1,558 matches
-
avea rămânea de râs. La fel se întâmpla și în celelalte zile de Crăciun. Dacă acum lumea așteaptă Crăciunul pentru cadouri, atunci nici vorbă de așa ceva. În ajunul Sfântului Vasile copiii mergeau cu plugușorul,aducând colăcei și venind acasă cu traista plină. Când se însera flăcăii porneau și ei cu plugul. În grupuri de șase-șapte flălcăii mergeau și urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confecționat de ei înșiși și bice cu care porneau. Unii umblau cu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua dintr-un capăt al satului și umblam din casă în casă prin tot satul. Oamenii ne răsplăteau cu colaci, covrigi, mere
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
grăbit și important, un om în capul gol, cu părul lung și încîlcit, cu o bărbuță cafenie, rară, cu niște ochi mari, negri, foarte vii, îmbrăcat cu un suman larg, cenușiu, care-i ajungea până la genunchi, desculț și cu o traistă vărgată în băț. Se adresă lui Titu, parcă I-ar fi pândit de mult, cu un glas limpede, cu privirea arzătoare: ― Nu trece nepăsător, boierule, că s-apropie ziua judecății și are să-ți pară rău că n-ai ascultat glasul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oare și pe acolo tot așa greu o duc oamenii? ― Greu! oftă străinul, clătinând din cap. Parcă și mai greu ca pe aici, de-ți vine să-ți iei lumea-n cap. Crezi că eu de bine bat drumurile cu traista de icoane în spinare? Aoleu! N-a umblat cu treburi d-astea neam de neamul nostru. Dar dacă muncim toți, cu nevastă și copii, din primăvară până-n iarnă, și nu ne iese nici să ne ținem zilele, iacă, fac și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu grămadă cum porniseră, și de aceea nu s-a prea băgat de seamă când au trecut spre casele lor. Numai Pavel Tunsu a trecut chiuind ca un nebun și pe Toader Strîmbu I-ar fi văzut cineva cu o traistă grea în spinare despre care alții au aflat c-ar fi fost plină cu galbeni și giuvaiere luate de la cucoana omorâtă. Primarul Ion Pravilă lăsase azi pe secretar la cancelarie, iar el stătu pe-acasă. Știa toate câte se petreceau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să faci, iar voința și puterea gândului îți aparține. Nu trebuie să aștepți ,,să cadă pară mălăiață în gura lui Nătăfleață”, trebuie să acționezi, să te străduiești și să muncești ca să obții ceea ce dorești. Dumnezeu dă, dar nu pune în traistă. INTRODUCERE CINE HOTĂRĂȘTE SOARTA OMULUI ? Dumnezeu, spune preotul. Am găsit și alte păreri asupra mecanismului care determină soarta omului, în următoarele cărți: - „Fenomenul Valentina” de Florin Gheorghiță. - „Karma și cauza” de Vasili Goci. - „Puterea extraordinară a subconștientului tău” de Joseph
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ancheta CCSB, comandată de Antene și prezentată zilele trecute la Clubul Țăranului. Acolo, întrebarea era de cu totul altă natură : „Cît de importante sînt pentru dumneavoastră următoarele lucruri ?”. În dreptul politicii, gradul de importanță era de 15%. Altă gîscă în altă traistă... Cineva poate să fie interesat de ce se mai întîmplă în politica țării fără ca Politica să aibă foarte mare importanță în ansamblul vieții sale. Ancheta CCSB, vizînd „valorile” actuale ale româ nilor, spune însă lucruri mult mai intere sante decît această
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
eu nu pun țuică-n gură ! Știi că eu nu pun la mâncare ceapă... De zis așa zice, da le ia repede-repede pe toate și le vâră-n dulap, așa-i felu ei, strâmbă din nas și-ți mănâncă din traistă. Ce-a adus a lăsat, da cu ce s-a ales ? Și nici n-avea la ce să mai aștepte : cumnată-sa cine știe când o s ajungă, și-n casă nimic de mâncare... Și mai e și nainte de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de pe curul bombat al unei muncitoare la, probabil, fabrica de Îndreptat șine de tren, sînteți În Calea Severinului, la a doua stație, și ea Își dă seama că un hoț i-a furat geanta, mai precis, i-a tăiat baierele traistei hippy, de piele Întoarsă, și acum, la 10 jumate seara, nu mai are nici acte, nici portofel, nici chei. Ce facem? Cum intrăm În casă? Sigur că-ți amintești jacheta ei din imitație de leopard. De fapt, era o chestie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fiindcă nu-l mai trage în gară. Bătrânul l-a ajutat pe Toaibă să ajungă și să urce în vagon... Mergi sănătos, sergentule, și să-ți dea Dumnezeu sănătate, zile bune și belșug în gospodărie!... Apoi Dumnezeu dă, dar în traistă nu-ți pune. Cât despre sănătate... Vezi și matale cu ce bucurie m-am procopsit. Îți mulțămesc și să ai parte de toate cele bune, că de rele îi fi sătul... Vagonul în care a urcat Toaibă era hârbuit de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cimotia lor sau câte un vecin... Apoi dacă îți intră omul în casă trebuie să-l omenești cu un rachiu? Trebuie! Că așa se cuvine la casă de oameni gospodari. Uneori mai veneau și musafirii cu câte o sticlă în traistă și atunci treaba se încingea... Așa zilele treceau pe nesimțite... De multă vreme se știa că după ce au rupt frontul la Stalingrad, rușii înaintau către noi cu repeziciune. Ba se zvonea că mâine-poimâine au să treacă Prutul și atunci să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ponoarelor, Toaibă intra pe portiță. Ai ajuns, Toadere? Am ajuns, Marandă. După ce te-i spăla, ți-oi pune ceva de mâncare, că îi fi flămând. Nu prea, fiindcă pe drum am mai ronțăit o coajă de pâine. Uite colo în traistă îi pâinea. Am cumpărat, să fie și acasă. Maranda s-a grăbit să scoată la iveală cumpărăturile făcute de Toaibă. 138 Ai luat și cofeturi? N-am mai gustat de când eram mică și mă lua mama la târg... A doua
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce ai de făcut. 144 Am înțeles. În săptămâna aceea i-a fost parcă mai ușor și vineri a avut ce pune în chimir. Și-a făcut socotelile, a trecut pe la brutărie, pe la drogherie și pe la alte dugheni, umplându-și traista cu de toate... Drumul spre casă i s-a părut mai greu de astă dată. Când a intrat în sat, lămpile erau aprinse de multă vreme. Ajuns acasă, s-a așezat pe laiță, să răsufle. Apoi a început să deșarte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu de toate... Drumul spre casă i s-a părut mai greu de astă dată. Când a intrat în sat, lămpile erau aprinse de multă vreme. Ajuns acasă, s-a așezat pe laiță, să răsufle. Apoi a început să deșarte traista: Uite aici am luat pâine, să ai pentru toată săptămâna. Apoi ți-am luat ce îți place ție... Aha! Cofeturi! Și ți-am mai adus ceva, că doar mâine-poimâine vine Crăciunul. Ce mi-ai cumpărat? a sărit Maranda curioasă. O
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
s-o întâmplat niciodată și bine ar fi să nu se întâmple nici de astă dată. În timp ce Toaibă vorbea, crâșmarul i-a umplut un țoi cu rachiu și i l-a așezat dinainte. Ei, asta-i altă gâscă în ceea traistă - a glăsuit Toaibă bucuros, ducând țoiul la gură. Crâșmarul l-a lăsat să se îndestuleze. I-a umplut țoiul din nou, furându-l cu privirea. Măi Toadere, te aș întreba ceva, dar mi-i să nu te superi. Când m-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui, abia dacă a mai gustat o gură de rachiu. Maranda nu a prea băgat de seamă că Toader al ei nu a băut ca de obicei în cele două zile cât a stat acasă. La plecare, i-a umplut traista cu de toate, neuitând să-i pună, ca de obicei, și un rest de rachiu rămas mai de multă vreme... „Să aibă când s-a mai hodini”. Toaibă însă a avut grijă să ia restul de fiertură. Parcă vedea privirea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fiorii! N-ai încotro și trebuie să te uiți într-ai ei și... și gata, nu mai ești tu... Singurul stăpân atunci îi Dochița! Și numai ea!...” Furat de aceste gânduri, nici nu și-a dat seama când a lăsat traista din spate, când s-a spălat pe mâini și când s-a așezat în fața blidului cu mâncare. A mâncat cu poftă, uitându-se din când în când la ulcica în care Maranda îi pusese rachiu. „Să beau sau să nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
stăpînire peste toți dracii, și să vindece boalele. 2. Apoi i-a trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu, și să tămăduiască pe cei bolnavi. 3. "Să nu luați nimic cu voi pe drum", le-a zis El, "nici toiag, nici traistă, nici pîine, nici bani, nici două haine. 4. În orice casă veți intra, să rămîneți acolo, pînă veți pleca din locul acela. 5. Și dacă nu vă vor primi oamenii, să ieșiți din cetatea aceea, și să scuturați praful de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
zis: "Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Său. 3. Duceți-vă; iată, vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4. Să nu luați cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte, și să nu întrebați pe nimeni de sănătate pe drum. 5. În orice casă veți intra, să ziceți întîi: "Pacea să fie peste casa aceasta!" 6. Și dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
moarte." 34. Și Isus i-a zis: "Petre, îți spun că nu va cînta astăzi cocoșul, pînă te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști." 35. Apoi le-a mai zis: Cînd v-am trimis fără pungă, fără traistă și fără încălțăminte, ați dus voi lipsă de ceva?" "De nimic", I-au răspuns ei. 36. Și El le-a zis: "Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s-o ia, cine are o traistă, de asemenea s-o ia; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
v-am trimis fără pungă, fără traistă și fără încălțăminte, ați dus voi lipsă de ceva?" "De nimic", I-au răspuns ei. 36. Și El le-a zis: "Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s-o ia, cine are o traistă, de asemenea s-o ia; și cine n-are sabie, să-și vîndă haina, și să-și cumpere o sabie. 37. Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: "El a fost pus în numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
mi-i tare dor s-o văd și că am să ajung la mănăstire cât de curând. ― Ci sî-i spun părintelui, conașule? ― Că abia aștept să-l văd și să stăm la taifas pe îndelete. Sevastița și-a pus în traistă cele pregătite de mine, a așezat basmaua pe cap cu oarecare cochetărie, și-a luat bățul și a pus mâna pe clanța ușii. ― Mulțămesc și bogdaprosti pentru tăti celi șî rămâi sănătos, conașule, cî eu m-oi duci... ― Mergi sănătoasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
un fir de ață de apa Bârladului și am tăiat toată mă măliga pământului să-mi umplu foamea sufletului. Dar de ce să vă pierdeți vremea cu povești?! Iatămă cu lădița în spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fu sese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
drumul la doi porumbei să zboare, unul de la apus, altul de la răsărit, pentru ca în punctul de întîlnire să fie întemeiat Delfi. Sau ce e real în povestea că, jigniți de sarcasmul lui Esop, preoții lui Apolo i-au strecurat în traistă odoare sacre pentru ca, apoi, să-l acuze de ultragiu și să-l arunce de pe stânca de deasupra izvorului Castalia? Poate că nu există un mijloc mai bun pentru a ascunde un mister decât acela de a discuta despre el. Dar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
amân mereu acest lucru. Mă zbat între dorința de a afla cine îmi calcă pe urme și renunțare. Îmi adun totuși voința și întorc fața. Descopăr că nu e altcineva decât o bătrână, care pășește cu greutate aburcându-și mereu o traistă pe umăr. O privesc cu băgare de seamă. După culoarea obrazului și îmbrăcăminte, îmi dau seama că face parte din neamul celor care au ales să-și poarte gospodăria într-o căruță cu coviltir. Neamul ce pare să-și caute
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]