4,226 matches
-
facă ce-i spui, căci altfel îți prezic un viitor negru... Continuară să înainteze repede până când soarele începu să ardă ca plumbul topit. Atunci tuaregul căută umbra unei ieșituri de stâncă sub care obligă animalele să îngenuncheze, în timp ce italianul se trânti într-un colț și ațipi. Pantofii săi scumpi, gândiți pentru a conduce o mașină și nu pentru a merge atâtea ore prin pietrele ascuțite ce tăiau ca niște cuțite, se făcuseră ferfeniță și, în cele trei ocazii când a încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
telescopice. — Poate că are una. — Ce-ai spus? se miră Mecanicul. Că poate ăștia, cărora tu le spui „păduchioși“, n-or fi chiar așa de păduchioși și luptă cu noi cu aceleași arme ca ale noastre. — Ce dracu’ spui? îi trânti neliniștit interlocutorul său. E vorba de o familie mizerabilă de nomazi care de ani de zile trăiește în curul lumii... De unde crezi că ar putea avea așa arme? — De ce mă întrebi pe mine? răspunse țâfnos, ca de obicei, Sam Muller
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Mecanicul se așeză pe o piatră, își ascunse câteva clipe fața în mâini, își aranjă cu degetele părul murdar și, în cele din urmă, încuviință dând din cap: — De acord! - spuse. Mă ofer prizonier. — Nu tu te oferi! - i-o trânti rănitul. Noi te predăm împotriva voinței tale, și pot să jur că n-o să plâng dacă o să-ți taie beregata. — Nici eu dacă o să mori într-o baltă de sânge. — Să nu continuăm povestea asta cu atacuri personale...! - interveni încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
borș. Cum să nu știu, am să vin. Închid ușa. Se-nvîrtește casa cu mine. Mă las să cad pe canapea. N-am cui să-i spun, cu cine să mă sfătuiesc. Nino nu e acasă. Parcă o am Înaintea ochilor, trîntită pe un scaun de bucătărie, cu basmaua căzută Într-o parte, cu gura căscată, cu ochii holbați de groază, cu fața aceea rotundă cianozată din lipsă de aer. Dumnezeule și ce să-i fac eu cum s-o ajut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de ură, de la care alții poate că au avut multe de învățat, eu însă nimic. Dea lungul zidurilor ciuruite de gloanțe se întindea un gang în formă de U, sprijinit cu grinzi de lemn. După-amiaza mă proțăpeam în mijlocul curții și trânteam pe dalele murdare tigaia cu care se ducea mâncarea la găinile din dos. Imediat apăreau priviri încărcate de ură la ferestrele de la bucătărie. Nu simțeam, de fapt, nici bucurie, nici teamă, pur și simplu lăsam tigaia aia să cadă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mâinile de mașina de cusut. Apoi i-au îndesat o grenadă în gură, au luat o sfoară din cutia de lemn, unul din capete l-au legat de cuiul de siguranță, iar pe celălalt de clanță. Când au ieșit au trântit ușa după ei. Dacă îmi amintesc bine, ar fi trebuit să ne trântim la podea. Adél m-a luat de mână, plângea în tăcere și număra. Iar eu mă uitam la bătrân printr-una din crăpăturile paravanului. Stătea la mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
au luat o sfoară din cutia de lemn, unul din capete l-au legat de cuiul de siguranță, iar pe celălalt de clanță. Când au ieșit au trântit ușa după ei. Dacă îmi amintesc bine, ar fi trebuit să ne trântim la podea. Adél m-a luat de mână, plângea în tăcere și număra. Iar eu mă uitam la bătrân printr-una din crăpăturile paravanului. Stătea la mașina lui de cusut, cu grenada înfiptă în gură, de parcă ar fi mușcat una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
o să-mi facă ea micul dejun. N-am văzut-o niciodată pe tanti Mae să facă ceva prin bucătărie, și mă întrebam ce avea de gând să gătească. În timp ce mă spălam pe față, am auzit-o cum se pregătea jos, trântind frigiderul și învârtindu-se prin bucătărie. Când am coborât, mâncarea era pe masă. Așezase o grămadă de clătite într-un castron, așa că am luat una și am început să o ung cu unt. Erau arse pe fund, dar înăuntru erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ea nici un minut. A zis că nu o să fure nimeni nimic și că oricum era cam umezeală afară. I-am zis iar nu, așa că s-a dus să ia banii. Când s-a întors, mi i-a dat și a trântit ușa. M-am urcat pe bicicletă și m-am întors la magazin și nu m-am mai gândit după aceea la domnișoara Scover fiindcă de atunci a început să vină singură la magazin să își cumpere lucrurile de care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
am dat seama că am început s-o sperii, așa că i-am dat drumul. A căzut pe gresie și am încercat s-o ajut să se ridice, dar ea era deja la ușă înainte să apuc să mă aplec. A trântit ușa plângând și țipând că sunt nebun. Am urmărit-o de la geam cum fugea cu părul în vânt pe Main Street. Apoi a trecut o femeie pe lângă geam și a început să se uite lung la mine. Mă întrebam de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cineva vreodată. Și apoi am realizat că eram singur cu mama, exact ca acel bec care atârna de un cablu de care nu putea să se rupă. Când am intrat în hol, vântul a împins ușa din față și a trântit-o de perete. Am simțit vântul rece trecând pe lângă mine, până să ajungă înapoi în bucătărie. Montasem un zăvor la ușă ca să o închid noaptea, pentru că acum mai erau niște oameni pe deal cu noile lor case, așa că am mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
suficient de mult timp încât să-mi pun problema. Sânge care-i ieșea din gură. Am zguduit puțin patul și am strigat-o pe nume, dar nu a răspuns. Vântul sufla încontinuu pe lângă casă și ușa din față s-a trântit iar zdravăn, dar sunetul părea să vină de foarte departe. Îmi era teamă acum și nu știam ce să fac. De unde să aduc un doctor și cu ce să-l plătesc? Banii pe care-i aveam în casă ne trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Sângele se oprise acum, și am simțit că îmi vine rău. Omorâsem pe cineva. Frigul din casă mă făcea să tremur, deși aveam paltonul pe mine. Am fugit pe holul de sus, am mers în camera cu trenul și am trântit ușa. Am încercat să deschid geamul ca să las înăuntru puțin din căldura de afară, dar geamul se înțepenise. Picioarele mă furnicau în sus și în jos, pe dinăuntru, și am simțit că senzația mă apucă și mă strânge chiar până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
niciodată, cu părul pieptănat, un pulover dichisit, pantaloni de catifea. Judy, Liz și Mo, care erau principalele capete ale comitetului cooperatist ce se ocupa de treburile casei - și astfel folosite să aibă de-a face cu poliția - reușiseră să se trântească într-o poziție oarecum ofensivă în scaunele de plastic. Claire a fost cea care a pus în cuvinte gândurile pe care, probabil, le aveam cu toții. Părea agitată și instabilă, dar era starea ei naturală. în anii ’20 s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nu am probleme cu locul de parcare noaptea. Câteva trepte știrbite ajungeau până la ușa de la intrare, care își păstra vopseaua căcănie de când m-am mutat. Nu voiam să fiu acuzată că înfrumusețez zona, așa că nu m-am atins de ea. Trântite pe scări păreau a fi niște zdrențe albastre fără contur. Pe măsură ce înaintam, cârpele s-au rearanjat, devenind mai întâi o formă umană și apoi, când mă apropiasem îndeajuns, s-au transformat în Tom Connelly. Ochiul meu deprins mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Ce dracu’? E mai cald afară decât aici. Poți pleca când ai chef. Păstrasem tonul acid. M-am îndepărtat de ușă, lăsându-l să se decidă dacă vrea să rămână sau să plece. Am auzit ușa grea cum s-a trântit și pentru un moment mi-am închipuit că el este de partea greșită a ei. Apoi au urmat pașii pe ciment și s-a așezat în fața mea, cu o mutră serioasă. Uite, îmi pare rău. Nu am vrut să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mult paie pe foc. —Genial. Toată lumea știa deci ce se întâmplă! Fac pe prostul pentru o femeie și când într-un final aflu că e atrasă de o alta, se dovedește că toată lumea știa deja! —Tom... Era prea târziu. Deja trântise ușa de la intrare atât de tare că era gata să sară din balamale. Vai, vai. Probabil era premenstrual. M-am urcat sus la Claire și la Paul și i-am găsit în febra împachetărilor. Raze de lumină de toamnă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
față care fusese descuiată. Am tras de ea repede, ca nu cumva să se răzgândească. Apartamentul lui Walter era cel mai de sus, iar el stătea în fața ușii, ținând-o pe jumătate deschisă, așteptând în mod evident să mi-o trântească în față, dar lipsindu-i curajul. Era mai mic decât mi-l aduceam aminte, iar fața lui era parcă mai albă și mai netedă decât părea de la distanță; stătea perfect nemișcat, în afară de ochii care îi licăreau nervoși în orbite ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
filipineză într-o rochie neagră cu un șorț alb imaculat. A ținut ușa pe jumătate deschisă și a întrebat: Da, cine este, vă rog? — Aș vrea să vorbesc cu doamna Hammond, am spus trecând de ea ca să nu-mi poată trânti ușa în nas. Nu a făcut-o. în schimb s-a uitat urât la mine, închizând-o în spatele meu. Nu știu dacă e aici, a spus. Merg să văd. Știu că e înăuntru. Spune-i că o caută Sam Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mă așteptam să facă un gest victorian cu mantaua, ca o femeie virtuoasă care trece furioasă pe lângă o femeie ușoară. Nu prea îmi plăcea postura de dușman al poporului, dar am ieșit afară, cu capul sus, lăsând ușa să se trântească în urma mea. în timp ce coboram scările am auzit balamalele protestând. Familia Hammond urma să aibă o foarte interesantă conversație. * * * Nat mă aștepta, făcând ture în fața casei. Am parcat și el mi-a deschis ușa din dreptul șoferului. —Unde ai fost? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să vadă clar în prezent și să spere în bunătatea viitorului. Plin de iubire, Simon.“ Am adormit cu cartea pe piept, trezindu-mă după câteva minute adânci. M-am uitat din nou pe fereastră. Nunu și Simon erau beți criță, trântiți în scaunele de rafie. Pe capul, pieptul și brațele lor ședeau pescărușii. O imagine plină de vrajă. Ca și cum ei ar fi fost mult mai mult decât oameni și păsările mai mult decât păsări. Totul părea neclintit, o clipă care dura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fără comentarii. Edith a căutat imediat rucsacul lui Benedetto. Era fericită, ca în transă, și nu-și putea ascunde bucuria. Dar Beppo era ca lovit de fulger. După câteva minute a dispărut pe ușă, îndreptându-se glonț către tipografie. Se trântise ca un balot pe sofaua albastră. Gândurile i se roteau prin cap ca un vârtej de apă. „Fiul meu m-a trădat!“ bombănea el. „El, inima inimii mele!“ În viață nu mai era nimic în care să mai creadă. Ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
i-am spus eu cu voce mai ridicată. La sinagogă nu știe nimeni de „nebunia ta“ și nici de faptul că te-ai destrăbălat cu oă Zaharel își spălase cu apă rece fața plină de lacrimi, apoi mâinile. Apoi se trântise pe pat, cu fața în sus și ochii închiși, ca un mort în viață. Dimineața s-a trezit mai vesel, a jelit-o pe Porumbița după obiceiul evreiesc șapte zile, apoi s-a dus la sinagogă să vadă chipuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
privea vesel printre degete. Nelly îl privea pe Iag cu colțurile gurii lăsate în jos disprețuitor, clătinând din cap de parcă presimțirile ei în ceea ce ne privește se adeveriseră. Iag părăsi fereastra foarte mulțumit și, ștergându-și lacrimile și transpirația, se trânti lângă noi pe divan. - Ei, acum hai să ne giugiulim, spuse el. Și, prinzând-o pe Nelly cu brațele, începu s-o tragă spre el. Fata îi depărtă fața cu palma, iar Iag, ținând-o strâns, întorcea capul și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
capul, balconul a început să plutească încet înainte, împreună cu casa care amenința să acopere tot orașul. Dincolo de colț, frunzele copacilor se zbăteau ca valurile mării. În plin vuiet de ape, ceva, probabil o creangă, se rupse, iar undeva, alături, se trânti o fereastră și, în liniștea care se instaurase pentru o clipă, se auzi cum sticla se face țăndări pe trotuar. — Pfui, făcu Sonia, e urât aici. Să mergem. În comparație cu balconul, camera lui Iag părea liniștită și înăbușitoare, de parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]