62,782 matches
-
tânjit mai intens după un taxi dintr-o stradă laterală, dar în trap obosit nu apăru decât o birje, vizibil pe drumul de întoarcere spre grajd. Bietul căluț cu apărătoarele sale de muște peste urechile istovite nu mai voia să tragă, dar, după ce ne instalarăm pe perne, trebui să cotească din nou în direcția opusă țelului său. Cu glas scăzut, apăsat, i-am spus birjarului: "La gară!" Știam că întoarcerea la hotel era încă exclusă. Keyserling închise ochii, respira tare cu
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ne surprinde o aserțiune a d-sale care sună astfel: Fără îndoială, opera unui scriitor îl scutește de chip și biografie. Ea rămîne esențială, nicidecum cumințenia sau zăpăcelile sale, consecvența sau lipsa lui de consecvență, teama de a nu fi tras la fund de mizeriile vieții ori compromisurile pe care le face în încercarea de a-și lua zborul, de a ieși din anonimat". La rigoare, ne putem reaminti opinia lui Roland Barthes, potrivit căreia biografia unui scriitor poate fi citită
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
său, Bartolo, datorită căruia devine președinte de onoare în diverse asociații chinologice, un cuplu de tineri muzicieni pe care el (Zorel) încearcă să-i ajute - și altele. Dând buna linearitate epică pe o inutilă, în context, arborescență, autorul se complică trăgând tot felul de fire între Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă greutate. Nu-și dădea seama de ce în loc să meargă înainte, Dacia lui dădea înapoi, cu încăpățânarea stupidă pe care n-o au decât obiectele. Într-un târziu, pricepu că voia să intre în curte cu fața
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
cu încăpățânarea stupidă pe care n-o au decât obiectele. Într-un târziu, pricepu că voia să intre în curte cu fața, ceea ce ar fi fost mai comod, la ora și în dispoziția în care era, doar că de obicei trăgea mașina cu spatele. După ce intră în casă, cântă la pian câteva colinde, acompaniindu-l pe bătrânul său camarad negru și scorojit cu vocea lui de tenor înfundat." (p. 52) Totul e bine când se termină cu bine. Cristian Teodorescu, Îngerul
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
finalul apoteotic în care puștiul e fugărit și pocnit de "victima sa". Notabilă e reacția lui Maxim Gorki (care îmi amintește de propria reacție la cinema 3D): "crezi că jetul de apă te va lovi și pe tine și te tragi înapoi instinctiv". Tematica francezilor nu a variat prea mult, iar cuvintele unui cameraman de-ai lor sunt relevante în această privință: "Romanul, teatrul sunt suficiente pentru studiul inimii umane. Cinematografia este dinamismul vieții, al naturii, al mulțimii. Tot ce se
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
alții, presărată cu accente de critică serioasă, nedispusă a-i menaja mai ales pe amici. Este jurnalul, matur și fair-play, al unei "urmăriri" întinse pe ani, al unui fel de critică-școală. Grila" rămîne, practic, aceea a unui poet, deprins a trage cu ochiul la felul cum se schimbă stilul celorlalți, cu fina curiozitate pe care o au, de obicei, unii față de alții, copiii crescuți împreună. Developările critice dreg scăpări mai vechi, precum vina autorului de-a nu-l fi antologat, cîndva
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
discriminați vor discrimina la rândul lor? Măcar filmul nu te bombardează cu siropisme, dar happy-endul e inevitabil. Ca să nu mai adaug că, de data aceasta, preferința lui Loach pentru lucrul cu actori neprofesioniști devine o altă piatră de moară care trage și mai în jos lungmetrajul. Uite, al doilea film despre care voi vorbi, Gegen die Wand, tot hiperpremiat, merita să fie deschiderea festivalului, dar, ce să-i faci, emigranții din acest lungmetraj sunt de aceeași origine (turcă) și de aceeași
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
pe Pantazi în duel și o "să-i strice bietei fete tot rostul" Încă un duel ratat în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir observa faptul că în loc de duel românul preferă să "astupe gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii". Mateiu Caragiale găsește explicația
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
măcar "să nu existe victime". La rugămintea doamnei T., dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele să aibă "încărcătură insuficientă". Pînă la urmă, duelul s-a încheiat fără victime, dar nu pentru că s-au tras doar trei focuri, ci pentru că toate au fost trase "în sus".30 Romanul Patul lui Procust a apărut în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele să aibă "încărcătură insuficientă". Pînă la urmă, duelul s-a încheiat fără victime, dar nu pentru că s-au tras doar trei focuri, ci pentru că toate au fost trase "în sus".30 Romanul Patul lui Procust a apărut în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
s-au tras doar trei focuri, ci pentru că toate au fost trase "în sus".30 Romanul Patul lui Procust a apărut în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian, o uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian, o uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu se bucură, ci se indignează și-l acuză pe italian de lașitate: "Trebuie mai mult curaj ca să tragi decît să primești să se tragă asupra ta". Replica sa în duel spune tot: "șNaphtaț ridică pistolul într-
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu se bucură, ci se indignează și-l acuză pe italian de lașitate: "Trebuie mai mult curaj ca să tragi decît să primești să se tragă asupra ta". Replica sa în duel spune tot: "șNaphtaț ridică pistolul într-un fel care nu mai avea nimic de-a face cu o luptă și-și trage un glonte în cap".31 Și
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu se bucură, ci se indignează și-l acuză pe italian de lașitate: "Trebuie mai mult curaj ca să tragi decît să primești să se tragă asupra ta". Replica sa în duel spune tot: "șNaphtaț ridică pistolul într-un fel care nu mai avea nimic de-a face cu o luptă și-și trage un glonte în cap".31 Și Ladima se sinucide, dar nu în timpul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
lașitate: "Trebuie mai mult curaj ca să tragi decît să primești să se tragă asupra ta". Replica sa în duel spune tot: "șNaphtaț ridică pistolul într-un fel care nu mai avea nimic de-a face cu o luptă și-și trage un glonte în cap".31 Și Ladima se sinucide, dar nu în timpul duelului, ci ulterior. Camil Petrescu dramaturg Pentru Camil Petrescu duelul este un motiv etico-estetic esențial. Mulți dintre eroii lui își demonstrează virilitatea sau își definesc simțul onoarei prin
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
pseudo)modestie: "Nu fac parte dintre autorii amenințați să ocupe un loc central sau periferic în sinteza domnului Eugen Negrici unde, prin forța împrejurărilor, va fi înghesuială mare. în ce mă privește, am preferat să mătur în prăvălia domnului Rebreanu, trăgînd cu ochiul la tunsorile sale. Dar mă pot lăuda, totuși, că știu bine pe mai toți confrații care umblau pe aceeași uliță a eternității". Imbatabil cunoscător al ogoarelor noastre literare trecute și prezente, asemenea unor Șerban Cioculescu și Z. Ornea
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
era în dosul copacilor, iar căsoica nu se vedea deloc) și numai a apucat a se gândi: ŤDacă mă vede vreun soldat de dincolo? - și acolo trebuie să fie de aceia care au pușcă cu ocheană - dacă mă vede și trage? - oare poate să cunoască că nu-s neamț?... dar este el aici...ť - se gândi așa, și tot atunci a simțit o lovitură la cap și s-a prăbușit ca într-o prăpastie, într-un întuneric fără de sfârșit" (p. 117
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
cămașa și se pregătea să-i scoată și chiloții. Se întreba dacă, în naivitatea sa, nu se căsătorise cu o fermecătoare vrăjitoare, formată la școala lui Buhren, și, poate, a altor câtorva. Punându-l să șadă pe marginea patului, îi trase cizmele, ceea ce-i revenea prin tradiție, în prima zi, unei tinere căsătorite. în poziția pe care o luase pentru a-l descălța, el zări prin răscroiala corsajului, dulcea despărțitură a sânilor ei. în timp ce o bruscă exaltare punea stăpânire pe el
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
să fie dotat nu numai cu un talent anonim și platonic, ci și cu un spirit de colecționar de informații sau de Ťdateť? Ce buget i se alocă unui politician loial sau unui adevărat șef de stat, gata să-și tragă nu numai toată țara pe turta lui, dar să se mai și sacrifice?"), la idealismul sufocat de senzațional. O planetă lățită ca zîmbetul pisicii din Cheshire, unde circulă știri, dar întîmplările rămîn nevăzute. Legendele din Far West ajung niște povești
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
lumile Alexandrei Târziu, adunate după cum "sună" (și pare că sună armonic...). În ele se petrec fel și fel de "mișcări", dar mintea cititorului stă la rama de aripi de fluture pe care o prozatoare care-și știe bine meseria o trage, dintr-o mișcare, de jur împrejurul caleidoscopului. Furtunile dintr-o lume ajung în lumea cealaltă ca adieri călduțe, în care se întîmplă să mai "frigă", din timp în timp, cîte-o aluzie. Dacă bagi de seamă, citești un jurnal lucid de călătorie transatlantică
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
soții, care i-a redactat autobiografia respectivă. în privința aspectelor marginale ale vieții sale, e gata să se căiască pentru păcatele săvârșite; și-a constrâns o soție să facă chiuretaj, alteia, - femeia era însărcinată, - într-o criză de nervi, i-a tras un ghiont în burtă, ceea ce a provocat neplăceri familiale care au dus la divorț etc. Dar în privința direcției principale - cea poetico-politică, e gata să-și susțină dreptatea până la capăt. Dominanta caracterului său e setea copilărească de glorie, plus convingerea că
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
text, scris de aceeași persoană în limbi diferite, rezultă două romane care trebuie citite independent unul de celălalt. Dacă și în cazul unui roman se constată diferențe atît de semnificative între versiunile redactate în limbi diferite, ce speranțe mai pot trage cei care se ocupă de traducerea poeziei. Este limpede că, oricît de bine făcută ar fi, o traducere nu poate păstra sonul limbii originale și, de cele mai multe ori, nici cadența versurilor. Or, se știe, arta marilor poeți ai lumii nu
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
p. 34). Permanenta gimnastică temporalo-spațială a autorului nu este nici ea în măsură să facă cititorului viața ușoară. Șansa acestuia este aceea de citi fiecare fragment în parte, ca pe un poem, urmînd ca la urmă, dacă este cazul, să tragă concluzia asupra ansamblului. Autor inteligent, dar mereu tentat să complice lucrurile pînă aproape de nivelul la care ele devin obscure, Constantin Virgil Negoiță este un prozator care începe să conteze în literatura română actuală. La fel ca și colegul său de
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
teorii a hiatusului consideră literatura revoluționară în afara literaturii? Nu cumva ei sînt partizanii imobilismului estetic? Nu cumva ei ar fi vrut ca, în timp ce imensa majoritate a poporului, dornică de transformări, căuta o formulă nouă de existență socială, scriitorul să-și tragă obloanele la ferestre și să continue literatura dintre cele două războaie?" Partizan al romanului realist, "de relație", cum îl numește, și adversar al romanului psihologic (în termenii lui Nicolae Manolescu, al romanului doric, iar nu al celui ionic), Preda cere
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]