3,642 matches
-
Copilul se înfurie foarte tare pe colegii care primesc calificative, sau note, mai mari decât dânsul, fiindcă acesta nu are de unde să știe, sau să stăpânească criteriile după care se face evaluarea. Pentru a nu transforma aceste aprecieri în noi traume, avem datoria de a motiva alegerea calificativului sau a notei. Alte emoții sunt „învățate” pe parcursul anilor de școală. Ele se referă la emoțiile constructive, plăcute oricărui individ, emoții datorate lecturilor citite, vizitelor la muzeele de artă, participării la formații de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
lui U., formula sa de revizuire a valorilor, reacția polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare la cele două cazuri (Mărțișorul ostracizat și Sensul histrionismului) sunt sinteze percutante asupra unei traume sociale și literare de lung ecou în conștiințele scriitoricești. În Fiii risipitori. Noi și secolul XIX (1988) sunt reunite studii și eseuri care încearcă să acrediteze ideea că imaginea asupra secolului al XIX-lea (scriitori, opere, idei, paradigme) este staționară
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
văduv, soția murindu-i într-un accident de circulație; un profesor este exclus din învățământ, ca urmare a unei depoziții favorabile acuzatului într-un proces politic; convocat la Securitate pentru a da o declarație, un elev nu își revine din traumă nici după treizeci de ani ș.a.m.d. Componenta principală a romanului Până la capăt e biografia unui intelectual sărac, Iuliu Zemeș, personaj apropiat de Dan al lui Al. Vlahuță: învățător într-un cătun de munte, apoi în București, unde și
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
consum și, spre deosebire, de pildă, de George Arion, nu mizează pe efecte de ordin parodic, ci acționează în conformitate cu regulile genului. Z. fie inventează „o crimă aproape perfectă”, precum în romanul astfel intitulat (1969), fie lansează drept suspecți indivizi cu traume psihanalizabile, ca în Dragul meu Sherlock Holmes (1977). Alteori încearcă o transformare a perspectivei asupra tramei epice și atunci apelează la autoreferențialitate, propunându-se atât ca personaj, cât și ca narator. Dispărut fără urmă (1973) este cea mai reușită scriere
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
spre latura analitică a evenimentului transpus, îmbogățit de o ambiguitate cu tentă parabolică, mergând până în pragul fantasticului. În narațiuni cititorul va descoperi simboluri - istorii ciudate, stranii, fenomene inexplicabile -, fiind de apreciat felul în care neverosimilul trece în firesc: războiul și traumele lui, copilăria (Păpușa), depășirea frontierei inocenței (Progerie, Prințesa), căutarea absolutului (Echipa celestă, Iluzia cea mare), dorința de autentic, ascunsă în spatele măștilor și convențiilor sociale (Masca). În Gambit (1990) se utilizează formula romanului polițist, dar ținta e de a scoate la
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
și a controlului parental. De asemenea și randamentul lor școlar are de suferit: ”Randamentul la ore al elevilor care au părinții plecați la muncă în străinătate, este mult mai scăzut și mulți dintre ei ajung în centre de plasament cu traume psihice. Copiii trebuie să trăiască în sânul unei familii, cu mama și tata alături. Altfel, creșterea lor va fi puternic marcată de depărtarea părinților în perioada copilăriei și își va pune amprenta pentru tot restul vieții.” <footnote Ionel Armeanu-Director al
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
lunile ce au precedat psihoza. Bolnavii cu simptome subacute recurente și-au precipitat, fără excepție, tulburarea prin reluarea abuzului de canabis. Cursul maladiei are tendința de a fi auto-limitant și lipsit de pericol vital, câtă vreme bolnavul nu suferă vreo traumă somatică ca rezultat al tulburăriiălor sale de comportament. Tratamentul medicamentos specific nu este indicat În această psihoză toxică. Cu toate acestea, unii au utilizat antipsihotice, antidepresive sau chiar ECT, În funcție de severitatea și durata psihozei. Rottanburg et al (1982) a comparat
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
cât și în afara acestora. Consilierea psihologică a victimelor unor infracțiuni. Consilierea psihologică se asigură conform art.7, din legea 211/2004, victimelor acelor infracțiuni care, fiind săvârșite cu violență sau aducând atingere libertății sexuale a persoanei, produc nu numai o traumă fizică, ci și o traumă psihologică. Aceste infracțiuni sunt tentativa la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, lovirea sau alte violențe și vătămarea corporală săvârșite asupra membrilor familiei, vătămarea corporală gravă și infracțiunile intenționate care au avut
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
psihologică a victimelor unor infracțiuni. Consilierea psihologică se asigură conform art.7, din legea 211/2004, victimelor acelor infracțiuni care, fiind săvârșite cu violență sau aducând atingere libertății sexuale a persoanei, produc nu numai o traumă fizică, ci și o traumă psihologică. Aceste infracțiuni sunt tentativa la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, lovirea sau alte violențe și vătămarea corporală săvârșite asupra membrilor familiei, vătămarea corporală gravă și infracțiunile intenționate care au avut ca urmare vătămarea corporală gravă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a crea o strategie de intervenție ce are în vedere un ansamblu de măsuri și servicii ce se vor plia pe nevoile beneficiarului dar și pe resursele comunitare existente. Asistentul social stabilește factorii cauzali și de risc care au produs trauma astfel încât prin măsurile pe care le recomandă să îndrume beneficiarul către resurse reale care există la nivelul său personal, al familiei, al grupului de apartenență și al comunității în general. După recomandările finale asistentul social și clientul discută situația reală
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
relații sexuale cu el. După consumarea faptei minora a fost lăsată să plece acasă. De rușine aceasta nu a spus nimic mamei sale, însă s-a dus la o vecină cu care se înțelegea bine și i-a spus ce traumă a suferit. Vecina a fost cea care a anunțat-o pe mamă, care a reclamat apoi violul organelor de poliție. A. crede că cele două colege au o mare contribuție la ceia ce i s-a întâmplat. Imaginea despre propria
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
N. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței de judecată, dar și de posibilul contact cu agresorii sau cu rudele acestora. Minora se afla la momentul acela în etapa de revoltă/furie a procesării traumei, prezentând unele simtome depresiv-anxioase. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca P.N. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorii sunt menținuți în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
relații de suport. CONCLUZII Așa cum rezultă din studiile de caz pe care le-am efectuat, situația materială precară, dezorganizarea familiei, nivelul redus de școlarizare și calificare al abuzatorilor, consumul excesiv de alcool (uneori chiar de droguri), diferite tulburări sau boli psihice (traume din cursul copilăriei), anumite mentalități preluate din familia de origine se numără printre cei mai importanți factori care determină sau numai favorizează abuzurile comise de minori împotriva minorilor. În ceea ce privește trăsăturile care definesc victimele se pot menționa urmă toarele ca fiind
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
existența în cadrul familiei a unui tată caracterizat printr-un slab nivel educațional și de calificare sau care nu are un loc de muncă stabil, muncește cu ziua, este alcoolic sau bea în exces, are antecedente penale și se confruntă cu traume psiho-emoționale, fiind, el însuși, o victimă abuzului în familia de origine este, de asemenea, un factor de risc pentru copil. 6. Existența unei mame cu conduite imorale. În ceea ce privește caracteristicile abuzatorilor acestea includ: 1. vârsta - în general, abuzatorii au vârsta cuprinsă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
abuzatori este formată din persoane alcoolice sau care consumă alcool în exces. 6. existența unor probleme sau chiar tulburări psihice - o parte dintre abuzatori se confruntă cu asemenea tulburări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoțional, între altele și datorită traumelor din perioada copilăriei; 7. existența antecedentelor penale în unele cazuri, abuzatorii au antecedente penale, fiind ”familiarizați” cu abuzurile sexuale care au loc. 8. perpetuarea abuzului - numeroși abuzatori au fost abuzați, ei înșiși, în perioada copilăriei, de către proprii părinți.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
evenimentele vieții trăite, reacții ale personalității) sau stări nevrotice, de un mare polimorfism. 3) Factori de alte tipuri sunt reprezentați prin: oboseala prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de adaptare, integrare socială, familială, școlară, profesională, factori fizici (toxici, traumatici) etc. În cazul afecțiunilor psihice endogene, cauzele care produc starea de dezechilibru psihic se află în „interiorul” sistemului personalității reprezentat prin „dispozițiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
disparate sau succesive, care constituie, de obicei un scenariu dramatic, pentru individul respectiv. Din punct de vedere psihologic visul este o retrăire simbolică, sublimate, a experienței de viață anterioară a individului, în cursul căruia revin „problemele” sale psihologice (frustrări, conflicte, traume, complexe, dorințe refulate, aspirații etc.) într-o manieră alegorică, simbolică. Psihanaliza a adus o importantă contribuție în explicarea viselor, la care distinge două aspecte: a) conținutul manifest reprezentat prin imaginile și scenele onirice, b) conținutul latent, reprezentat prin semnificația simbolică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clasifică tulburările acesteia în următoarele categorii: 1) Tulburări de dezvoltare și continuitate: a) oligofreniile: nedezvoltarea sistemului personalității, b) stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară ca în cazul automatismului mintal etc. 3) Tulburări de identitate reprezentate prin următoarele: a) idei delirante de negație a personalității proprii, b) idei delirante de transformare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestată specific (nevrozele de organ etc.) sau difuz (suferințe nespecificate). Le vom analiza în continuare. Deși aparent de un mare polimorfism, tulburările psihosomatice configurează „sectoare” ale patologiei sau chiar „tablouri clinice” specifice. Dincolo însă de „tablourile clinice” descoperim conflicte, frustrări, traume afective, carențe emoționale, stări de regresiune care explică natura tulburărilor psihosomatice respective. Pentru exemplificarea acestor aspecte menționăm, în continuare următoarele situații (A. Porot): Patologia psihosomatică din sfera digestivă (spasmele esofagiene, gastrice, intestinale sau ale căilor biliare, precum și ulcerul gastro-duodenal) sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
groupe ou à l’institution qu’il représente) ses désirs et projets - cas Belu Zilber, l’ancien illégaliste communiste, impliqué dans le procès Pătrășcanu. Un psychanalyste français fort connu, Tobie Nathan, nous offre une clef d’interprétation de la relation entre trauma et affiliation, qu’il nomme «la technique traumatique»: un dispositif traumatisant extérieur, créé d’une manière délibérée, devient capable de provoquer une transformation radicale d’un univers psychique, de détruire le soi, de réorganiser les repères de l’individu, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul miliției brașovene și mai apoi a arestului din Capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele fiind soldate, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu un scaun (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au mărșăluit în coloană și au cântat „Deșteaptă-te, române!”. Unii consideră chiar că ceea ce s-a întâmplat în 1987 a fost „un exemplu, o repetiție pentru ceea ce s-a întâmplat în 1989” (Oprea și Olaru, 2002, p. 127). În ciuda traumelor suferite, gestul revoltei nu este regretat, fiind văzut ca unul întemeietor: „E preferabil să mori ca un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi, 1994, p. 31). După 1989, unii foști protestatari au recunoscut că le-a lipsit un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vorbeam, între noi, femeile” aparține intervievatelor de profesie muncitoare, casnice și țărănci. Nici o intelectuală sau fostă studentă (liceană) înainte de 1989 nu recunoaște să fi făcut confesiuni care să depășească cadrul partenerului, mamei și unei singure prietene. 4. Gradul înalt de traumă psihică reprezentat de aceste fapte este, poate, cel mai bine exprimat de refuzul multor intervievate (27 din 50) de a povesti amănunțit avortul care le-a lăsat cele mai profunde amintiri sau s-a soldat cu cele mai grave consecințe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
R.E., 36 de ani, juristă, catolică nepracticantă). 6. Consecințele estimate de intervievate ale avorturilor pe care și le-au provocat au fost declarate cu ajutorul a trei întrebări: ce urmări imediate a avut provocarea primului avort, de ce natură au fost principalele traume datorate avorturilor provocate și dacă se socotesc vinovate de cele întâmplate. Doar prima întrebare a presupus răspunsuri deschise. „Nu pot uita acea durere” - a fost răspunsul cel mai frecvent (11 intervievate), exprimat în forme și nuanțe ușor diferite, cu referire
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]