5,174 matches
-
trotuarul din fața porții. -Bine că nu ai plecat la gară, mi-a spus Nuța fericită, pentru că, profitând de neatenția mea, câștigase. -Știți că s-a întors Gigi de la țară? ne-a întrebat Cameluța care stătea în curtea bunicilor lui. Am tresărit și mi-am strâns buzele. Îmi amintisem de ce-mi spuse Mia: „Trebuie să lovesc prima.” -Cu prima ocazie am să-l bat, să-l fac praf! le-am spus pe un ton hotărât. Ne-am așezat imediat pe bordura
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
sforăit ușor, când intră colonelul) - Dodoloanță! (îl observă că are ochii cîrpiți de somn) Do-do-loan-ță..., ce faci în timpul serviciului?... - Or-do-na-ți!... dom' colonel. - Să ordon!?... Cui să dau dispoziții, când ordonanța mea doarme? (cu o vocea stinsă) Știai că plec?... - Hm... (tresare, silabisind) A, vă du-ce-ți la o-dih-nă, iar eu... vai de capul meu, ce-am să fac singur? - Cum îți permiți!... Asta numești tu, odihnă, sergent ingrat? Află că plec la Satu Mare ca să verific niște incapabili care nu-și fac sarcinile
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
-i de glumă!... (se îndreaptă spre birou, în timp ce Dodoloanță iese pe ușă) Ce băiat bun... Ce mă fac fără el, dacă-l reformează?!... Când o auzi Pisy, nevastă-mea, o să pună la inimă, că de, e harnic și priceput. (deodată tresare) Ptiuu!...ia să mă gândesc puțin..., dacă boala lui o fi contagioasă? (cu spaimă) Mi se poate contamina Pisiky, și dau de necaz... (cu hotărâre) Gata, nu-l mai primesc prin casă!... (revine și adaugă cu mare blândețe) Ce-mi
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
de atâtea povești câte pot să încapă într-o viață de om, un om pe care simți că, strângându-l cu grijă, l-ai cuprinde în căușul unui pumn! Te întrebi: ude au loc atâtea probleme, atâtea dureri, atâta tristețe? Tresar! Băiatul..., dar băiatul? Nu mi-ați spus... nimic despre el... Cu un oftat din adâncul sufletului, de ziceai că își dă ultima suflare, șoptește: „Este închis. A fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, fiind judecat pentru evaziune
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
speranța că-l va vedea și pe el zâmbind. Dar, copilul se întristă și mai tare. ― Petrică, ești bolnav? Te doare ceva? ― Nu! răspunse el. ― Atunci ce este cu tine? De ce ești tot timpul încruntat? Nu-ți place școala? Băiatul tresări, speriat. ― Nu, nu! Aici la școală mă simt cel mai bine. Aici cu colegii mei și cu dumneavoastră! O spuse apăsat, de parcă dorea să o convingă pe învățătoare. ― Dar de ce nu te joci și tu în pauze, ca ceilalți copii
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
din viața părinților. Florica se ridică de pe scaun. Ieși afară în pragul casei să-și răcorească plămânii și creierul. Nu era niciun copil în curte. Intră în casă. În camera lor, cei trei stăteau cuminți, urmărind ceva la televizor. Petrică, tresări la intrarea mamei. Se înroși de teamă, de emoție. Nu auzise ce au discutat cele două, dar a auzit țipetele mamei. Dar mama, nu spuse nimic. Se așeză tristă în fotoliul rămas liber, privea spre ecranul televizorului, fără să vadă
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
la norii ce încep să plângă. De dor, sunt suflet istovit, un trecător pribeag în astă lume. Se-ndoaie meri, bătuți de vânt în fața casei, urmărind tristețea unor frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile tresar. Tristețea ei, icoanele îngheață. Privesc durerea ochilor bătrâni: puterea lor scutură cerul în fântâni. - Lasă-mă, măicuță, să m-alint! Mai vreau pe frunte a ta mângâiere... să lupt cu viața, tu îmi dai putere, acasă am venit cu atâta
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului VIOARA. ating gânduri în noaptea albă dintre lacrimi găsesc doar vise rătăcite suspin printre frunzele lumii triste reverberații pășesc în gând mângâiat de roua dimineții tresare iarba în adieri de ieri,de nicăieri a amuțit tăcerea nu am simțit durerea cuvintelor ce mor. în glastre hohotiră crinii, mirați de țipătul luminii se sting gânduri, curg clipe amețite de mângâierea unui cânt. a mai rămas doar o
VIOARA de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385046_a_386375]
-
la amintiri ce m-au rănit, vrând versul să-mi învii, În jur doar șoapte azurii de floare-albastră și steaua nopții Îmi spun povestea ta, cu sufletul...cum n-o zic nimănui... Și-astă dulce pace mă trezesc la viață, tresar de bucurie, De-ntuneric și uitare n-oi mai plânge nicicând în veșnicie Ci speranța tremurânda dar nemuritor de vie, O voi pune-ntr-o poezie, draga Eminescu, ție! Tu ai fost Luceafărul și nu doar poet, Ci omul care
SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385072_a_386401]
-
în frunziș. Un licăr de lumină s-a deșirat pe masa tăcerii, unde planșa-poveste a-ncărunțit nestingherita, iar câte-o piesă scorojita de schimbarea vremii, insistă să-și netezească ținută deja,-ngălbenită. Aleg piesă cu piesa, le-mperechez după curbe și tresar, doi ochi mirați, dar cuminți mă privesc, sunt aceeași din vis, ce-au știut să-mi schimbe definitiv, sensul vieții, iar rozele-poeme-nfloresc. În palmă ard clipe și presar cenușă peste piese, iar gându-mi că un șarpe, se târaște prin
PUZZLE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385093_a_386422]
-
2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe sub tâmple adie mireasma florilor de salcâm, ghirlandele parfumate m-au purtat spre alt tărâm, și anotimp, când vântul împărțea-aromele la doi, azi, amintirea oftează și prin timp privesc înapoi. Fruntea-mi tresare, năpădesc aducerile-aminte, și când nu revin, te caut printre ramuri de cuvinte, ai rămas ce niciodată un altul nu ar putea să fie, și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine
MIREASMA SALCÂMILOR ÎN FLOARE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385101_a_386430]
-
2016 Toate Articolele Autorului Stau în genunchi și-mi este sete Să-L sorb din mâini pe Dumnezeu. Nu las tristețea să mă-mbete, Mă-mbăt cu lacrima mereu. Mă mistuie a ta iubire, De dorul tau îmi este sete, Tresar de drag când vii spre mine, Las fericirea să mă-mbete. Nu las ocara să mă-nțepe... Mereu mi-e sete de dreptate! Când gura lumii multe spune, Mă-mbăt cu ale mele fapte. Mi-e sete de copilărie, De
SETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384378_a_385707]
-
să-i întrerupă cu freamătul său concertul. Deodată însă astrul strălucitor al nopții se întristă și o neliniște apăsătoare se așternu în preajma palatului cocoțat pe muchia muntelui. Prințesa oftă și chipul i se întunecă. - Ce s-a întâmplat, draga mea? - tresări prințul. - Am o presimțire... Ceva tulbură atmosfera... - Anotimpurile își au capriciile lor. Vara cu călduri înăbușitoare, dar și cu ploi repezi, furtuni și trăsnete dezlănțuite peste întinderi, iarna cu zile fermecătoare când ninge liniștit cu fulgi mari, dar și zile
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului De-ar ști... De-ar ști inima să spună Câte griji în ea adună Câte doruri și durere N-ar fi inima ,ci fiere . De-ar ști inima să spună După ce iubiri suspina Și de câte ori tresare N-ar fi inima ,ci floare . De-ar ști inima să plângă Cum plâng eu ,ca o nătânga Și să râdă cum râd eu ' Ar fi tânără mereu . De-ar ști inima...dar ea Nu știe bine ce vrea Bate
DE-AR STI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384476_a_385805]
-
mele--- le prinde-n pleoapa vremii și-a ochiului deschis, spre infinitul tău, din care m-am desprins ! Mă miluiește, Doamne ! Tu ruga îmi primește de-mi dă seninul zilelor de vara ! A lor dogoare încingă-mi trupul, inima-mi tresară... Ascultă-mi ruga ce Ți-o plâng pe-acorduri de vioară ! Mă miluiește, Doamne ! Tu pune-i slovă inimii cuvântul cel de taină ---IUBIREA---fie-i cântul, pe-a ritmului trăire îmbrace-mi sufletul cu-o altă, nouă, haină ! Mă miluiește, Doamne
MĂ MILUIEŞTE , DOAMNE ! de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384477_a_385806]
-
Concepte care aparțin domeniului psihologiei, filozofiei: „Mărimea timpului”, „Neliniște”, „Nostalgie”, „Viața și Moartea”, ” Iluzie”, „Păcatul Evei”, „Destin”. Această ultimă poezie este de o frumusețe care te impresionează : „Pășesc, privind tot înainte, Prin frunzele ce cad foșnind Crâmpei de vise ostenite, Tresar sub pasu-mi obosit, Zadarnic ochii mei mai cată, Prin vechiul Aladin ochean - O rază limpede, curată, Pe care-o vreau...dar n-o mai am ! Stingher tu treci pe lângă mine, Și ierni aduci și vânturi reci... Oh ! te cunosc atât
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Îți culcă obrazul pe inima mea, Adulmecându-mi gândul. Căci nu e doar iubirea cea Pe care-o simți în pieptu-mi. Vorbește cu dorința-mi vie Ce-o face să tresară Și doar suspinele-ți să știe Bătaia-i dulce sau amară. Îți culcă tâmplele în palme Cu lacrimi calde să le-alint Și-mbracă-mă cu șoapte calme De-adâncu-mi dor să mă dezmint. Ridică-ți ochii, să te bucur, De
ÎȚI CULCĂ OBRAZUL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382347_a_383676]
-
nimeni, nici chiar pe împărat, care, din cauza asta, este disperat. Se întristă Mărțișor, dar era mulțumit că prințesa nu a fost pedepsită, ca ei. - Hai, Norocel, să mergem să-i cerem iertare împăratului! Când ajunse în sala tronului, împăratul a tresărit de uimire văzând cum arată Mărțișor. Sigur l-a subestimat. Cu armura strălucitoare de culoarea nisipului, coiful argintiu cu încrustații sidefate, albăstrii, cingătoarea sclipitoare și cizmele cu reflexe sidefate, părea un luptător coborât din stele. Înfățișarea lui semeață îl descumpăni
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
capitală, dar nu-i dădură de urmă. Întorcându-se pe litoral, îi anunțară părinții cum din senin apăruse un cavaler brașovean pe nume Paul cu care Margareta dansase și cum de atunci nu-i mai văzuseră. Inimile celor doi soți tresăriră de mâhnire. Inevitabilul se produsese. Paul ajunse cu Margareta în orașul său de sub Muntele Tâmpa. Părinții băiatului o plăcură și fură încântați că fiul lor și-a găsit în sfârșit mireasa inimii sale, iar blestemul s-a rupt pentru totdeauna
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
aștept dar ora e târzie Și-n mine parcă inima s-a frânt... Privesc aleia...un covor de frunze Ca un lințoliu greu s-a așezat Iar gândul meu i-un semn de întrebare... Întârzii poate? Oare m-ai uitat? Tresar uimit...o șoaptă se aude Purtând cu ea sclipiri de curcubeu Iar ochii tăi șăgalnic mă întreabă: "M-ai așteptat prea mult iubitul meu?" Nu plânge! Nu plânge...va veni din nou seninul Și primăvara iarăși va veni... N-auzi
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
Cauți taine și-auzi șoapte Dintre filele gălbui; De din vremi sună-n ureche Neștiute, -ascunse rime Și parcă lovit de streche Când e azi îți este mâine; În van te-amăgești, codalbă, De acum s-a stins amor... Vers tresară-n foaia albă, Frânte-s aripi, frânt ți-e... zbor; Se cutremură-n în sertar Vise ce te-au zgâlțâit, Astăzi doar un solitar, Poți cel mult părea smintit Când mi te bântuie spaimă Că ți-e munca în zadar
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă, Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda, Și cheamă două ființe să se uneasca-n grabă, Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea... Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare, Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit, Și-ți pedepsește sânii far' pic de indurare, Ce-s prinși în joc bolnav, seduși necontenit... Inconștiente, bețe, încep să se dezmiardă, Prin bluză sfâșiata și fără de păcat; De-atingeri pătimașe încep de
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
este ea? Mi-e dor s-o întâlnesc. Era așa frumoasă dragostea! Era căldură și libertate, era cer și verdeață, rază de soare și mac îmbujorat. Femeia în negru: Te-a așteptat mult. A așteptat să te întorci la ea. Tresărea la fiecare adiere de vânt crezând că ești tu, pe urmă s-a îmbolnăvit de dor. X: Unde este acum? Îmi doresc s-o văd! Femeia în negru (se apropie de el): N-ai înțeles? X: Ce să înțeleg? Femeia
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă, Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda, Și cheamă două ființe să se uneasca-n grabă, Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea... Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare, Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit, ... Citește mai mult Cu o privire ce foamea dorinței o încearcă,Iti leg mintea în lanțuri într-un avânt nebun,Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata,Și timpul într-o stâncă
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă,Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda,Și cheamă două ființe să se uneasca-n grabă,Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea...Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare,Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit,...
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]