1,894 matches
-
publicarea în ziarele franceze a scrisorii împăratului către Sixte, apoi telegramele lui cu declarații de credință către Wilhelm și amenințări către francezi, demisia lui Czernin, demisia guvernului ungar, fierberea tot mai mare a slavilor din Austria, organizarea legiunilor cehe și transilvănene, cu sosirea românilor din America; le mergea foarte rău, pacea în Orient nu le ajuta; de la noi luaseră mai înainte tot ce se putea, din Ucraina nu puteau scoate nimic. Lucru și mai grav; moralul armatelor și al popoarelor centrale
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stăpânește pe ale ei. Pentru toți, aceasta fu singura umbră în acele zile radioase. După răspunsul regelui, oficialitatea se duse la recepție spre prezentarea autorităților, iar noi alergarăm să ne luăm locurile în tribuna din piață. Acolo se așezară miniștrii transilvăneni, doamnele Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Boilă etc. D. Mihai Popovici îmi spuse: „Numai unul lipsește de la aceste serbări pe care tocmai el le-a pregătit: fratele dumitale“. Și gândul meu se ducea la Ionel. Deodată izbucnesc strigăte de bucurie, muzicile intonează
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe rug, la Cluj, târziu totuși, în 1891, într-un loc unde în anii noștri se află pasarela care trece la gara Cluj peste linia ferată. Datorită toleranței și unei înțelepciuni mai blânde privind medicina, moașele din teritoriile moldo-valahice și transilvănene au avut o activitate profesională la nivelul optim al timpului. De-a lungul anilor, moașa, devenită (prin legislațiile care continuau obiceiurile tradiționale), moașă comunală, și-a îmbunătățit progresiv statutul. În secolul al optsprezecelea și următorul exista o adevărată structură un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din gura lor care le văzuseră aevea și spuse cum le spuneau ei într-un limbaj rustic, figurat, mă mișcau așa de puternic, încât multe nopți după aceea nu auzeam prin somn decât bubuitul tunurilor, iar chipul celor doi țărani transilvăneni e și astăzi fotografiat în memoria mea. Nu mulți ani după acela se stârni un război și mai cumplit care avu răsunet puternic în lumea întreagă și o influență mare asupra țărilor noastre, războiul de la 1853-1855 dintre Rusia și Turcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ghibu). Și ei aveau în vedere o mai bună cunoaștere a cerințelor societății românești, dar cercetarea lor se îndrepta spre valorile spirituale așa cum se reflectau ele în artă, literatură, obiceiuri etc. Această tendință continua, de fapt, o idee scumpă generației transilvănene de la 1848. Tot acum, la început de secol, a apărut un puternic interes pentru științifizarea pedagogiei prin studirea pe cale experimentală a copilului (Nicolae Vaschide, Grigore Tăbăcaru, Vladimir Ghidionescu, Izabela Sadoveanu). Se păstrează însă și tendința constituirii pedagogiei mai ales prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
I. Găvănescul a preluat de la alți teoreticieni mai ales ideile care veneau în sprijinul teoriei sale, a armonizării individului cu socialul, dar cu un "social" dominat de spirit conservator. 5.2.2. Pentru o educație ancorată în realitățile românești Teoreticienii transilvăneni ai educației de la începutul acestui secol fac din ideile pedagogice, ca și predecesorii lor, argumente puternice în sprijinul dreptului la școală în limba maternă. Prin educație, aprecia IOAN SLAVICI (1848-1925) (18), ființa umană asimilează valori specifice națiunii căreia îi aparține
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu era nouă; ea fusese formulată încă din secolul al XIX-lea, printre alții și de K. D. Ușinski; în sprijinul ei aducea noi argumente, acum la început de secol, și pedagogul german W. Rein, profesor al mai multor dascăli transilvăneni, printre care P. Șpan și O. Ghibu. Nu se poate însă vorbi de o preluare, din altă parte, a acestei idei; ea s-a conturat din înseși condițiile vitrege în care a trăit populația românească din Transilvania. Ea a fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mișcării pedagogice din deceniile care au precedat Unirea de la 1 decembrie 1918. Așa se și explică marea contribuție pe care a avut-o școala în educarea generației care a înfăptuit Unirea (23). Ideea caracterului național nu apare numai la pedagogii transilvăneni. O întîlnim și la Grigore Tăbăcaru care, în 1905, vorbea de o "pedagogie a poporului român" (24, p. 34), iar în 1906 deschidea broșura sa Jocuri românești cu fraza: "Cuget la o pedagogie națională, izvorîtă din însăși viața celor ce
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
împrumutată îndeosebi din Germania. Se impunea deci elaborarea unei pedagogii naționale. O astfel de sarcină preia asupra sa O. Ghibu. Înaintea lui cu puțin timp încercase, cum s-a văzut, Simion Mehedinți, care pusese la baza construcției sale etnografia! Pedagogul transilvănean aprecia însă că istoria este capabilă în mai mare măsură decît oricare altă disciplină să constituie temelia pe care să se clădească pedagogia națională, căci, adăuga el, "numai istoria va arăta ce este în sufletul unui popor și ce au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ghibu preciza totuși: "noi concepem pedagogia românească drept acea știință care (...) pornește (...) de la viața și necesitățile poporului nostru, avînd ca ideal dezvoltarea cît mai firească a acestuia." (67, p. 313). O astfel de apreciere ne îndeamnă să credem că profesorul transilvănean nu era cu totul refractar aspirației spre o știință a educației. Încă din 1927, cînd a publicat Școala creatoare (Individualitate-Personalitate) s-a remarcat la IOSIF I. GABREA (1893-1976) efortul de a construi o teorie asupra educației care să corespundă cît
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
La început, răsculații au repurtat victorii foarte importante, ajungînd să dețină controlul asupra unei mari părți a Transilvaniei, iar nobilimea era îngrozită la culme. Punînd accentul pe loialitatea lor față de împărat, rebelii au declarat că mișcarea era îndreptată împotriva moșierilor transilvăneni. Programul lor era extrem de radical pentru perioada respectivă: el pretindea nu numai abolirea iobăgiei și instituirea egalității sociale, ci și împărțirea pămîntului moșiilor. Cu toate declarațiile de loialitate, guvernul habsburgic trebuia să acționeze. Deoarece nu a reușit la început să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
comerț și de pe coasta Adriaticii, din porturi ca Split (Spalato), Durrës și Dubrovnik, spre orașele din interiorul uscatului ca Sarajevo, Novi Pazar și Belgrad. O rută importantă a Principatelor Dunărene unea Dunărea cu Bucureștiul și apoi peste munți cu Brașovul transilvănean. Orașele situate pe aceste linii de comunicație erau bine pregătite să-i primească pe negustori și animalele lor; localuri specifice, numite hanuri, erau plasate la intervale regulate de-a lungul drumurilor. Negustorii creștini dominau și comerțul cu Balcanii din Imperiul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în toate vremurile, inclusiv în cele pe care le trăim, există loc pentru fapte de sacrificiu și eroism. Nicolae DABIJA ILAȘCU, UN CONDAMNAT LA VIAȚĂ Se spune despre Ilie Ilașcu că ar fi un Horia al secolului XX. Dacă eroul transilvănean a fost pus pe roată, Ilie Ilașcu a fost pus de mai multe ori la zid pentru a se traage în el cu gloanțe oarbe, a fost lovit cu nagaice căzăcești, câini dresați strecurați în celulă au mușcat din carnea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cărturari umaniști. Biblioteca particulară a familiei Sturdza de la Miclăușeni, consemnată la 1755, este în cercetările mai noi considerată o „instituție de cultură umanistă aparținând întregii civilizații românești”. Biblioteca lui Nicolae Mavrocordat de la Văcărești este cunoscută în întreaga Europă. Din spațiul transilvănean trebuie menționate Biblioteca românească de la Blaj (1747), Biblioteca „Samuel Teleki” din Târgu Mureș, cu profil enciclopedic, cuprinzând la confluența secolelor XVIIIXIX 60 000 de volume. Colecția rafinatului aristocrat Samuel von Bruckenthal, cu un fond special Transilvania, are, în aceeași perioadă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
poate că, sub hainele obișnuite, ar dispune de un aparat sofisticat și că în orice clipă și-ar putea întinde brațele într-un zbor uluitor spre necuprinsul bolții cerești... Aiureli! În realitate, acești oameni erau get-beget ardeleni, din frumosul oraș transilvănean situat pe malul Someșului. Au fost deportați în tranșa a doua, așa că au ajuns ceva mai târziu în colonia penitenciară din Bumbăcari. O familie respectabilă de intelectuali, de o desăvârșită noblețe comportamentală, fizică și morală. Doamna Condor, de o statură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
selectivă se cuprind: Lexic regional (colaborator; 1960); Cercetări literare. Studii, eseuri și articole de istorie și teorie literară, folcloristica. literatura comparată etc. (E.P.L., 1969); Istoria literaturii române. Vol. III. (Tratat academic colectiv, colab. cu studiul: Familia, Tribuna și alte publicații transilvănene din epoca). București, Ed. Academiei, 1973; Dicționar de termeni literări (Colectiv, București, Ed. Academiei, 1976); Artă și literatura în slujba independenței naționale. Coordonator, cu Ion Frunzetti (București, 1977); Independența României (Colab. cu studiul: Literatura Independenței: București, 1977); Istoria literaturii romane-studii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
Aceștia erau desigur prietenii de chef și de trai pe spatele iobagilor din satele făgărășene, care-l cercetau pe Măria Sa baronul, rătăcit între barbarii Valahi. Și lucrarea lui Ștefan Meteș dă încă nenumărate exemple de metode de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium, Copăcel, Dejani, Lisa, Mărgineni, Netot, Ohaba, Pojorta, Șinca, Vad și altele. Dar cu toate că viața aceasta iobăgească era plină de greutăți și griji zilnice întru binele domnilor seniori, găsim și țărani iobagi - e drept numai excepții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neamul lor, explică cronicarul maghiar Szamosközy. Exista, la nivelul conștiinței populare, percepția unității dintre românii dela nord și dela sud de Carpați - comunitate etnică și de destin istoric. Este acea realitate descrisă de un profesor din Amberg, Ioannis Bisselius: „provincialii transilvăneni țineau mai mult la unul deal lor, un dac ca Mihai, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?“ Și „care alt popor, în afară de valahi, poate fi într-atât de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor, un dac ca Mihai, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?“ Și „care alt popor, în afară de valahi, poate fi într-atât de asemănător și într-atât de plăcut transilvănenilor. Căci mai toți sunt de acelaș sânge, de aceeași origine, de acelaș nume: daci sunt și unii și ceilalți“, Mihai, la rândul său, a desfășurat în Transilvania o politică în al cărei filigran se descifrează conturul său de principe român
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai câteva zile mai înainte nu ezitase să-și pună sigiliul pe o convenție încheiată cu patricienii sași, în care aceștia incluseseră și următoarea clauză cu care îi împila și 86 Traian Cânduleț • Ilie Costache mai abitir pe iobagii români transilvăneni, tocmai pe aceia pe care Măria sa ar fi trebuit să-i ocrotească: «Iobagul care părăsește domeniul, sau care nu se supune ordinelor stăpânului său va răspunde cu capul». CAPITOLUL V Groful Motto: Ca un blestem de cununie Ne stă pierzarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
privilegiile să stângă pe toate popoarele, ca să facă din toate numai o națiune, care să se numească națiunea cea mare și tare ungurească, uniunea pentru unguri e viață, moarte pentru români; pentru unguri libertate nemărginită, pentru români servitute eternă.» Românii transilvăneni nu puteau să accepte o astfel de decizie, întrucât, «afară de o mână de sași și unguri amestecați printre români, Ardealul e proprietate adevărată a națiunii române». Devenea inevitabilă în acest fel o confruntare între revoluționarii români și maghiari, mai ales
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
catolici; statua prezența unui teolog catolic pe lângă episcopul unit, în calitate de consilier în probleme confesionale (în realitate, un «tutore») și adăuga o prevedere de mare însemnătate și atractivitate: mirenii care aderau la unire, indiferent de condiția lor socială - ceea ce pentru românii transilvăneni însemna marea masă a țărănimii -, urmau să beneficieze de toate drepturile civice, ieșind astfel din situația de «tolerați». Prin această clauză, diploma din 1701 a fost percepută de românii transilvăneni ca o abolire - evident, cu condiția acceptării unirii cu Roma
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la unire, indiferent de condiția lor socială - ceea ce pentru românii transilvăneni însemna marea masă a țărănimii -, urmau să beneficieze de toate drepturile civice, ieșind astfel din situația de «tolerați». Prin această clauză, diploma din 1701 a fost percepută de românii transilvăneni ca o abolire - evident, cu condiția acceptării unirii cu Roma - a statutului de inegalitate în care fusese aruncată până atunci populația autohtonă și majoritară a Transilvaniei. Diploma din 1701, mai mult decât cea din 1699, leza interesele stărilor privilegiate din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sfârșit prin a prefera pe cel dintâi. Decizia a pecetluit soarta diplomei: ea nu s a aplicat niciodată. Speriată de propriu-i radicalism, Curtea Imperială nu a intreprins nimic, când prevederile diplomei nu au fost puse în aplicare. Pentru românii transilvăneni, ea a rămas doar un temei legal pentru revendicările de egalitate în drepturi cu națiunile privilegiate de-a lungul întregului secol XVIII-lea. Evaluarea consecințelor unirii cu Roma a unei părți - rămase minoritare - a românilor transilvăneni trebuie să ia în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în aplicare. Pentru românii transilvăneni, ea a rămas doar un temei legal pentru revendicările de egalitate în drepturi cu națiunile privilegiate de-a lungul întregului secol XVIII-lea. Evaluarea consecințelor unirii cu Roma a unei părți - rămase minoritare - a românilor transilvăneni trebuie să ia în considerare atât aspectele pozitive cât și pe cele negative. Unirea a restabilit canalul de comunicație cu Roma, a cărei prezență în conștiința colectivă a românilor nu dispăruse niciodată. «Am rămas, pentru că nu ne puteam despărți de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]