1,020 matches
-
surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Schwartz) Notă: Fiecare dintre cele 5 dimensiuni poate varia de la un minim teoretic de 6 la un maxim de 1. Observăm că, deși diferențele nu sunt întotdeauna semnificative statistic 20, există tendința ca acele trei valori asimilate dimensiunii de tip tradiționalism să se situeze în partea superioară a "piramidei", iar celelate două (de tip deschidere la schimbare) să se poziționeze către baza sa. Această "ierarhizare" ne permite totuși să spunem că în 2005 tinerii se identifică mai puternic cu valori din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cele două axe: a) tradiționalism-deschidere la schimbare și b) rural-urban. Analiza din punct de vedere sincronic, între tinerii din medii de rezidență diferite (primele trei coloane din Tabelul 9), ne relevă faptul că în 1993 diferențele pe cele două dimensiuni, tradiționalism versus deschidere la schimbare, erau date în principal de inegalitatea de gen și permisivitate. În 1999 falia devine mai abruptă, la cele două valori adăugându-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru modelul de familie alternativă și permisivitatea. În 2005, ruptura în tipul identificare valorică între tinerii din rural și cei din urban se păstrează pe dimensiunea tradiționalism în ceea ce privește autoritatea și religiozitatea, iar pe dimensiunea deschidere la schimbare devine totală. Tabel 9. Identificări valorice ale tinerilor din mediile rural și urban Comparația Orientările valorice Rural față de urban Urban Rural 1993 1999 2005 1999 față de 1993 2005 față de 1999
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai puternic cu valori de tip tradițional, în timp ce tinerii din mediul urban se identifică mai puternic cu valori de tip deschidere la schimbare. Plastic, am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care se urcă deplasează treptat zonele de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rămân în tren și cei care se urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să se plaseze mai degrabă către începutul trenului (spre tradiționalism), în timp ce tinerii din urban par a prefera mai degrabă ultimele vagoane. În continuare vom trece la prezentarea rezultatelor analizelor efectuate pe categoriile de tineri construite în funcție de sex. Deși per ansamblu se pare că genul nu scoate în evidență nici o diferențiere
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
5 % Notă: Tabelul prezintă numai răspunsurile valide ("non-răspunsurile" și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Sub rezerva speculativului 34, putem aprecia că rezultatele vin în întâmpinarea celor obținute în urma analizei identificărilor pe dimensiunea axiologică. Altfel spus, întoarcerea către tradiționalism a tinerilor din rural, descoperită în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem spune că, în timp ce tinerii (din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor obținute în urma studiului identificărilor pe dimensiunea axiologică. În planul identificărilor pe dimensiunea etnospirituală, interesul pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai ștearsă. Plastic am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care urcă deplasează treptat zonele de aglomerație
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care rămân în tren și cei care urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să se plaseze mai degrabă către începutul trenului (spre tradiționalism), în timp ce cei din urban par a prefera mai degrabă ultimele vagoane. Cu toate că nu ne-am propus și nu am analizat cauzele care determină aceste tendințe în identificările tinerilor, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
dar mi se pare riscant să crezi că te vei putea reconstrui ca om tradițional, perfect așezat, rezolvat prin refuzarea modernității. Ar fi de adăugat îndată că Guénon nu 14 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE poate fi trecut la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice preluare conformistă și exterioară a tradiției. Chiar dacă nu așa metodic ca René Guénon, André Scrima se referă la carențele constitutive ale modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei de a găsi forme proaspete pentru a-și tematiza legămîntul cu Originea. în domeniul teologic propriu-zis, ca în oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de adevăr metafizic, desigur, ci al unei perspective noi asupra principiilor, al unui mod nou de a interconecta tradițiile lumii, de a le citi în concordanțele lor verticale. El, atît de riguros antimodern, făcea o deosebire netă între tradiție și tradiționalism 2, afirmînd că odată ce ai realizat unitatea adevărului metafizic, de necircumscris în limbaj vei fi în drept să folosești un limbaj tradițional sau altul pentru a expune cît mai potrivit un anume aspect al acestui adevăr. Toate aceste linii sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alege, pe drept cuvînt, tocmai tema noutății : nu noutatea mecanică cu care ne-au obișnuit revoluțiile veacului, ci noutatea autentică, sentimentul proaspăt al originarului, reașezarea liberă în spațiul tradiției. Din confruntarea cu noul absolut al Originii la care tradiția, spre deosebire de tradiționalism, dă acces decurg, pentru Andrei Pleșu, cele trei tipuri de noutate prezente în textele lui André Scrima. Iar ele sînt tocmai cele prilejuite de modernitatea tîrzie : a) noutatea limbajului, care își culege termenii și referințele din cele mai variate domenii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără inventivitatea maeștrilor acestei arte. Reapariția, după 1990, a interesului pentru arta bucătăriei nu a însemnat însă și revigorarea autenticității noastre gastronomice. Deși a fost redescoperită și inventariată de către Radu Anton Roman, ea a rămas regionalizată și cantonată într un tradiționalism păgubos. Nici un bucătar în adevăratul înțeles al cuvântului nu a luat-o ca sursă de inspirație (poate au fost cu toții intimidați de ortodoxismul practicat în bucătărie de Radu Anton Roman, pentru care rețeta tradițională trebuia respectată cu sfințenie). Intrăm desculți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
, publicație apărută la Botoșani, lunar, între 1 mai 1921 și decembrie 1927, sub conducerea unui comitet redacțional din care fac parte și Tiberiu Crudu, N.N. Tăutu, preotul Thoma Chiricuță. Tradiționalismul își pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început (simbolismul, de pildă). Literatura tipărită aici beneficiază rar de nume sonore, cum sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
și mai puternic”. Evidentele „iorghisme” („Botoșanii a fost cuibul boierimii moldovene [...] al acelei boierimi care, păstrătoare de neam și de tradiție, are un rol mare în viața noastră din trecut”) atestă factura sămănătoristă și dă seamă de confuzia acesteia cu tradiționalismul, pe care, de fapt, revista îl practică. Lui N. Iorga, „membru de onoare” al gazetei, i se publică, sub titlul Reviste regionale (8-9/1924-1925), o scrisoare deschisă adresată redacției. Aici Iorga generalizează ex cathedra asupra datoriei unei publicații regionale, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
culturale ale lui Mihail Kogălniceanu și în dezideratele revoluției pașoptiste. Poemele din R.M. evoluează de la un romantism minor, posteminescian (Tiberiu Crudu, sub pseudonimul T. Mârza) până la clasicismul livresc (G. Tutoveanu), de la simbolism (George Voevidca), uneori de nuanță decadentistă, bacoviană, până la tradiționalism (G. Pallady), de factură pillatiană, prin invocarea universului copilăriei (V. Gh. Petrescu), sau „purist” (V. Voiculescu, Răsărit pe câmpie). Mai semnează versuri D. Baciu, Petru I. Manoliu, C. Gruia. În sumar intră în general proze scurte (schițe, nuvele) și note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
afirmare națională în condițiile favorabile create prin revenirea la patria mamă. Încercarea de a pune în valoare specificul național și, în același timp, de racordare cu tendințele culturale și artistice manifeste în Europa motivează stilul eclectic al revistei, amestecul de tradiționalism și modernism, de ruralitate și urbanitate. Colaborează, mai cu seamă cu versuri, Mircea Streinul, N. Roșca, Traian Chelariu, actorul Mișu Fotino, Theodor D. Păunescu, Al. Mareș, Iulius Plumbeanu. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]