88,885 matches
-
el se sprijină în mai multe locuri pe mitemele referitoare la originea demonilor, în vogă printre apologeți (miteme prezente și în textele apocrife). Cu același grup el împărtășește, de altfel, câteva teme și atitudini - de exemplu, misoginismul, uitarea binelui făcut, transmiterea răului prin mijlocirea lui Ham. Stratagema prin care el ajunge să scoată din uitare știința perversă a omenirii coincide cu cea despre care ne informează Cartea Jubileelor și Flavius Josephus: inscripționarea ei pe cărămidă, piatră sau metal, adică pe niște
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și utilizau toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin transmiterea de enciclice și întrebuințarea "comunicării" cu poporul prin radio; Iisus era un admirator al lumii spirituale și materiale, preoții săi de după aproape două milenii se opunea ambelor (ultima identificată prin gaz metan și albastru sau electricitate), înecându-se în paradoxuri
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care-l considera o parodie a serviciului religios al înmormântării). El îndemna autoritățile bisericești să sesizeze organele abilitate împotriva acestui abuz, dar manifesta rezerve față de un succes în asemenea direcție, menționând atitudinea destul de pasivă a Bisericii, într-o împrejurare similară (transmiterea la radio a liturghiei). Mihălcescu denunța însă categoric zvonurile lansate de către cremaționiști, conform cărora autoritățile bisericești ar fi permis oficierea serviciului religios în chiar incinta crematoriului Cenușa (situația pe care am identificat-o ceva mai sus, menționată în paginile revistei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Fiecare ființă însuflețită poartă-n sine principiul nașterii sale, a vieții și a sortei sale. Sufletele, după meritul lor, trec în corpul unei ființe superioare sau inferioare. Încolo, credințele budiștilor sunt adeseori contradictorii. Astfel ei adoptă dogma ateismului și dogma transmiterii transmigrării sufletelor. CEREMONII LA MOARTE. Obiceiul este de a duce mortul afară din oraș spre a-l arde pe o clădărie (un rug) împrejurul căreia stau numai BONZII (preoții lor). Asistenții duc în vârful unor lănci, coșiri pline cu bucățele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care le putem atribui de pildă hoardelor primitive, sunt deja moduri de cultură, prezentând o organizare, legi implicite, tipuri de conduită menite să facă posibilă existența grupului și supraviețuirea sa. Chiar și atunci cînd aceste forme elementare par încremenite, iar transmiterea lor orbească ajunge să fie o simplă reconducție a unor structuri reluate la nesfârșit, există forțe profunde care lucrează și care fac mai mult decât să mențină starea de lucruri ce permite continuarea vieții. Am putea spune mai curând că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lua în considerare specificitatea culturală a îndatoririlor și condiției universitare este argumentul utilității, drag părinților. Nu este scopul studiilor dobândirea unei meserii? La drept vorbind, în calitate de dezvoltare a potențialităților constitutive ale subiectivității individuale, și aceasta prin exercițiul repetat și al transmiterii cunoștințelor, învățarea îl face pe cel care beneficiază de ea apt în mod imediat pentru un anumit număr de activități, pentru perfecționarea acestora precum și pentru dobândirea de dispoziții noi. Se înțelege de la sine că, cu cât este mai ridicat nivelul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ea, adevărul acestei mișcări în totalitatea sa să devină aparent: după îndepărtarea sa din societate, expulzarea culturii în afara Universității înseși. Deoarece societatea este alcătuită din indivizi care intră în viața profesională în serii succesive, simpla menținere a activității sale implică transmiterea, de la o generație la alta, a cunoștințelor care o fac posibilă iar această sarcină, spuneam noi, este cea a Universității. Se ivesc atunci două întrebări: care cunoaștere trebuie transmisă și în ce fel? Să începem cu cea de-a doua
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fel? Să începem cu cea de-a doua, deoarece comunicarea cunoștințelor se supune unei legi unice care le privește pe toate. Nu este oare pedagogia această știință prealabilă care li se impune tuturor celorlalte și le dictează modurile adecvate ale transmiterii lor? Iluzia constă în a crede că aceste legi specifice ale comunicării sunt legi formale ce alcătuiesc un domeniu autonom. Din acest moment, în virtutea acestei autonomii a pedagogiei care își constituie propriu-zis propria esență, învățarea devine independentă de conținutul predat
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
timpului de lucru) este înfricoșător pentru cel care știe să distingă ce anume ascunde mantia demagogiei politice: autodistrugerea Universității ca autodistrugere a culturii ca autodistrugere a vieții. În ce constă, considerată în ea însăși, adică din punct de vedere filozofic, transmiterea unei cunoașteri? În actul prin care fiecare evidență constitutivă a acestei cunoașteri, a principiilor sale, a axiomelor sale, a inferențelor și consecințelor sale este repetată, actualizată de cel care, făcând din ea propria sa evidență, înțelege această cunoaștere și în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în lipsa oricărei ținte intenționale, a oricărei "cunoștințe" un act de pură iubire de exemplu. Recunoașterea în existența sa autonomă a unei dimensiuni ontologice de imanență radicală în sânul căreia se înfăptuiește această repetare originară este esențială, ea singură permițând înțelegerea transmiterii cunoștințelor primitive străine cunoașterii reprezentative și obiective, și precedând-o în mod necesar. Primele schimburi dintre mamă și copil, însușirea mișcărilor corporale, antrenarea sub toate formele sale, fenomenele de imitație și de intropatie care se află în fondul vieții individuale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
afect fără reprezentare, inversul nu este adevărat: orice repetare teoretică a unui act de evidență sau de cunoaștere în sensul obișnuit al termenului este în mod identic o repetare patetică, cea a auto-afectării acestui act. Repetarea în care constă orice transmitere și orice dobândire posibilă a unei cunoașteri, indiferent ce fel, corporală, sensibilă, cognitivă, axiologică sau afectivă, orice repetare teoretică și, la un mod mai general, afectivă se numește contemporaneitate. Cel care intră în legătură cu un adevăr oarecare, fie că este vorba
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
la capătul acestui proces. Temporalitatea acestuia din urmă este cea a ek-stazei, dacă este vorba de adevărul teoretic, cea, inextatică, a patosului, și astfel istorialul însuși al Absolutului, dacă este vorba de adevărul practic. Din natura contemporaneității în care orice transmitere și orice dobândire de cunoaștere își extrag posibilitatea și esența rezultă că aceasta nu este reductibilă la o teorie formală sau la o rețea de legi formale care ar putea fi separată de conținutul cognitiv, de vreme ce în realitate dobândirea și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
orice dobândire de cunoaștere își extrag posibilitatea și esența rezultă că aceasta nu este reductibilă la o teorie formală sau la o rețea de legi formale care ar putea fi separată de conținutul cognitiv, de vreme ce în realitate dobândirea și astfel transmiterea unei cunoașteri sunt identice cu efectuarea fenomenologică concretă a acesteia în repetare, cu actul așadar care reproduce conținutul său reprezentativ în cazul cunoașterii teoretice, cu patosul care, tot în repetare, se identifică cu adevărul practic, în cazul esteticii, al eticii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
schema acesteia. Teoria pură a acestei comunicări și astfel pedagogia ca atare este filozofia primară. Aceasta ne arată, tocmai, că esența comunicării se identifică cu actualizarea fenomenologică a cunoașterii de comunicat, în noeza sa și în noema sa. Teza unei transmiteri a cunoștințelor care să se producă independent de aceasta, de deținerea ei și de reactivarea sa în relația învățător-învățăcel este absurdă. Un pedagog ignorant este un cerc pătrat. Ce cunoaștere trebuie să transmită Universitatea în această transmitere care constă în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sa. Teza unei transmiteri a cunoștințelor care să se producă independent de aceasta, de deținerea ei și de reactivarea sa în relația învățător-învățăcel este absurdă. Un pedagog ignorant este un cerc pătrat. Ce cunoaștere trebuie să transmită Universitatea în această transmitere care constă în co-repetarea de către educator și de către elev a cunoașterii transmise -, este cea de-a doua întrebare pe care ne-o punem, singura care permite circumscrierea sarcinilor unui învățământ veritabil. Răspunsul stă într-un singur cuvânt: cultura, adică autorealizarea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de "realitate socială" pentru care elevii trebuie să fie pregătiți, banalitatea cotidiană, comportamentele meschine, fantasmele rudimentare, limbajul mass-media sau analfabeții au devenit norma, și pe aceasta este vorba a o inculca elevilor. Natura cunoașterii care trebuie transmisă și modul acestei transmiteri erau două chestiuni adresate Universității. Modificarea de conținut care pervertește disciplinele tradiționale și le substituie pretinse științe care se mărginesc la a ridica la rang de norme teoretice trăsăturile imprecise ale unei stări de lucruri empirice este însoțită de o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care pervertește disciplinele tradiționale și le substituie pretinse științe care se mărginesc la a ridica la rang de norme teoretice trăsăturile imprecise ale unei stări de lucruri empirice este însoțită de o schimbare nu mai puțin esențială a modului de transmitere, adică a învățământului ca atare. Repetării în contemporaneitatea producătoare de evidență apodictică sau de certitudine patetică i se opune comunicarea de informații privitoare la fapte, exterioară și superficială ca și acestea și asimilabilă și ea unei pure factualități. De unde își
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sociologismul politicianist propulsează conținutul societății în universitate și o scufundă, în același timp cu acest conținut și deoarece el este din ce în ce mai mult constituit de mass-media, comunicarea mediatică ce invadează tot intră în concurență, în interiorul Universității chiar, cu modul tradițional de transmitere a cunoștințelor. Repetarea în contemporaneitate care constituie esența oricărui învățământ autentic trebuie să cedeze locul "științelor comunicării", care, sub pretextul că regândesc chestiunile specifice, asigură de fapt promovarea generală a comunicării mediatice: "Adevărata pedagogie este televiziunea!". Și, odată cu comunicarea mediatică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nevoii, ci implică o punere în raport constantă și mereu activă a subiectivităților care o alcătuiesc. Această interacțiune esențială, care-și află posibilitatea în repetare și în contemporaneitatea care rezultă din aceasta, nu intervine mai întâi ca mod deliberat al transmiterii cunoașterii în formele nobile ale culturii, ci se manifestă spontan, prin intermediul fenomenelor de intropatie și de imitare, ca însuși procesul în care se auto-constituie orice intersubiectivitate patetică concretă. Când aceasta se alienează în comunicare și în existența tehnico-mediatică, ea adaugă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Elevii școlilor de la periferia pariziană petrec la sfârșit de săptămână douăzeci și una de ore în fața televizorului, la fel ca și dascălii lor: vor avea ce să-și spună a doua zi. Dacă luăm în considerare marile opere ale culturii sub aspectul transmiterii lor și, astfel, ca mijloace de comunicare, trebuie să recunoaștem că situația lor s-a schimbat oarecum: pentru că ele fuseseră concepute în vederea permanenței lor și se înălțau, tocmai, în aceasta, ele se lansau în comunicare de la sine, în virtutea ființei-stabile a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
un cumul de roluri atât în plan public, cât și privat (părintele unic muncește adesea mai mult pentru a susține economic familia, rezolvă mai greu și în timp mai îndelungat treburile administrativ-gospodărești, este solicitat mai mult în sprijinirea copiilor etc.). Transmiterea moștenirii în cadrul familiei (proprietate, nume, status) se realizează fie matriliniar (pe linia mamei), fie patriliniar (pe linia tatălui), fie biliniar (pe linie maternă și paternă). În cazul existenței căsătoriei între părinți, atunci, în cele mai multe situații, numele purtat de copii este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lumina rațiunii rămâne deschisă, reprezintă o prejudecată. Nici o societate fără cultură, nici o cultură fără prejudecăți impuse. Numai prejudecata face posibilă viața socială și ordinea socială. (E. Gellner, 1998, p. 43) Esențialismul funcționează subtil la nivelul prejudecăților ca o pârghie de transmitere a experienței decantate în structuri. Așa se face că, deși se acceptă diversitatea, în spatele ei rămân, prin intermediul prejudecăților, reducționisme de tip esențialist. Rostul demersului făcut nu a fost acela de a analiza pe larg prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fiecare zi exerciții, în felul lui copilăresc, la vechea mea mașină de scris. Vreau să-l recomand călduros. E foarte frumos ceea ce scrii tu despre tradiție, i-am spus eu. De la poetul german Strittmatter eu am învățat un alt cuvânt: transmitere. Tu ai multe de transmis micului Manfred. Aproape totul ne este transmis. Translatoarea lui Strittmatter m-a învățat acest lucru. Biblia lui Doré mi-a fost transmisă mie. Atât la început, provizoriu, cât și acum, la sfârșit, definitiv. Prin îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
introduc în baza de date computerizată datele din fișele de înscriere 5 - 9 iulie - Are loc verificarea de către părinți și candidați a fișelor editate de calculator, se corectează greșelile în baza de date computerizată. 10 iulie - Este ultima zi pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere județene și la cele de la București. În același timp se publică transmite și lista absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată. 11 iulie - Are loc transmiterea bazei de date de la centrele de admitere
REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 EDU.RO: Județul Botoşani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80471_a_81796]
-
computerizată. 10 iulie - Este ultima zi pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere județene și la cele de la București. În același timp se publică transmite și lista absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată. 11 iulie - Are loc transmiterea bazei de date de la centrele de admitere județene/al municipiului București la Centrul Național de Admitere 12 - 13 iulie - Verificarea și corectarea bazelor de date de către Comisia Națională de Admitere și comisiile de admitere județene/a municipiului București, transmiterea modificărilor
REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 EDU.RO: Județul Botoşani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80471_a_81796]