12,312 matches
-
tineri, dar care promit foarte mult și care se completează foarte bine de-a lungul piesei. Mă gândesc aici la ,,atașamentul fără crâcnire’’ și zelul în îndeplinirea sarcinilor de serviciu al Colonelului Negreanu și al Umbrei 2, dar și la tristețea, resemnarea și năruirea iluziilor pentru care în acele vremuri unii oameni, și nu puțini la număr, au ajuns să plătească cu viața. Este vorba de Dan Andrei (Refugiatul din Rusia) care, prin felul în care își interpretează rolul dublat de
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
Caragea interpretează pe Louise și pe Lotti. Ajutată și de aspectul fizic (actrița este minionă de statură), Cristina Caragea pune un accent deosebit pe sensibilitatea și ingenuitatea celor două personaje pe care le interpretează, dozând cu multă atenție momentele de tristețe din existența lor. Mirela Dinu Popescu (Madam Pompilian, Irina) reușește să impună, mai ales prin cel de al doilea personaj, o femeie plină de caracter și hotărâre, cam ceea ce se numește astăzi ,,femeia puternică din umbră care știe cum să
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
publicat în Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016. Noiembrie Cristina Pârvu Noiembrie iar, câtă ploaie... Frunzele tot cad neîncetat. Pământul de frig se îndoaie, De ploaie s-a încovoiat. Și iarăși burează-ncontinuu, Ferestrele-mi sunt tot în lacrimi. Tristețea ne crește asiduu, Instalând iar gerul în inimi. Și tot ploua de trei zile, Dorul de tine mă-ngheață. Chiar de cresc ghețari în mine, Dragul de tine-i dezgheață. Citește mai mult NoiembrieCristina PârvuNoiembrie iar, câtă ploaie...Frunzele tot
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
ghețari în mine, Dragul de tine-i dezgheață. Citește mai mult NoiembrieCristina PârvuNoiembrie iar, câtă ploaie...Frunzele tot cad neîncetat.Pământul de frig se îndoaie,De ploaie s-a încovoiat.Și iarăși burează-ncontinuu,Ferestrele-mi sunt tot în lacrimi.Tristețea ne crește asiduu,Instalând iar gerul în inimi. Și tot ploua de trei zile,Dorul de tine mă-ngheață.Chiar de cresc ghețari în mine,Dragul de tine-i dezgheață.... V. CRĂCIUNUL STINS, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Penita-mi cade, lunecând din mână. Din suflet versuri calde eu am rupt, Arătând că iubesc limba română. Nu îmi doresc mii de like-uri, Aș vrea doar la inimi să vă ajung. Să rămân în vreo carte zeci de veacuri, Tristețea prin strofe să vă alung. Știu, nu scriu metafore-ntortocheate, Am un vers simplu, dar plin de iubire. Nu compun nici poezii deocheate, Simplă-s și eu, în a mea aiurire. Citește mai mult Simplu visătorCristina PârvuSunt doar un simplu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Penita-mi cade, lunecând din mână.Din suflet versuri calde eu am rupt,Arătând că iubesc limba română. Nu îmi doresc mii de like-uri,Aș vrea doar la inimi să vă ajung.Să rămân în vreo carte zeci de veacuri,Tristețea prin strofe să vă alung.Știu, nu scriu metafore-ntortocheate,Am un vers simplu, dar plin de iubire. Nu compun nici poezii deocheate,Simplă-s și eu, în a mea aiurire.... XXII. MĂNECIUL MEU (PRAHOVA, CHEIA), de Maria Cristina Pârvu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
îmbătate de durere, de sentimente grave.... XXXIII. STEAUA MEA, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Steaua mea Ești steaua mea, ce pe-nserat răsare, Minunea ce-n suflet din neant mi-apare, Miracol, face tristețea de dispare, De fericire-n viața-mi simt o boare. Aurora noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de dispare,De fericire-n viața-mi simt o boare.Aurora noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea noastră-i pe veci pecetluită.Planeta noastră are loc doar pentru
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
ci în suflete. În spatele oricărui suflet înnourat se ascunde un curcubeu... Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu. Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletului. Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe... Din durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile. Unii au pietre la rinichi, alții au bolovăni pe suflet. Sufletele îndrăgostite nu au nevoie de cuvinte. Își citesc gândurile de fiecare dată când se ating. Citește mai
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
ci în suflete. În spatele oricărui suflet înnourat se ascunde un curcubeu...Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu.Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletului.Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe...Din durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile.Unii au pietre la rinichi, alții au bolovăni pe suflet.Sufletele îndrăgostite nu au nevoie de cuvinte. Își citesc gândurile de fiecare dată când se ating.... XIII. EXCESUL
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu. Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletului Din durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile. Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe... Cel mai cald loc - unde te poti cuibări, oricând, să-ți încălzești inima - este ... Citește mai mult Un suflet curat nu va face niciodată riduri.Sufletul pereche - persoană cu care mergi de mână și când nu ești lângă ea.Lacrima
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu.Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletuluiDin durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile.Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe...Cel mai cald loc - unde te poti cuibări, oricând, să-ți încălzești inima - este ... XIX. FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAȚA NUMITĂ HOLLYWOOD, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015. Hollywood-ul este
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TRISTEȚE DE TOAMNĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu te-ntrista!... Cad frunze pe alei... Copacii plâng cu lacrimi clorofile, Se-așează nostalgia peste tei, Lin, vara se transformă-n amintire
TRISTEŢE DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378204_a_379533]
-
împletesc în ale tale forme. Voi fi mereu aici și mai apoi... Nu te-ntrista!... Sub lacrimi clorofile, Vor trece mii de toamne... Noi vom fi Pereni, duali, din veci în veșnicie. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: TRISTEȚE DE TOAMNĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TRISTEŢE DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378204_a_379533]
-
s-o arunce-n hău. Dar ea nu este nicidecum meschină Și stăpânește înțelept regatul său, Cu maiestate blândă de regină. REGELE ALB Chiar dacă-i alb, doar barba e bătrână, Iar sufletu-i, tot tânăr și tot verde, El, în tristețe, nicidecum nu-l pierde Și fericirea-i singura stăpână. Dispus mereu să facă un transfer de Sentimente, trăiri, să îi rămână, Cât ține dragostea, adică până Regina va-nceta să îl dezmierde. El, suveranul mândru al luminii, Stăpân la pol
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
feresc, fiindcă cel puțin însă este mai drept ca de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Făcând o paranteză, amintesc că Petre Țuțea în „Filosofia nuanțelor” spune, citându-l pe Mallarmé, că „gratuitatea și plăcerea sunt capricii care, când vin în cascadă, înseamnă descompunerea, cu rădăcini în otrăvurile cărnii, încărcate de neliniști fără ieșire și de tristeți”. Preferabilă este virtutea ca scop al vieții în comunitate. Scopul final al acțiunilor omenești trebuie să fie fericirea (a nu se confunda cu satisfacția pe care o poate avea omul). Ea nu este glumă sau joc, suferința unei vieți întregi
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
burg: Ia aminte, doamna, orele sunt mici... Ia aminte doamna, nu mai suntem nebuni Nici de vară din trup, nici de roua din zori Învățăm să murim chiar și-n vis uneori; Ia aminte, doamna, suntem tăciuni. Sărutările noastre au tristețe de zaț Le sorbim absentând în tangoul de fum Nu mai sunt privitori, doar un capăt de drum; Sărutări cu strânsoare de lat... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecut În beție de crini și-n aroma de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
-ntr-un burg:Ia aminte, doamna, orele sunt mici...Ia aminte doamna, nu mai suntem nebuniNici de vară din trup, nici de roua din zoriînvățam să murim chiar și-n vis uneori;Ia aminte, doamna, suntem tăciuni.Sărutările noastre au tristețe de zațLe sorbim absentând în tangoul de fumNu mai sunt privitori, doar un capăt de drum;Sărutări cu strânsoare de lat... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecutîn beție de crini și-n aroma de braziVom pricepe că
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Moașa nașterii ființei întru Domnul (Moartea): ,,chipul ei avea o transparență infinită,/ semăna cu o tuberoză care-și schimbă/ necontenit culoarea împrumutând noi culori/ de la șarpele curcubeului,/ de la vipera luminii,/ (...)/ și, totuși, cineva o zărise, poate, poetul/ peste a cărui tristețe princiară/ (...)/ cobora amintirea aievea,/ și fața fără de cuprindere a lui Dumnezeu, / doar el ajunsese până la esențe/ (...)/ doar lui îi vorbea în șoaptă/ pom înflorind noaptea,/ curgând din el lumină -/ (...)/ adăsta un cântec neștiut de nimeni,/ venit din alte timpuri,/ din
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
după cum spunea Blaga (iar noi îl parafrazăm), ce s-a născut la sat. Iar dacă, deschizând revista, prin absurd, am uita titlul acesteia, din primele pagini ni-l vom aminti, căci în ele plânge Ardealul, în fapte punctuale consemnate cu tristețe în editorialul Marianei Pândaru, dar și în interviul cu I.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Covasnei și Harghitei, semnat de Corneliu Florea (din Canada) și Virgil Rațiu. Mărturiile acestuia sunt dovada vie și actuală a unor tensiuni adânci, greu vindecabile
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
să înmâneze carnetul de membru dnei Eleonora Bizovi, cunoscută prin articolele sale combative și, post-mortem, corespondentului netitular care a fost și rămâne o prezență vie printre noi, Vasile Bizovi. Sărbătoarea a fost anticipată de un prinos de frumusețe, nuanțată de tristețea comemorării unui regretat prieten și desăvârșit model de slujire jurnalisticii - radioreporterul, poetul, scriitorul, fiul credincios al bisericii, „bucovineanul curat” Mircea Motrici. El este omul identificat cu profesia dragă, de la care preluăm aripile pentru libertatea zborului, învățând fericirea de a viețui
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
în atlase, cum ar fi informații tendențioase cu privire la Transilvania, amalgamul : rrom-român, problema rău cunoscută a Basarabiei, etc. Trebuie să facem ceva ! Si nu e ușor; mai ales în contextul actual care nu e de loc favorabil României. Caci constat, cu tristețe, degradarea imaginii țării noastre în străinătate. In momentul de față o origine română se declină cu rușine. Activitătile ilicite ale țiganilor, ca de altfel și a foarte multor români, au creat în Occident o impresie dezastruoasă despre România. Pun dedesubt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
una ce-și așteaptă prezentul... Așa am fost tras într-o aventură pe care n-am s-o pot uita niciodată și care, pentru eternitate, se numește „Păcuiul lui Soare”. Un imperiu de istorie, istorie plină de romanitate și de tristețe... Aici se vine ca la Mecca. Se vine din susul sau din josul apei. Se vine înot, cu barca, cu șalupa, pe jos sau cu mașina. În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști, pescari, marinari, îndrăgostiți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
Dobrotici. Iar cea mai solidă probă o constituie miile de monezi bizantine din bronz, având drept efigie pe însuși Terten... Dar să-l lăsăm pe Petre Diaconu în universul său de istorie și frumusețe sufletească pentru a ne întoarce la tristețea în care a căzut acest imperiu de la Gura Borcei. Știam că cetatea a fost construită de bizantini între anii 971-976 e.n., având în frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]