărul bolnav de pe brancardă nu izbutește totuși să stranguleze „bestia străină și furioasă, speranța, care cadența, În ciuda a toate, că mai există o șansă de supraviețuire”. Dintr-o dată, gălăgie, haos, confuzia numelor și numerelor strigate la apel, Îmbrânceli
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Aligo) sau Dan Dumitrescu, „reeducați” de la Pitești, au murit de ciroză hepatică. Pentru a oferi cititorului o imagine mai clară a scopului pe care l-a avut barbaria de la Cazimcă, trebuie să-i mai furnizăm câteva informații și anume: Procesul torționarilor de la Pitești și Gherla, în frunte cu Țurcanu Eugen s-a judecat la Tribunalul Militar București, în 1954. El a fost provocat, nu de dorința regimului comunist de a pedepsi pe cei vinovați de crimele „Reeducării”, căci adevărații vinovați erau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oamenii ajunși la limita rezistenței, supravegheați cu strășnicie să nu-și pună capăt zilelor, erau programați ca mai devreme sau mai târziu să cedeze voinței inchizitorilor. La Pitești tortura continuă, luni și luni de zile a fost aplicată violent de torționarii, torționați ei în prealabil, până deveniseră niște roboți, fără voință proprie, ascultând numai de vocea torționarului șef Țurcanu, iar acesta de ordinul Ministrului de Interne. La Cazimcă tortura de fiecare clipă era administrată de Securitate prin intermediul gardienilor, unelte oarbe alese
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca mai devreme sau mai târziu să cedeze voinței inchizitorilor. La Pitești tortura continuă, luni și luni de zile a fost aplicată violent de torționarii, torționați ei în prealabil, până deveniseră niște roboți, fără voință proprie, ascultând numai de vocea torționarului șef Țurcanu, iar acesta de ordinul Ministrului de Interne. La Cazimcă tortura de fiecare clipă era administrată de Securitate prin intermediul gardienilor, unelte oarbe alese pe sprânceană, dintre cei cu înclinare spre crimă sadică, recrutați și instruiți în școala ei. Aceștia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este vorba de condamnații la moarte din primul proces al reeducării și neexecutați. Diferența este că în timp ce la Pitești regimul a încercat să se disculpe printr-un simulacru de proces, în care să-i pună sub acuzare pe așa-zișii torționari, oameni cu voința anihilată, deveniți niște automate ale crimei în mâna organelor Ministerului teroarei și crimei, la cazimcă nu au mai făcut acest proces, în care ar fi trebuit să și acuze personalul executant și cei care concepuseră sistemul, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apoi spectaculos. El avea obiceiul, fiind mai vorbăreț, să converseze la cazimcă cu gardienii, cărora să le spună ce întâmpinase la Pitești și cum după aceea se făcuse un proces, în care chiar directorul închisorii fusese implicat alături de Țurcanu, principalul torționar și o parte din gardieni. El gândea că odată și odată acești oameni simpli vor putea depune mărturie de cele auzite. Dar în loc de aceste mărturii îndepărtate, ei l-au raportat imediat superiorilor lor. Astfel, l-au scos pe Voinea din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care îl doborâ la pământ pe Tavi. îl lovi cu picioarele să se scoale, urlând la el: „Scoală-te banditule, criminalule!” Voinea se făcuse cocoloș jos acoperindu-și cu brațele ficatul și pieptul pentru a para loviturile de cizmă ale torționarului. Acesta continuă să-l lovească în neștire când cu vârful cizmei, când cu călcâiul, urlând și făcând în jurul lui un fel de dans macabru de sălbatici. O clipă îi trecu lui Tavi prin cap ca un fulger gândul luptătorului: „E
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să facă publică neexecutarea lui Nuti pentru a se demonstra umanitarismul regimului. Efectul acestei știri în închisori trebuia să producă timorarea tuturor că, „reeducarea” poate reîncepe, căci dacă Nuti e în viață, s ar fi putut ca toată garnitura de torționari să fie în viață și să stea, cu arma la picior, undeva, pentru a porni la ordin, o nouă ediție a groaznicei acțiuni. în camera de la subsolul Internelor, Nuti și cu Hanu se îmbolnăviseră de viermi intestinali. Medicul le-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la alta. Fiecare schimbare însemnând și schimbare a condițiilor de viață precum și a climatului intim de conviețuire. într-o celulă, de exemplu, știai sigur că este un informator, care va raporta tot ce aude, în alta te întâlneai cu un torționar, care era gata să sară să te sfâșie, în alta un om bun, care căzuse fără să se știe sau care după un timp va cădea și va declara cele aflate de la Nicolae Petrașcu. În fața atâtor curse, care i se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot procesul acesta se desfășura sub umbra amenințătoare a Piteștiului; când efectuarea unei autoanalize nu era pe placul lui Crăciun din sală se auzea vocea tunătoare a unui torționar: „Dați-l pe mâna mea, domnule colonel!” întregul proces de reeducare din Aiud trena, căci Crăciun vroia neapărat ca și Petrașcu să treacă prin el. În 5 iulie 1961 el se găsește încă la Jilava, căci există un document în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Călugărul Arsenie Papacioc venea alături de Naidim. Doi sfinți ai închisorilor comuniste, unul călugăr preot, celălalt frate de cruce. Virgil Maxim împreună cu frații lui de cruce Aurel Obreja, Ioan Ismană, Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu și Marcu Aurelian Stoica înfruntaseră la Gherla torționarii cei mai sadici în frunte cu Eugen Țurcanu și au ieșit biruitori, aici în Aiud înverșunați într-o rezistența pasivă, care exaspera bruta de Crăciun, treceau senini prin toate încercările. Poetul Fane Vlădoianu aproape orb, care compunea poeziile fără creion
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
două războaie. Acest fapt l-a costat pe Nuti viața, dar crima pe care trebuia s-o facă împotriva lui Nicolae Petrașcu nu a făcut-o și poate că în intimitatea lui îi păruse rău și de ce făcuse înainte ca torționar al bolnavilor T.B.C. de la Tg. Ocna. Desigur că acest regret și mai ales ultima lui manifestare corectă față de șeful mișcării legionare din țară, va fi tras mult în balanța judecății lui din urmă. Nea Pătru cum îi spuneau toți care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu bastonul de cauciuc . După Revoluție l-am văzut în București , vesel , bine îmbrăcat”etc . (Acesta nu e un text furnizat de Fănică !) N. n. - Prea multe mici miracole , domnilor și prea mult diletantism în administrarea lor . Mă încearcă îndoiala , că torționarul știa de la filosoful din Fraiburg ce înseamnă “întemeierea ființei prin cuvânt”. Anchetatorul era o brută reală , nu avea pic de rafinament . Cel puțin din umanism politic nu trebuia să terorizeze un om stilat ca Prutianu . Sau , mai știi? Dublura imaginară
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
mai scăpa bastonul peste picioare , peste fese , pe spinare . Se mai odihnea și iar, de la capăt! IN PAUZE DISCUTAM DESTUL DE INTELIGENT CU TOVARĂȘUL. N.n. - For-mi-da-bil !!. Un personaj tumefiat, poate și umectat fiziologic, își invită gâdele la un dialog : victima conciliantă, torționarul gâfâind . Impresionant! Avea doctoratul în drept, căpitanul Lazăr ! A venit și colonelul Ionescu ,( prea multe amănunte cunoșteați despre clasificările securității doamnă C. Maria Spiridon, n.n.) , un bătrânel scund , jovial și foarte patern . De fapt , îl chema Trașcă ! După ce m-au
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
statului român de drept . Arestarea să se execute conform dispozițiilor date de UM/0544 și a tovarășului general-locotenent Aristotel Stamatoiu personal . ȘEFUL DIRECȚIEI aIIIa ȘEFUL SERVICIULUI General- maior Locot. colonel Alexie Ștefan Diaconescu Gh Să consemnăm compasiunea domnului CaSSian pentru torționarii care l-au distrus în bătaie : “Era un căpitan Lazăr (a se vedea pagina 181) și un colonel Ionescu ( cică Trașcă) . Erau oameni inteligenți și aveam ce discuta cu ei dacă nu am fi fost unii de o parte a
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
dintre document și ficțiune, paginile incomplete ale manuscrisului real. Evrika! imaginează istoria sinistră a descoperirii gazului Cyklon „B” ca instrument eficient pentru „soluția finală”. În Ringul (text care va fi rescris complet în ediția din 1968) un deținut își reîntâlnește torționarul, după terminarea războiului, sub chipul adversarului din cadrul unei gale de box: o antiteză explicită. Preferința pentru nuvela-fabulă nu se pierde în Lupta cu somnul (1968), dimpotrivă, se acutizează: în Vulturul pleșuv morala este că o pasăre ținută prea mult în
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
întregului sistem utopic de extracție marxist-leninistă, Patimile după Pitești renunță la experiența personală în favoarea celei documentare, situând în centrul operei un „observator”, un deținut infirm (Vasile Pop) care, din patul său, asistă fără voie la desfășurarea spectacolului bestialității și cruzimii torționarului Țurcanu. Perspectiva literară astfel modificată revine, de data aceasta cu o matură stăpânire a mijloacelor artistice, la tehnici de creație ce amintesc de Ostinato: monologul interior, amestecul realității cu ficțiunea, schimbarea perspectivei naratoriale în funcție de personaje. Procedeul specific modernist al interferențelor
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
nu are nici o trăsătură umană, nu numai că nu i se dă cuvântul, dar nu Înțelege nimic din ce se Întâmplă În jurul său. Iar În jurul său, se Întâmplă chiar ceea ce declanșează permanent discursul: bătrâna mamă Îl confundă cu unul dintre torționarii care i-au ucis fratele și i se adresează ca atare, iar vocea ei crește amenințător - este oprită și reîncepe cu și mai multă forță - fără a ține nici o clipă cont de prezentul inofensiv. Romanul se scrie, se spune mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cale” Psihopații dornici de putere, care ucid când sunt „încolțiți” Psihopați care își planifică acțiunile, nemiloși și egocentrici Ucigași psihopați ce comit crime multiple cu sânge rece Criminali psihopați ce își torturează victimele, tortura fiind mobilul principal Psihopați criminali și torționari, la care tortura este principalul mobil (majoritatea, dar nu toți, sunt criminali în serieă. Subtipuri ale psihopatiei după MILLON. Conform concepției sale asupra tulburărilor de personalitate, MILLON (1998Ă descrie, 10 subtipuri ale psihopatului, cu precizarea că observațiile vin din practică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]