999 matches
-
au pădurea lor comună cu a românilor ("silva blacorum et bissenorum"). Această pădure, consideră Iorga, nu putea fi decât pe versantul ardelean al Carpaților Răsăriteni, spre care se îndreptaseră fugarii pecenegi din Bugeac și Covurlui, pe linia ce ducea la trecătoarea Ghimeș-Oituz, satul Beseneu fiind un alt indiciu. Această conviețuire cu pecenegii, crede Iorga, care s-a închegat în secolele X-XI, ar fi un argument suficient pentru vechimea populației românești în Ardeal. Transilvania, în secolele X-XI, trebuia să se apere prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
intrat în Ungaria prin ținutul Severinului, după cum reiese din corespondența papei Inocențiu IV cu regele Bela IV din 1250. Din corpul mongol ce a înaintat spre apus, un grup este posibil să fi pătruns în Transilvania, pe valea Oltului, prin trecătoarea Turnu Roșu, apoi a făcut joncțiunea, probabil, cu oastea mongolă ce pătrunsese în Țara Bârsei. Această armată înaintând de-a lungul Oltului a jefuit mănăstirea cistercienilor de la Cârța, iar ulterior au cucerit și jefuit Sibiul, oraș săsesc în plină dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1261, 1263. De fapt este vorba despre distrugeri mai vechi ale campaniei lui Batu, doar în 1285, tătarii năvălesc "a doua oară" în regiunile ungare. Trebuie spus că pădurile ce acopereau Carpații răsăriteni și lupta românilor, sașilor, secuilor, care apărau trecătorile munților, îi descurajau pe mongoli, oameni ai stepei, să năvălească în Ungaria. Prima acțiune militară amplă spre Europa centrală, după marea invazie din 1241-1242, a avut loc în 1259, când armata emirului Burundai a invadat Polonia, străbătând mai întâi Haliciul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mari, și mai cu osebire a acelor ce ar aduce mai multă înlesnire și siguranție. Poduri de lemn sau de piatră se vor face, și se vor păzi de-a pururea în bună stare, peste râuri și pâraie și peste trecătoarele mlăștinoase”. Prin art. 158 s-a hotărât ca „Siretul și Prutul care curg de-a lungul țării spre amiazăzi și dau în Dunăre să slujească spre coborîrea mărfurilor și a producturilor țerei, fără vreo dare de plată la plutirea lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
von Stein ziarul oficios al ministerului de finanțe, „Oesterreichische Zeitung”, pentru a propovădui necesitatea absorbirii Principatelor Române de către Imperiul Habsburgic. Austriecii n-au întârziat să treacă la aplicarea unora din proiectele lor. Ei au început prin a construi șosele prin trecătorile Carpaților: Brașov-Câmpina-București, Brașov-Buzău, Oituz-Grozești și Tarcău, care prezentau o mare importanță economică, dar și strategică. Ele înlesneau pentru viitor pătrunderea armatelor austriece în țările române. Austriecii au depus toate eforturile în vederea înființării unor instituții de credit în țările noastre. O
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împreună ziua insurecției generale. Constantin Florescu, care-l însoțea pe Bem, l-a asigurat pe acesta că este așteptat în Țara Românească „ca eliberator”. Bem ar fi preferat ca marșul spre Țara Românească să se facă pe ruta Hațeg și trecătoarea Vulcan, în vreme ce Murgu propunea ruta Caransebeș-Orșova. Cum bine s-a observat, Murgu proiecta o răscoală a românilor din Moldova, Țara Românească și Banat condusă de Bem, ceea ce plănuise și Bălcescu în mai-iulie. Unul dintre elementele esențiale ale calculelor, pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cotidiană își reintrase în drepturi. Era o realitate ternă, dificilă, marcată de lipsuri, de cartele de rație. Libertinul Roger Vailland nu este mulțumit, deoarece pariziencele sunt prost gătite. Capitala este lipsită de grație, se lamentează el. "Le-ați văzut pe trecătoarele acelea cu fundul lăsat, cu taioare cu fusta scurtă și vesta lungă, așa de lungă încât pensa de la talie nu face decât să pună în evidență ce se află dedesubt? [...] Faceți un tur pe Champs-Élysée: două din trei femei sunt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fluviul până la venirea oștilor ruse. Chiar din primele zile ea a angajat unele acțiuni împotriva turcilor, ajungând astfel armata rusă să treacă fluviul. După trecerea Dunării, armata rusă a început o mare ofensivă împotriva turcilor, reușind să-i împingă până la trecătorile munților Balcani. Lupte mari sau dat îndeosebi pentru cucerirea cetății Plevna, situată la sud de Dunăre. Cetatea era puternic fortificată și apărată, de peste 50 000 soldați turci. La atacul asupra acestei cetăți au participat alături de armata rusă, și patru divizii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de libertate predicate de Evanghelie și prin evaluarea personalității umane proclamate de Isus, care, în fața unei societăți compuse din asupriți și asupritori, îi numea pe toți deopotrivă frați și fii ai lui Dumnezeu, membrii ai unei societăți spirituale superioară celei trecătoare, întrucât nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie (Evr 13, 14). Considerându-se membrii unei societăți desăvârșite și că cetatea noastră este în ceruri (Filip 3, 20), creștinii se simțeau detașați de cetatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tot ceea ce însemna război perfid. Biserica s-a opus în fața ingerințelor imperiale de a porunci conștiințelor, insistând asupra respectării demnității umane văzute ca un dar al lui Dumnezeu, ce nu poate fi schimbată cu niște daruri sau favoruri imperiale, ambele trecătoare și nesemnificative față de darurile și prietenia cu Dumnezeu. Absența unei recunoașteri privilegiate din partea imperiului (cetățenia romană, 212), este depășită de Biserica primară care propune tuturor celor botezați, indiferent de națiune sau condiție socială, cetățenia cerească superioară celei pământești. Unele acte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
comuniste, și chiar și mai puțin decât multe regimuri bazate pe conducerea unui președinte carismatic, indiferent dacă este sprijinit sau nu de un partid unic, ca în multe state africane Senegal, Coasta de Fildeș, Kenya și Zambia. Regimurile militare sunt trecătoare pentru că suferă de slăbiciuni structurale. Acestea le contrabalansează puterea, afectând capacitatea forțelor armate de a conduce guvernul în mod eficient. În plus, forțele armate nu pot asigura legături între conducători și popor de tipul celor pe care le pot oferi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
operația de aspectualizare pentru ca întregul curs al povestirii să fie deturnat și iluzia destrămată. E vorba de fenomenul de eterogenitate pe care Jean Ricardou (1978) îl descrie vorbind de "beligeranță" între povestire și descriere 11. Să luăm exemplul următor: (38) Trecătoarea se afla chiar în josul povîrnișului. Era un drum noroios; merse mai întîi pe firul unei ape foarte adînci și-nvolburate. Urcă coasta unui deal, trecu pe lîngă o gospodărie în care nu se auzea nici țipenie de om, și coborî
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului[...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
trupul a dispărut într-un mod misterios probabil câteva secole mai târziu. Fiii lui Vlad Țepeș (Mihnea cel Rău, fiul legitim, și Mircea, cel nelegitim) au fost uciși. Tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad Dracul, fusese în-sărcinat de către Sigismund să păzească trecătorile dintre Transilvania și Țara Românească de invazia otomană. Acesta pretindea că tronul Valahiei i se cu-venea de drept ca fiu al voievodului Mircea cel Bătrân, și l-a obținut cu ajutorul lui Sigismund. Mai târziu, într-un mod misterios, a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
exemplu, pentru a se descurca cu propriile nefericiri, generate de înmulțirea nelimitată a alternativelor (ca atare, a opțiunilor) și a autorităților, ceea ce îl lasă pradă dezorientării angoasante. Goana după împlinire se dovedește inutilă, deoarece se dovedește a fi doar una trecătoare și limitativă: "Exemplele și rețetele rămân atractive atâta timp cât nu sunt testate. Însă ele își respectă rar promisiunile practic, fiecare din ele îndeplinește mai puțin decât a promis să dea. Chiar dacă vreuna funcționează exact cum era de așteptat, satisfacția nu durează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ancestrală și infantilă Bunul Dumnezeu providențial rămîne mișcătoare și naivă, deși ea anulează trăirea emoției în fața misterului, mai ales în zilele noastre, cînd ideea unei providențe nu mai reprezintă decît un sentimentalism care are tendința să se manifeste oricît de trecătoare ar fi ideea cu ocazia morții unei ființe iubite, mai ales atunci cînd este vorba despre propriul nostru copil, ca să ne învingem tristețea. Credința într-o divinitate providențială întrupată în lumea de dincolo este ancestral ancorată în stratul magic și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spațiul parizian, impregnat de mitul dragostei, întâlnirea este inevitabilă. Savoarea imaginilor contemporanilor și ale romancierilor transmite emoția întâlnirii cu o ființă deosebită. Pariziana este o surpriză care destabilizează și fascinează. Întâlnirea cu o Pariziana este asemenea transcenderii miraculosului în cotidian. Trecătoarea din faimosul sonet al lui Baudelaire poate să servească, în cazul de față, drept exemplu-tip: privirea să transmite un șoc306. Nimic nu atrage și nu excită că întâmplarea, atât de legată de capitală și de femeie. Femeia este tulburător
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
naturală și la modă: francezii nu s-au mulțumit s-o adore, ei au inventat-o. 69 Charles Baudelaire imortalizează întâlnirea unei femei pariziene în poemul A une passante în ciclul Tableaux parisiens din Fleurs du mal că mit al Trecătoarei. Claude Leroy constată că Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite, găsite și pierdute. Frumoasă necunoscută devine figură alegorica, "enigmă indescifrabila și seducătoare" [Stierle, p.461]. Adusă și reluată de oraș, trecătoarea este un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite, găsite și pierdute. Frumoasă necunoscută devine figură alegorica, "enigmă indescifrabila și seducătoare" [Stierle, p.461]. Adusă și reluată de oraș, trecătoarea este un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem, p.36]: "Es-tu le fruit d'automne aux saveurs souveraines? Es-tu vase funèbre attendant quelques pleurs, Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem, p.36]: "Es-tu le fruit d'automne aux saveurs souveraines? Es-tu vase funèbre attendant quelques pleurs, Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de fleurs?" Trecătoarea, pe care poetul o califica, cu elocventa, "fugitive beauté", se prezintă că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de fleurs?" Trecătoarea, pe care poetul o califica, cu elocventa, "fugitive beauté", se prezintă că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem, p.37]. Femeia reprezintă pentru Baudelaire atracția infinitului. Vom rezumă, ca sonetul se pretează mitului, deoarece propune o fabula exemplara și o povestire a originilor (cel al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
decenii, fusese limba oficială a puterii politice a generat un discurs extrem de adecvat unui electorat puțin educat, pe care această tradițională monotonie îl reconfortează, asigurându-l în subtext că rupturile nu sunt atât de grave pe cât par, că traumele sunt trecătoare, și că noul de care se tem atât de tare e doar o aparență. Utilizarea acestui stil formular tipic pentru ședințe, care pare inteligibil și simplu, dar e foarte adesea vid, înșiruind o sumă de poncife fără miez, reunite nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lui Dumnezeu, așa cum se roagă fiecare creștin la Sfânta Liturghie. Noi, oamenii, suntem preocupați mai ales de lucrurile lumești, de hrană, de îmbrăcăminte, de cele de trebuință pentru viața de zi cu zi, dar așa cum avem nevoie de cele trecătoare, nu ne putem lipsi de cele veșnice. Așadar, pentru veșnicie trebuie să ne hrănim cu Sfânta împărtășanie și să fim în relație de iubire cu Mântuitorul Iisus Hristos prin rugăciunea de fiecare zi. în Biserică, mai ales la Sfânta și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.). Este (și ar fi de dorit) ca diferențele (nefundamentale, trecătoare) dintre noi să nu producă disconfort, pretexte de conflict. Dar, de facto, de cele mai multe ori, nu le acceptăm, considerând că ele ne afectează atât persoana, cât și relația. "Înainte ca rațiunea să intervină scrie A. Stoica-Constantin (2004) -, un impuls egocentric
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]