1,267 matches
-
activitățile educative și culturale care urmăresc schimbul de produse dintre diferite culturi naționale. Existența unei multitudini de relații interpersonale care să depășească granițele naționale nu constituie un răspuns la problema noastră. Mai precis, existența unor legături intelectuale și estetice care transcend granițele naționale nu susține ideea unei comunități globale. O comunitate globală cu capacități politice este o comunitate de standarde morale și acțiuni politice, nu de intelecte și sentimente. Faptul că unei elite intelectuale din Statele Unite îi plac muzica și literatura
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o dorință de control practic și, deloc surprinzător, în opera lui Machiavelli, programul realist se transformă într-o căutare a generalizărilor practice, cu scopul de a manipula rezultatele politice. În cele din urmă, el ajunge să reprezinte o dorință care transcende simplul control tehnologic și, în consecință, în opera lui Morgenthau, ia forma producerii unui corp sistematic de date empirice care, deși parțial destinate ameliorării politicii, este acum în mod fundamental orientat către crearea cunoașterii obiective autonome. În măsura în care lucrările lui Morgenthau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip de apartenență posibil, chiar dacă este prima care are de-a face cu problema interculturalității. Relațiile care apar Între această apartenență și altele fac obiectul a numeroase tipologii. Pentru unii, apartenența culturală transcende, acoperă și le Înglobează pe toate celelalte. Astfel, Sélim Abou scrie: „Atunci când vorbim despre identitatea culturală a unei persoane, ne referim la identitatea sa globală, care este o constelație de identificări specifice cu tot atâtea instanțe distincte”; el citează cazul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însemnat o ruptură față de concepția și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin la nivelul la care sunt percepute), istorice, economice, sociale, religioase sau culturale, de a defini cetățeanul ca un individ abstract, fără o identitate și fără vreo calificare anume, dincolo de orice determinare concretă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesta abordează problema egalității nu În plan economic, cum se făcuse până atunci, ci sociologic. De fapt, Marshall Încearcă să rezolve problema integrării claselor din societățile capitaliste recurgând la principiul cetățeniei. El caută acele fundamente ale unei comunități politice care transcend atașamentele particulare legate de statutele sociale inegale. După cum remarca Pierre Birnbaum, Marshall crede că „logica internă a cetățeniei ar fi un factor eminamente favorabil instaurării solidarității, fără a face Însă să dispară conflictul” (Birnbaum, 1996, pp. 58-59). Din această perspectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poată vedea ș...ț o concepție a investigației raționale Întrupate Într-o tradiție și conform căreia Înseși criteriile justificării ș...ț apar dintr-o istorie din care fac și ele parte și În care sunt justificate prin modul În care transcend limitele criteriilor precedente și le depășesc slăbiciunile În interiorul aceleiași tradiții” (MacIntyre, 1988, p. 8). Comentând această dimensiune contextualistă a exercitării rațiunii practice, Philippe de Lara situează, pe bună dreptate, teoretizările lui MacIntyre și Taylor În filiația lui Aristotel, deși le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înainte noile argumente asociative capabile să combată tendințele contemporane de slăbire a acestei legături (anomie). Orice societate se bazează pe un principiu de solidaritate. Indivizii sunt legați Între ei prin faptul că fac parte integrantă dintr-un principiu care Îi transcende: societatea. Astfel, În Formele elementare..., Durkheim afirmă că religia este o formă transfigurată a societății: adorând zeii pe care ei Înșiși i-au creat, oamenii nu au făcut altceva decât să-și adore propria societate. Dacă solidaritatea este un principiu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limba Republicii este limba franceză”, o decizie a Consiliului de Stat din septembrie 1996 a declarat neconstituțională semnarea acestui document. Dacă, În plan politic, linia de demarcație dintre cei care sunt pentru și cei care sunt contra unei „ajustări constituționale” transcende marile diviziuni dintre partide, În schimb recunoașterea caracterului patrimonial al acestor limbi și culturi pare destul de consensuală, În ciuda opoziției ferme a anumitor cercuri sau mișcări filosofice „laice și republicane”, deosebit de influente. Anumiți participanți, deși Își afirmă atașamentul față de aceste limbi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ia lucrurile În propriile mâini”. Naționalismul le permite să acceadă la modernitate după propriile lor reguli; el poate fi caracterizat ca o „reacție compensatorie pentru periferie”. Elitele periferiei trebuie să acționeze pentru „crearea conștientă a unei comunități militante care să transceandă clasele”, Încercând „să cheme clasele inferioare la luptă”. Printr-o manipulare a istoriei și a culturii populare se realizează „Înregimentarea naționalistă”. Naționalismul populist atinge masele tocmai datorită „accesibilității” sale și „forței sale emoționale” incomparabile. Deși apare și se dezvoltă mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
părinți denunțați de propriii copii, razii, spionaj, deportări, exterminare. O dată cu lagărele, care se cuvin tratate separat (concentrare, muncă, exterminare), omul a devenit „superfluu” (Arendt, 2002). În sfârșit, aceste regimuri inedite lansează o provocare legalității și Își atribuie o autoritate ce transcende oamenii: natura, În cazul nazismului; istoria, În cazul comunismului. În raport cu legalitatea regimurilor al căror loc l-au luat prin violență, totalitarismele violează chiar și legile pe care tot ele le-au scris (Constituția sovietică din 1936) sau pe care le-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simt constrînși, ceea ce le blochează reacția salvatoare fiind, de fapt, propriile convingeri; prin simplul fapt că unei persoane i se amintește că poate pleca sau că poate avea mai multe opțiuni într-o anumită situație, aceasta are posibilitatea de a transcende dubla constrîngere; o altă soluție salvatoare este aceea de a analiza situația din mai multe puncte de vedere și de undeva din afara acesteia; 6) descoperirea unei posibilități pentru a opri această strategie paradoxală să devină o experiență repetată; modelul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mult, evenimentele din istoria lui Israel, ca și venirea lui Hristos sunt tot atâtea momente de a naște credința în inima martorilor oculari și nu numai. Credința țintește către viitor, ca promisiune a celor făgăduite. Ea este esența încrederii și transcende chiar și imaginea pe care ne-o facem despre un act al Domnului 26. Vocația universală a creștinismului este evidentă tocmai în faptul că Mesia a fost răstiginit de cei pe care venise să-i salveze, iudeii. Și nu întâmplător
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
s-ar dezintegra. În rotirea costumelor viu colorate, în zvâcnirea picioarelor din salturile barbare ale dansului, se infiltrează, însă, promisiunea unei explozii. Așa își începe Philip Roth poate cea mai tulburătoare dintre cărțile sale, Pastorala americană, roman al cărui tragism transcende proiectul literar al scriitorului, acela de a construi, în interiorul unei trilogii, o cronică a crizelor și metamorfozelor ce marchează istoria Americii în a doua jumătate a secolului XX și la începutul secolului XXI. Romanul intersectează aparențe și suprafețe contradictorii, fiind
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fostul Grande de Spania și apoi visător utopic, vroind, spre iritarea oamenilor, dar și a Vaticanului, În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, să cucerească Ierusalimul - don Ignatio de Loyola. Amoralitatea (a nu se confunda cu imoralitatea!Ă transcende, cum spuneam, unele legi și reflexe ale bunului-simț, burghez sau nu, Îndemnându-l pe „emul”, cel care-și fixează, cu o ambiție ce trădează voința de a Înfăptui un lucru ieșit din comun sau un destin de excepție, să sacrifice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eminescu atacase catolicismul, ... sau anume replici date de Eminescu lui Maiorescu), demersul esențial, de istorie literară, pare a fi acela de a clarifică anume evenimente din anul 1883 al existenței eminesciene, în numele unei coerențe pe care istoricul o vede a transcende, însă, epoca. II. Partea a doua a volumului Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Civitas, Chișinău, 1999) descrie istoria destinului eminescian după moartea poetului, a celui intrat foarte devreme în manualele școlare ale timpului. Este destinul eminescian ferit de sacrificări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe dată, altele lasă cititorul în deliberare... Oricum, se cuvine relevat efortul istoricului literar de a construi coerent imaginea unui destin pe care el îl consideră a fi un model cultural. Că acest destin (tragic!) este rezultatul unui scenariu care transcende deceniile este o chestiune mai degrabă de subsidiaritate a cărții. Mai interesant mi se pare a fi tocmai încercarea de a construi pe seama unui destin poetic exemplar o reflecție mai generală cu privire la un alt destin, cel istoric al românilor... Cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semn al aspirației spre înalt, "un Ulise transmodern" pentru care Ithaca pare a fi Doma lui Dumnezeu și a oamenilor. "A fi Nimeni și a fi Eu înseamnă a fi simultan în arheu și în eul concret și, propriu-zis, a transcende toate nivelurile de realitate, realizând unitatea deschisă a lumilor..." (p. 254). Libertatea de a alege se asociază necondiționat refuzului poetului de a se închide într-o realitate sau alta, refuzului de a fi captiv, indiferent de seducție și determinare. Multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe poet de postura sa nesigură de "suspendat" (mai întâi între polii verticalei sociale, apoi între dilema: anonimatul sau creația autentică), propulsându-l în deplina libertate a hăulirii în ninsoarea de "la o margine de existență", în acel spațiu-timp care transcende realitatea, prin înglobarea într-o totalitate de înțelesuri-nențelese, nu prin punerea ei între paranteze. Abia aici, în acest punct al situării dincolo de vreme se produce revelația: "și-auzim cum trece timpul peste timpurile moarte". și, în consecință: Am înțeles abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a lui Eminescu și ajunge la o soluție pe care o redăm în propriile-i cuvinte: "Kant abandonase antinomiile găsind soluția în rațiunea pură, iar Hegel s-a iluzionat că poate rezolva antitezele prin sinteză. Eminescu a avut geniul să transceandă ambele ipostaze, vorbind de antiteze împăcate, pe care el le opune "antitezelor monstruoase". Este ceea ce Lucian Blaga va numi transfigurarea antitezelor" (p. 386). Cu această formulare venim, însă, aparent paradoxal, pe pământ. Despre ce este vorba? Indiscutabil, Theodor Codreanu aparține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
faptului că la Hegel, de fapt, în edificiul teoriei, "sinteza" a reușit, iar filosoful, potrivit unei relatări, a putut spune oarecum emfatic: este păcat pentru istorie dacă nu izbutește să facă "sinteza"! Aș sublinia că dacă Eminescu a izbutit să "transceandă" ambele ipostaze, Kant și Hegel cum scrie Theodor Codreanu eventualitate ce nu poate fi exclusă, acest fapt trebuie argumentat pe texte, în termeni filosofici. Vrem-nu vrem, filosofia are, la rândul ei, reguli de construcție, încât intuiția unei posibilități nu ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tranzitoriu pe care restabilirea Imperiului ar fi reușit să-1 depășească. Nu era, desigur, decît un mit, dar a cărui forță constituie o puternică motivare pentru suverani. Pe lîngă moștenirea antică, identitatea europeană a Evului Mediu prezintă și o coordonată care transcende frontierele statale pe cale de a se crea și anume aceea a religiei creștine, înlocuirea, în Occident, a Imperiului dispărut de către Biserica înțeleasă ca principiu organizator al societății, convertirea populațiilor barbare la creștinism, puterea funciară și politică a mănăstirilor și episcopilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
evident că, între toți acești vectori de omogenizare, cei mai puternici sînt cei care țin de universalismul creștin: clericii în majoritatea lor și, în mod deosebit, reprezentanții ordinelor religioase (comunități ierarhizate, strîns legate de Sf. Scaun și a căror organizare transcende limitele statuluii senioriei și clivajele etnice sau lingvistice). Din rîndul lor apar acei producători de cultură care sînt "universitarii" Evului Mediu. Școli și universități Între "renașterea carolingiană" și dezvoltarea universităților în secolul al XIII-lea, releul de transmisie al științei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sa: binele și răul, frumosul și urîtul, umanul și inumanul, sublimul și trivialul, individualul încarnat în propriul destin al poetului și universalul, raționalul și supranaturalul, pe scurt, tot ceea ce compune realitatea lumii, căci totul este semn de la Dumnezeu. Toate acestea transcend, din punctul de vedere al formei, genurile literare, amestecînd autobiografia și istoria, filosofia de cea mai înaltă calitate cu polemica cea mai acerbă, politicul și religiosul, într-o limbă poetică de o forță și de o luminozitate extreme. Unul dintre
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Gherea), ale eului constituant ("subiectiv", Alexandru Dragomir, "obiectiv", Mircea Florian) etc. scot la iveală semne ale non-judicativului; desigur, pot fi găsite și exemple mai proaspete. Așadar, și filosofia românească actuală bate căile de la marginea judicativului constitutiv, urmărind sensuri care îl transcend pe acesta. În fapt, toate aceste reconstrucții filosofice, aparținând filosofiei actuale, constituie însuși orizontul "nostru" cultural, în mod necesar activat în orice tematizare care nu poate ocoli tradiția. Dar dinlăuntrul acestuia, alături de motivația tehnic-fenomenologică venită dinspre unele lucrări ale lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
didactice, să țină și alte cursuri, opționale sau de master: Biodiversitatea în mediile acvatice, Productivitatea mediilor acvatice, Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor, Filogenia animală, Strategii evolutive în lumea animală, Relațiile dintre specii. În sfârșit, o altă categorie de cursuri, care transcend știința exactă, în conformitate cu spiritual filozofic al profesorului, cursurile festive, au tratat probleme precum Logica viului în gândirea lui Eminescu; De la muzica sferelor la muzica genelor; Homocromie, mimetism și antropomorfism; Timpul și existența în timp, etc. Aceste conferințe au fost de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]