1,181 matches
-
fiecărui stat în vederea alcătuirii unei memorii colective europene. Psihologia socială în perspectiva integrării europene a reunit studii și cercetări privind fenomene sociale specifice unor societăți aflate în proces de tranziție, de la un sistem totalitar sau fundamentat pe o cultură arhaică, tradiționalistă spre un sistem democratic care promovează egalitatea de șanse în toate domeniile vieții sociale. Conferința Națională de Psihologie Socială a reprezentat o ocazie oportună de a reuni și întâlni cercetători și teoreticieni ai științelor socio-umane, cu o bogată experiență în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pedagogie ne convinge de necesitatea evoluției și de absurditatea revoluției în producerea fenomenului pedagogic.” Antonescu elaborează astfel o viziune formativ-organicistă în pedagogie. Cel de-al doilea curent, al ,,școlilor noi”/,,educației noi”/,,pedagogiei noi”, pare mult mai complex decât curentul tradiționalist, prezentându-se sub trei aspecte cu preocupări diferite: pedagogia experimentală și pedologia, școala activă și varianta fenomenului educativ-specific, Psihologia experimentală, reprezentată în epocă prin așa-numita ,,școală după măsură”, inițiată de Ed. Claparède, l-a avut ca reprezentant de marcă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ședințele au început să se țină la Iacob Negruzzi, în alternanță cu Pogor. S-a întâmplat o dată, însă, ca cei trei să fie reținuți la București. Pentru a nu se întrerupe șirul ședințelor, Nicu Gane și-a oferit găzduirea. Dacă - tradiționaliști cum erau - junimiștii au acceptat cu greu trecerea la Iacob Negruzzi, această nouă treaptă coborâtă a stârnit o vie reacție în rândul junimiștilor. Dintre toți cei prezenți, cel mai revoltat s-a arătat a fi Eminescu, care și-a spus
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
pe trei sferturi de veac (1917-1991), cu influență radiantă în toată omenirea și asupra a mai multe generații. Înainte, o Rusie intrată pe făgașul relațiilor capitaliste, cu o burghezie luminată, școlită, mereu în căutarea de noi valori, cu o Biserică tradiționalistă, dar extrem de importantă în rânduiala existențială a omului de rând, cu o monarhie depășită și conservatoare, dar având încă pentru majoritatea populației, valoare de simbol al ordinii și siguranței. După, o Rusie intrată pe drumul obscur al unui experiment fără
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Danemarca, 68% de voturi pentru, în Franța dar cu un absenteism de 40% și cu 7% de buletine albe sau nule. Cît despre Norvegia, coaliția de extremă dreapta, o parte a stîngii ostile unei Europe "a marelui capital" și mediile tradiționaliste și naționaliste, vor respinge contra oricărei așteptări intrarea în CEE, cu aproape 54% de voturi împotrivă. Pe 11 ianuarie 1972, Comunitatea celor Șase se transformă deci în mod oficial în "Europa celor Nouă". Nu mai este vorba de "Mica Europă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
etape. După criticul Eugen Simion, a pornit prin a crea "o poezie în stil delicat-tradiționalist", a trecut, apoi, la o "poezie neosimbolistă, suavă și ceremonioasă", a revenit, de mai multe ori, la tema privilegiată erosul, purtând cu "orgoliu insignele retoricii tradiționaliste". N-a ocolit nici "stilul trubaduresc" cu trimiteri la truverii francezi ai secolului al XII-lea, pentru ca, în cele din urmă, să se identifice cu "spiritul elegiac al Moldovei". Dar evoluția poetului nu s-a oprit aici, a "atacat" forma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Germania, au condus la proliferarea unei perioade de dominație conservatoare în toată lumea occidentală capitalistă. În această perioadă, conservatorii au atacat gratuitatea asigurărilor sociale, problema liberalizării avortului, libertățile civice, libertatea artei și educației, încercînd să impună publicului un program de tip tradiționalist de dreapta. Totuși, această ofensivă a dreptei nu a ajuns niciodată să triumfe în domeniul culturii, cultura însăși fiind un teren extrem de contestat în ultimele decenii 4. Către anii '90, aripa conservatoare din Statele Unite a continuat să-i conteste pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
despre urmăritori obsedați prezintă un atac mai concertat asupra sexualității adolescentine, tinerii fiind în mod invariabil uciși după actul sexual; acest gen de filme conțin un amestec ciudat de exercitare a sexualității de factură modernă și de pedepsire de factură tradiționalistă a comportamentului sexual "imoral"; aceste filme mai conțin și un amestec de aspecte proși anti-feministe, femeile fiind cele pedepsite, dar prezintă și femei puternice care supraviețuiesc și se răzbună. 13 Clover (1992) nu reușește să-și dea seama că Exorcistul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzica pop mai conservatoare ofereau și ele modele pentru tineri. Pe parcursul ultimelor două decade, conservatorii din cultură au reacționat puternic împotriva radicalismului și modei anilor '60, iar cultura și moda tinerilor au devenit cîmpuri de bătălie pentru lupta între conservatorii tradiționaliști și radicaliștii din cultură, încercînd să răstoarne rolurile tradiționale ale sexelor, codurile modei, valorile și tipurile de comportament impuse. Astfel, identitățile dictate de modă și de societate fac ele însele parte dintr-un proces de luptă și conflict social între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
combină narațiunea tradițională cu tehnicile literare moderniste. Scriitorul postmodern elimină distincțiile dintre cultura "înaltă" și cultura "comună" și pastișează genuri și convenții ale prozei și filmului popular. Prin atenția acordată intrigii, personajelor și povestirii, Neuromancer poate fi considerat un roman tradiționalist (nu are caracter de metaficțiune), dar este postmodernist în modul în care combină genurile, amestecînd literatura științifico-fantastică cu povestirea polițistă sau chiar cu cea de genul "crime-noire", cu cărțile de aventuri ce includ elemente tehnologice, cu genul western (eroul este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bătrânul Trifon a venit din patria lui, România, În 1910, la vârsta de douăzeci și cinci de ani și s-a răsădit În Grădina Maicii Domnului, sus În vârful Kapsalei, la bătrânul Mihail. Starețul lui, bătrânul Mihail, a fost foarte evlavios și tradiționalist. Semăna putem spune cu stareții cei de demult. Trăia foarte aspru și prea puținele lucruri necesare Întreținerii sale și le economisea din simplul lui lucru de mână, căci făcea linguri. Când cineva Îi dădea vreo binecuvântare o primea, dar dădea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
modernizarea începe undeva și odată ce acest set de valori triumfă undeva, ele nu mai pot fi ignorate de nimeni, nu mai există nimeni care să mai aibă „luxul“ autarhiei. Puțini oameni își pot permite acest lux de a se organiza tradiționalist. În rest, existența unei civilizații, care este superioară ca performanță eco‑ nomică, creează un model. Acel model începe să fie urmat sau începe să fie contestat și nimic nu mai e ca înainte. Cam asta s-a întâmplat și cam
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la fel de importantă ca a sa redescoperire a miturilor indo-europene. Cu siguranță, ea este acel aspect al cercetării sale de o incredibilă polivalență, care a suscitat cea mai mare atenție și care, bineînțeles, a fost puternic combătut în cercurile de orientare tradiționalistă. Tot în anii ’40 au apărut și primele lucrări deschizătoare de drumuri ale românului Mircea Eliade - în prezent profesor la Chicago. Și el construiește puncte de vedere sistematice, și el subliniază semnificația centrală a miturilor. Dar acest lucru nu se
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
asiatice și africane nu ne pune numai înaintea unei complicate probleme politice. Mircea Eliade a subliniat în repetate rânduri faptul că occidentalul, obișnuit să gândească în categorii profane, întâlnește acum culturi care adesea și, desigur, nu doar prin reprezentanții lor tradiționaliști, iau religiile în serios într-un fel care în Occident începe să devină din ce în ce mai rar. Dialogurile te pot pune în fața dificultăților până și în plan practic. Suntem pregătiți să întâlnim, cu înțelegere deplină, aceste culturi atât de diferite și condițiile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Brauner (1903-1966), a dobândit un renume european prin compozițiile sale suprarealiste cu teme fantastice. Ar putea să pară curioasă această substanțială contribuție românească la curentele de avangardă, România fiind, la extrema cealaltă, o societate pronunțat tradițională (și cu destule manifestări tradiționaliste În literatură și artă). Fenomenul are o Întreită explicație. Mai Întâi, faimoasele „forme fără fond“ românești invitau parcă la umor absurd; multiplele disfuncționalități făceau și mai fac din România un loc privilegiat al absurdului, așa cum apare Încă din schițele lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
copii ale acestei cărți, ridicând ștacheta faimei mele atât de sus, încât numele meu devenise la fel de ușor de recunoscut ca ale starurilor de cinema și ale vedetelor din lumea sportului. Eram luat în serios. Eram o glumă. Eram avangardist. Eram tradiționalist. Eram subapreciat. Eram supraapreciat. Eram inocent. Eram parțial vinovat. Orchestrasem o controversă. Eram incapabil să orchestrez ceva. Eram considerat cel mai mare misogin în viață al literaturii americane. Eram victima unei culturi în care corectitudinea politică câștiga tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mai vechi, de viață literară petersburgheză, care, constat, își „așteptau rezolvarea” cu acest prilej. Se conturează două tabere: „tradiționaliștii” și „experimentaliștii”. Primii apară tradiția și „valorile emblematice ale spiritului rus”, ceilalți pledează pentru o mai mare deschidere către modelele europene. „Tradiționaliștii” sunt comuniști sau nostalgici camuflați în ortodoxiști, iar „experimentaliștii” s-au „vândut” Occidentului, nu au nimic cu viața din Rusia și consumă - „fără demnitate” - granturi străine... Un refren pastișat, parcă, după procurorii literari de la Chișinău. Din punct de vedere fizionomic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
altfel, decât în ultima instanță. I s-ar datora lui Marcu, mi-a confirmat un bibliotecar de aici, acel first draft, inițiat prin anul 70, reluat cu însuflețire de către Luca, în direcția evreilor elenizați, și de către Matei în direcția evreilor tradiționaliști. În textele celor trei, fiecare episod este recadrat, indexat, repertoriat, etichetat, certificat conform tradiției. Modalitate un pic cam greoaie, nu prea "picioruș de porumbel", cum se zice prin comitetele de lectură ale editurilor. Voința de a stabili că rabinul Ioshua
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în magazinele din Helsinki abundența de compact discuri înregistrate sau nu și informația posibilității de a vizita fabrica Nokia mi se părea o acțiune utilă și inspirată. Participanții la sesiune erau majoritatea de vârsta a doua, oameni mai reținuți, mai tradiționaliști. La intrarea în fabrică, am fost plăcut impresionat de tinerețea tuturor angajaților Nokiei, mi se părea că niciunul nu depășea 30 de ani. Prima constatare a fost că majoritatea lor erau tinere; a doua, că disciplina muncii era complet diferită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Gustav Husak fusese sfătuit să renunțe la funcția de partid, rămânând numai președinte al Republicii, secretar general fiind desemnat Miloș Jakeș; din Polonia era prezent generalul Wojciech Jaruruzelski, din R.D.G. veteranul Erich Honecker, liderul care era încă apropiat de bătrânii tradiționaliști, Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Se puteau intui atmosfera și disensiunile ce vor guverna în saloanele fostului palat regal; oricum majoritatea o formau tot reprezentanții vechii gărzi. Până atunci, trebuia să se consume tot ritualul acestor consfătuiri, adică să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
călugări radicali) pentru suprimarea „eresurilor” din Moldova. Însuși papa Pius al V-lea i-a trimis o scrisoare lui Petru Aron. Dar Bartolomeo Brutti, în condițiile în care întâmpina opoziția bisericii ortodoxe locale, reprezentată prin mitropolitul țării și prin boierimea tradiționalistă, va avea, în cele din urmă, un sfârșit tragic: din porunca domnului, va fi înecat în Nistru, în 1591, an în care se sfârșea și domnia lui Petru. În fața insistențelor papei, prin reprezentanții săi în Moldova, călugării iezuiți, coloniile de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare, participanții impunându-se prin verva ideilor, prin spiritul lor constructiv, prin patetismul convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care fuseseră FătFrumos (15 martie 1904 - 1 februarie 1906) sau Paloda literară (20 ianuarie 1904 - 28 decembrie 1904) , în revista folclorică Ion Creangă care mai apărea (1908 - 1912 ; 1915 - 1921), în vestita Miron Costin (1913 - 1919) care încă făcea istorie
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în lumea literară. V. Voiculescu, despre care se vorbea și scria că aparține semănătorismului, că oscilează între acest curent aflat la apusul manifestării sale și căutările poetului de „a se rupe” și a-și găsi vocea proprie, pe linia creației tradiționaliste. Devenise poetul despre care G. Călinescu sublinia că până acum, a scris o mare cantitate de poezii vlahuțiene, corecte și prelung declamatorii”... „poezii ocazionale de îmbărbătare” în timpul războiului, devenea acum un altul... Citindu-i noile Poeme, G. Călinescu avea să
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
noile Poeme, G. Călinescu avea să scrie în Istoria literaturii române... : „izbește cu acea notă care-i dă originalitate, punându-l de altfel într-un grup de poeți pentru care „îngerul” e un instrument mitologic elementar. Acum poetul este ortodoxist, tradiționalist și continuă alături de Blaga, cântarea jalei metafizice”. Tudor Vianu, raportându-se la Poeme cu îngeri, sublinia că (Alegorism, în Opere, V, 1975). În Calendarul în 1933, Nicolae Crevedia, sporește gradul aprecierilor pozitive, și îl situează pe Voiculescu printre cei șapte
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a fi sesizat arta îmbinării elementelor tradiționale cu acelea moderne, dozându-și atent și cu respect argumentele. Rețin atenția conexiunile pe care le face cu proza lui Mihail Sadoveanu (asemănări și deosebiri) axată pe tema vânătorii și pescuitului, cu poezia tradiționalistă a lui Ion Pillat, cu lirica de inspirație religioasă aparținând lui Nichifor Crainic și Adrian Maniu, sau cu poezia lui Lucian Blaga străbătută de fiorul cosmic și de contemplație metafizică. Ion N. Oprea aduce în sprijinul afirmațiilor sale opinii critice
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]