22,945 matches
-
răfuielile grotești în public ale oamenilor din mediul artistic, manifestările teribiliste ale tinerilor creatori ce, uneori, țin loc de operă, mediul universitar, dominat de ambiții, frustrări și bătălii pentru funcții. În peregrinările sale, eroul Gabrielei Gavril întâlnește întreaga faună a tranziției, de la politicienii puși pe înavuțire la boemii loseri înecați în vodcă, scriitorii geniali și criticii lipsiți de vocație, nevestele suspicioase și amantele bovarice. Nu lipsesc știrile senzaționale din ziare și, mai ales varianta lor transfigurată la nivelul străzii, zvonurile și
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
la ușă, să te invite, să-ți facă ploconeli? Știi vorba ceea, dacă ești așa de bun, de ce câștigi așa de puțin...". Fiecare cu Budapesta lui, de Gabriela Gavril este unul dintre cele mai savuroase romane scrise până acum despre tranziția românească. Dincolo de tabloul caricatural al vieții universitare și literare ieșene cartea aduce în atenție limbajul și problematica știrilor din presa scrisă și de la televiziune, "profesionalismul" jurnaliștilor, obsecviozitatea autorităților locale care văd în orice trimis occidental o variantă update a revizorului
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
și artiști, diplomați și scriitori veleitari. Un univers în care se vorbește enorm, despre viață și moarte, despre Kosovo și bazele americane în România, despre francofonie și despre relațiile adulterine, despre literatură și despre foștii responsabili comuniști, ajunși îmbogățiți ai tranziție. Este o lume pe care o cunoaștem, care poate fi a Iașiului sau a oricărui oraș al României, o lume prin care, de șaptesprezece ani ne târâm speranțele, melancoliile și depresiile. Totul se mișcă într-un ritm amețitor, oamenii aleargă
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
la cele veșnice a lui Camil Petrescu - prozator, dramaturg, eseist, teoretician al artei, publicist, una dintre personalitățile cele mai complexe ale culturii noastre. A fost o comemorare săracă, jenant de discretă, cum s-a întîmplat, în fapt, în toți anii tranziției, cu evenimentele lumii literaturii, într-o vreme a marii trăncăneli, cum i-ar spune Mircea Iorgulescu, a conflictelor politice nesfîrșite, a smintelii, în fond: "tonul" l-au dat tot autoritățile și mass media care n-au avut timp și spațiu
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
încă în viață". Socotești că mai hălăduiesc între noi și alți clasici de același tip? - Dacă Academia Română n-ar fi, mai departe, aceea a lui Nicolae Ceaușescu - și d-na - fenomenul m-ar mira și indigna. însă cum la noi tranziția a luat doar formal sfârșit - se pare că jumătate din parlamentul actual ar intra sub focul lustrației! - mi se pare chiar firesc să fie așa. Se caută, cu skepsis, de către îndurerate spirite ce a fost bun în comunism, se scot
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
te vestesc că am în avansată pregătire un volum cu copioase trimiteri la tema în cauză. Volumul se intitulează Zădărnicii și cuprinde grosul - nu zic miezul - activității mele gazetărești între anii 1990-2007, plecând din 2007, îndărăt, către anii când mijea tranziția, CPUN-ul, FSN-ul etc. etc. Cititorul va desluși, poate, o seamă de reacții alergice la adresa unor persoane, cioclii unei democrații născânde, mai departe repartizați în posturile cheie ale statului. Mă tot întreb dacă, în momentul izgonirii lui Ceaușescu - suirea
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
progresiv va fi distrus de boala ce contaminează întreaga comunitate gay pe care o frecventează. Scris, în anii ^90 ca un apel contra homofobiei, textul lui Kushner devine aici un extraordinar apel la dragoste cu tot ceea ce implică ea ca tranziție a tabuurilor și ca obligație de fidelitate a sentimentelor. Warlikowski, cu o artă de un rafinament extrem, își conduce actorii spre teritorii necunoscute unde mărturia de sine și schița personajului se confundă într-o indicibilă poezie de joc. Pentru ca apoi
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
Galata din vale" care s-a surpat și din care se mai păstrează doar clopotul dăruit de ctitor. Zidul înconjurător se termină cu un turn clopotniță impunător, iar din fosta casă domnească mai există doar parterul și pivnița. Biserica „...reprezintă tranziția ̀ ntre arhitectura rațională a lui Ștefan cel Mare și arhitectura ornamentală... a sec. al XVII-lea și al XVIII-lea" (G.M. Cantacuzino). Castelul din Galata, Str. Văleni Hrisoavele din 1779, 1786 și 1810 ale domnitorilor Alexandru C. Mavrocordat și
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
obținerea de beneficii din turism în cele două sate. Analiza pornește de la curiozitatea legată de surprinzătoarea notorietate pe care o cunosc cele două comunități analizate, 2 Mai și Vama Veche, în anii 2000. Demersul se apleacă asupra simptomatologiei profunde a tranziției postcomuniste din România, cu dilemele ei. Cuvinte-cheie: instituționalism, tranziție, dezvoltare locală, bunuri comune, turism 5.1. Introducere Prezentul capitol încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc în sudul litoralului românesc, în cadrul comunei Limanu (județul Constanța), în două localități
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Analiza pornește de la curiozitatea legată de surprinzătoarea notorietate pe care o cunosc cele două comunități analizate, 2 Mai și Vama Veche, în anii 2000. Demersul se apleacă asupra simptomatologiei profunde a tranziției postcomuniste din România, cu dilemele ei. Cuvinte-cheie: instituționalism, tranziție, dezvoltare locală, bunuri comune, turism 5.1. Introducere Prezentul capitol încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc în sudul litoralului românesc, în cadrul comunei Limanu (județul Constanța), în două localități: 2 Mai și Vama Veche. Așa cum urmează să argumentez
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
și, implicit, a dependenței de sezonul turistic (Tașcu-Stavre, 2011, p. 210). 5.4. Concluzii Vama Veche și 2 Mai constituie un pretext pentru a deschide o discuție mai largă despre bunuri și resurse comune, despre posibilitățile de autoguvernare în contextul tranziției postcomuniste pe care am depășit-o. Deși comparația utilizată s-a dovedit în final contrastantă, cred că modelul de studiu al dezvoltării celor două localități se poate extinde ușor la orice altă localitate din România. Lecția pe care o putem
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
indica faptul că asumpții de genul celor menționate mai devreme caracterizează aranjamente instituționale de natură foarte diferită. Mă refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un sens deloc metaforic se poate spune că instituția întreprinderii socialiste a fost construită pe premisa abundenței potențial infinite. J. Kornai (1992) a introdus distincția, apoi foarte mult utilizată, între constrângerile bugetare rigide (hard) și cele maleabile (soft
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
organizații caritabile etc.) sunt gata să acopere deficitul în totalitate sau în parte, atunci apar „constrângerile bugetare maleabile”: în cazul întreprinderii de stat, dar și al urmașelor lor, acest rol a fost asumat de către stat (statul socialist sau cel de tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste (Kornai, 1992, cap. 8.4). Ele se puteau aștepta să supraviețuiască deși aveau pierderi cronice. În perioada de tranziție, acest tip de sprijin s-a menținut o lungă perioadă de timp; pentru multe firme pur și simplu nu era admisă alternativa falimentului (ca să reiau o formulă utilizată în perioada crizei economice de la sfârșitul deceniului trecut, erau prea mari sau
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
destul de îndelungată). Specifică însă este soluția asigurării artificiale a abundenței. Bunăoară, se relaxează condițiile de utilizare a sistemului de resurse, a pădurii, de pildă (până la distrugerea fără milă a acesteia); sau, în cazul întreprinderii socialiste și al urmașei ei în tranziția postsocialistă, se face apel la mecanismul constrângerilor bugetare maleabile. Sau raritatea este ocolită prin crearea de nișe în care resursele sunt menținute la un nivel ridicat . Chiar dacă uneori au durat foarte mult - Stahl discută pe larg evoluția satului devălmaș de-
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în care resursele sunt menținute la un nivel ridicat . Chiar dacă uneori au durat foarte mult - Stahl discută pe larg evoluția satului devălmaș de-a lungul a mai bine de un secol; întreprinderea socialistă, alături de urmașa ei (firma de stat din tranziție), a funcționat peste o jumătate de secol -, aranjamentele instituționale precum cele discutate aici nu au reușit; s-au prăbușit sub forța factorilor externi, îndeosebi a celor care au creat circumstanțe în care evitarea rarității sau crearea unei abundențe artificiale au
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
stog”, de unde îi vine și denumirea de Stogoșă. Finețea fibrelor este mai bună comparativ cu țurcana. Oile Stogoșe sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru producția de carne sunt mai bune ca la țurcană. Perspective de creștere Fiind o populație de tranziție și nereprezentând un tip aparte ce ar putea fie consolidat, probabil că Stogoșa va descrește numeric, însă prezența ei va fi continuă atât timp cât cele două rase parentale vor fi crescute și exploatate în țara noastră. Pentru prevenirea apariției acestor indivizi
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de capacitatea de impunere a regulilor și de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel de acces deschis, încheiat prin eforturile de refacere și retrocedare a proprietății obștilor în baza noii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez că aranjamentul tribal a fost puternic instituționalizat în aranjamentul economic și politic al obștilor anterior tranziției societății Țărilor Române la nivelul individualist și civil. Dependența sa de cale a fost atât de puternică, încât, ulterior, privatizarea a avut loc doar parțial și succesiv. Intensitatea dependenței de cale a fost indusă de suprapunerea organizării economice cu cea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea s-a făcut exclusiv individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului, dacică
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]