2,801 matches
-
la direcționarea acestei epoci colaboraseră secolele, generații în șir, pentru care Unirea fusese nădejdea cea mare, aspirația lor cea mai înaltă. Cei care văd în România interbelică, așa cum a fost ea consacrată la Versailles, o creație artificială, produsă la masa tratativelor, într-un moment de criză a echilibrului mondial, uită și nu poate fără interes că pentru această Românie se rostiseră neechivoc atâtea generații, că înainte de a figura pe harta continentului ea căpătase un contur destul de clar în sufletul națiunii și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și opt, pînă la granițele Manciuriei, fapt ce riscă să implice China în conflict. Generalul MacArthur, comandant al trupelor ONU, își propune de altfel să stropească această țară cu bombe atomice. China va interveni prin trimiterea masivă de voluntari. Încep tratativele, dar de abia în 1953 acordurile de la Panmunjon pun capăt ostilităților. În timpul acestor ani, sistemul stalinist cere o supunere totală. Nu există alternativă: ori ești în tabăra păcii, ori în tabăra războiului. Ori o lume, ori cealaltă. Pentru a afirma
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
să-i fie invadat de o mulțime de necunoscuți curioși să-l privească în timp ce se prefăcea adormit. A fost trădat de prinții de sânge, care erau membrii familiei sale, a fost înșelat din nou de vara sa, cu care existau tratative în privința unei căsătorii. A privit neputincios cum mama sa este umilită, iar nașul său este nevoit să fugă pentru a scăpa de mulțimea furioasă. Ludovic al XIV-lea a avut astfel ocazia să vadă viața în întreaga sa dimensiune, de la
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
de ceux qui y ont eu la principale part (1644-1712), Rotterdam, 1716. În această lucrare este descris mesajul regelui Franței către imperiul otoman, pe care l-a asigurat de neutralitatea Franței în războiul austro-turc. Ni se mai relatează cum, în timpul tratativelor care au avut loc între părțile beligerante, regele a masat mai multe trupe la granițele imperiului, pentru a bloca accesul părților aflate în discuții si pentru a ridica orice urma de suspiciune privind implicarea Franței în război. De asemenea, un
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
a trimis la Notre Dame, pentru a decora cu ele biserica. Investițiile mari făcute de toate țările în vederea dotării armatelor proprii au condus la un echilibru precar economic, generalizat. Suedia a fost prima țară care a demarat o serie de tratative secrete cu Franța pentru soluționarea pe cale pașnică a conflictului. Tratatul de la Torino a schimbat radical soarta războiului, prin alierea Suediei cu Franța. La scurt timp, tratatul de la Ryswick din 1697 a pus capăt celor nouă ani de război european. Ludovic
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
fi în mare parte reflectată de “lupta” dintre statele mici și mijlocii care doreau impunerea și respectarea normelor și principiilor dreptului internațional și marile puteri care nu erau încă dispuse să renunțe la politica lor tradițională, bazată pe forță, pe tratative secrete, puteri care nu erau dispuse să sprijine afirmarea statelor mici și mijlocii pe arena vieții politice internaționale. În ședința de deschidere a Conferinței de pace, de la 25 ianuarie 1919, a fost adoptată o rezoluție în care se preciza faptul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
recurgă la soluția negocierilor directe. În ziua de 27 mai 1923, delegații guvernului horthyst, contele Emerick de Csaki și Ladislau Gajzagő și delegatul României, Nicolae Titulescu s-au întâlnit la Bruxelles pentru a continua negocierile în privința problemei optanților unguri. La tratativele de la Bruxelles au asistat și reprezentanți din partea Ligii Națiunilor. Delegația maghiară a considerat argumentele lui Nicolae Titulescu întemeiate și a acceptat ideea inexistenței unei incompatibilități între prevederile Tratatului de la Trianon și legile de reformă agrară din România. S-a ajuns
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
care să ofere garanții morale superioare dacât în condițiile de la Bruxelles”. În ceea ce privește excesul de putere, Titulescu a dovedit, pe baza documentelor autentice, că reprezentantul Ungariei, contele Csaki, a primit în scris puteri depline chiar cu puțin timp înainte de momentul deschiderii tratativelor de la Bruxelles. Acordul de la Bruxelles a fost infirmat, iar Ungaria a redeschis problema optanților numind ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri intra astfel într-o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
revendicărilor ungare 27. Ca urmare a propunerii guvernului român de la 1 septembrie 1928 și a insistențelor Consiliului Ligii Națiunilor, pentru a nu fi acuzat că se opunea normalizării relațiilor cu statul român, guvernul de la Budapesta a fost nevoit să accepte tratative directe. Negocierile directe româno-maghiare au fost amânate sub diferite pretexte, cel mai frecvent fiind legat de alegerea locului de desfășurare. Tratativele directe româno-maghiare au început, mai târziu, la 15 decembrie 1928 la Aleassis în Italia, dar acestea s-au dovedit
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
nu fi acuzat că se opunea normalizării relațiilor cu statul român, guvernul de la Budapesta a fost nevoit să accepte tratative directe. Negocierile directe româno-maghiare au fost amânate sub diferite pretexte, cel mai frecvent fiind legat de alegerea locului de desfășurare. Tratativele directe româno-maghiare au început, mai târziu, la 15 decembrie 1928 la Aleassis în Italia, dar acestea s-au dovedit a fi un eșec. Au urmat tratativele de la San Remo de la sfârșitul lui februarie 1929 și cele de la Rapallo de la începutul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
amânate sub diferite pretexte, cel mai frecvent fiind legat de alegerea locului de desfășurare. Tratativele directe româno-maghiare au început, mai târziu, la 15 decembrie 1928 la Aleassis în Italia, dar acestea s-au dovedit a fi un eșec. Au urmat tratativele de la San Remo de la sfârșitul lui februarie 1929 și cele de la Rapallo de la începutul lunii martie 1929. Aceste negocieri încheinduse de asemenea fără nici un rezultat, delegația românească întorcându-se la București. Din delegația românească făceau parte: Mircea Djuvara, Petrescu Comnen
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
despăgubiri de război. Rusia anunțase deja că dorea să schimbe Dobrogea pe cele trei județe din sudul Basarabiei. În acest sens, diplomația rusă făcuse o serie de presiuni la București, ceea ce a atras, în ianuarie 1878, protestul Parlamentului României. În tratativele de la San Ștefano (ianuarie februarie 1878), reprezentantul României, colonelul Eraclie Arion, nu a fost acceptat la discuții, Rusia tratând direct cu Poarta. Tratatul de pace din 19 februarie/3 martie 1878 a prevăzut creșterea deosebită a influenței Rusiei în Balcani
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
care acestea le prefera privind unele posibile noi anexiuni. Marile Puteri au impus, astfel, reluarea negocierilor de pace, pentru o mai clară delimitare a ” compensațiilor” ce le reveneau, în numele „apărării” echilibrului de forțe european. În 1878 au avut loc noi tratative de pace, în cadrul Congresului de la Berlin, prezidat de cancelarul german Otto von Bismark. România nu a fost acceptată nici de această dată ca parte la discuții. După îndelungate și repetate cereri, reprezentanții săi, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rezolva acest litigiu. Se deschidea, astfel, calea recunoașterii independenței de stat a României. Dobrogea și Delta Dunării au intrat în componența statului român, în schimbul său, Rusia a smuls din nou României cele trei județe din sudul Basarabiei. Poziția Rusiei la tratativele de pace a constituit, de fapt, încălcarea înțelegerilor anterioare cu România și în principal a Convenției din 4 aprilie 1877, o încălcare flagrantă a suveranității naționale. În aprilie 1878, în perioada dintre San Ștefano și Berlin încercând o politică de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că armatele ruse pot trece pe teritoriul României în drumul lor spre Peninsula
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-a orientat către tratative directe cu Rusia, perfect interesată, și ea, de un acord cu România, în timp ce tabăra neutrilor desfășura, în țară și străinătate, o puternică propagandă prin intermediul unor politicieni ce agitau spectrul pericolului rusesc. În 1876 au avut loc la reședința de vară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Lucrarea ne prezintă proclamarea independenței, antecedentele și urmările acesteia astfel: În primăvara anului 1877, Rusia a cerut României să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la București, de către Mihail Kogălniceanu și agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin țară noastră. Rusia s-a obligat să respecte și să mențină integritatea României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
au fost respinse, căci se aprecia, de către experții ruși, că armata țaristă putea înfrânge prin efortul propriu de otomani, ea nedorind să împartă cu altcineva roadele victoriei pe care o credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat la Dunăre, între Giurgiu și Zimnicea, scria Gheorghe Ghițescu în, Războiul neatârnării, din 1927. Autorul descrie desfășurarea evenimentelor pe frontul balcanic subliniind
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei de această dată în cooperare. Sunt semnificative, pentru raporturile existente din august 1877, între armata română și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ai României, au jucat un rol important în crearea unui climat favorabil, acceptării de către puteri a noului fapt împlinit de poporul român. După încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, Mihail Kogălniceanu a cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără o participare diplomatică românească și în consecință la 30 martie 1878 Mihail Kogălniceanu și-a făcut cunoscut protestul prin intermediul unei circulare adresate agenților diplomatici români. Câteva luni mai târziu Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Ismail și Bolgrad în schimbul Dobrogei și Deltei Dunării, nerespectând convenția din aprilie 1877, prin care garanta 71 integritatea teritorială a României. Prevederile acestui tratat au nemulțumit Austro-Ungaria, Germania, Anglia dar și România. Ca urmare, în anul 1878 au loc noi tratative de pace desfășurate la Berlin. Autorul scoate în evidență că pentru România, rezultatul cel mai important la Congresului de la Berlin, a fost recunoașterea independenței, astfel că România devine un stst egal în drepturi cu alte state. România a reușit să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
țării. știrbirea integrității teritoriale, consemna aceasta ar zgudui ”într un popor întreg credința în tratate, în dreptul însăși”. Deși competența plenipotențiarilor României a fost viu apreciată, Congresul nu a revenit asupra nici uneia din hotărârile asupra cărora se căzuse de acord în tratativele anterioare. Memoriul prezentat Congresului de la Berlin, în 12/24 iunie 1878 de către Mihail Kogălniceanu cuprinde următoarele cereri: 1. Nici o parte din teritoriul ei actual să nu fie dezlipită de România, 72 2. Teritoriul românesc să nu fie supus unui drept
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în perioada 1919-1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea problemelor economico-financiare ale țării. Este relevant de menționat că Ion I. Lapedatu a fost unul dintre experții economici la tratativele ce au urmat Conferinței de Pace de la Paris, unde a susținut interesele țării. Astfel, în ianuarie 1921 i s-a încredințat misiunea de președinte al Comisiei române de la Budapesta, pentru rezolvarea problemelor economico-financiare dintre România si Ungaria, îndeplinind și însărcinări
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
luat sfârșit, prin încheierea armistițiului de pace între Rusia și Puterile Centrale, semnat la Brest-Litovsk, la 3/17 decembrie 1917. Ieșirea Rusiei din război compromitea întregul front românesc. Situația politico-militară creată de Pacea de la Brest-Litovsk a obligat România să ducă tratative și să încheie armistițiul de la 9 decembrie 1917 cu Puterile Centrale semnat la Focșani, și ulterior tratatul de pace de la București 28. Pe fondul acestor evenimente, la 19 decembrie 1917 Lapedatu a plecat de la Moscova la Kiev, unde a asistat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unirea teritoriilor românești cu Țara41. Un moment deosebit în ampla ridicare a românilor din toamna anului 1918 l-a constituit formarea, la 18/31 octombrie a Consiliului Național Român Central, ce reprezenta voința întregii populații românești. După ce s-au purtat tratative între forul român și Consiliul Național Maghiar din Budapesta, încheiate cu un eșec datorită poziției maghiare de menținere a Transilvaniei, cu o largă autonomie în interiorul frontierelor ungare, Consiliul a preluat puterea administrativă și politică locală în Transilvania. La 7/20
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]