1,018 matches
-
și Asiei. Are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece. Are o lungimea de 95-100 cm (între curcă și curcan), anvergura aripilor 144-155 cm; cântărește 3 kg. Aripile, gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice arămii
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
păduri în apropiere. Cuibărește în Europa Centrală și de Est, peninsula Iberică și zonele temperate din Asia. Iernează în regiunile tropicale din Africa și Asia. Există o populație rezidentă separată în Africa de Sud. Hrana este aceeași ca la barza albă: broaște, tritoni, insecte mari, dar cu preponderență pești, dintre care preferă țiparii. Localizează vizual prada, înhățând hrana cu o lovitură înainte a capului. Umbrește apa cu aripile întinse în timp ce vânează. Barza neagra este mai solitară decât alte berze. Este o pasăre zburătoare
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
înaltă de , are o șambrană bogat sculptată: în mijlocul unui frunziș, copii culeg struguri în timp ce păsări bat din aripi în jur. Două console cu volute sustin o cornișă corintică cu zece modilioane: intermodilioanele sunt ocupate de capete sculptate ce reprezintă doi tritoni, pe Helios, Heracles, Apollo, un cap uman neidentificat, două Victorii înaripate și o pajură. Niciun element din acest program iconografic nu poate fi legat direct cu ideologia din vremea Tetrarhiei. Camera templului este acoperită cu arce semicirculare, realizate din trei
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
409/ CEE (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: acvila-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cristeiul de câmp ("Crex crex") și barza albă ("Ciconias ciconia"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
de la Roma în insula Capri în anul 27 AD. În timpul domniei lui Tiberius, grota a fost decorată cu mai multe statui, existând zone de odihnă în apropiere de marginea peșterii. Trei statui ale zeilor mării din mitologia romană, Neptun și Triton, au fost descoperite pe fundul apei în 1964 și sunt expuse acum într-un muzeu din Anacapri. Șapte socluri de statui au fost, de asemenea, recuperate de pe fundul grotei în 2009. Acest lucru sugerează că mai există acolo cel puțin
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
recuperate de pe fundul grotei în 2009. Acest lucru sugerează că mai există acolo cel puțin patru statui existente pe fundul apei din grotă. Peștera a fost descrisă de istoricul roman Pliniu cel Bătrân ca fiind populată cu statui ale lui Triton „reprezentat pe o scoică”. Brațele ce lipsesc acum ale statuii lui Triton - reprezentat de obicei cu o cochilie de scoică, sugerează că statuile recuperate în 1964 sunt aceleași statui pe care Pliniu cel Bătrân le-a văzut în secolul I
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
acolo cel puțin patru statui existente pe fundul apei din grotă. Peștera a fost descrisă de istoricul roman Pliniu cel Bătrân ca fiind populată cu statui ale lui Triton „reprezentat pe o scoică”. Brațele ce lipsesc acum ale statuii lui Triton - reprezentat de obicei cu o cochilie de scoică, sugerează că statuile recuperate în 1964 sunt aceleași statui pe care Pliniu cel Bătrân le-a văzut în secolul I AD. Potrivit reconstituirilor istorice ale aspectului original al Grotei Albastre, un număr
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
cochilie de scoică, sugerează că statuile recuperate în 1964 sunt aceleași statui pe care Pliniu cel Bătrân le-a văzut în secolul I AD. Potrivit reconstituirilor istorice ale aspectului original al Grotei Albastre, un număr mare de statui ale lui Triton și o statuie a lui Neptun ar fi putut să se afle în pereții peșterii. Asociația ecologistă Marevivo are scopul de a restabili vechea glorie a Grotei Albastre prin plasarea unor copii identice ale statuilor care s-au aflat inițial
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria", broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); și trei specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și chiscarul de râu ("Eudontomyzon mariae"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus")), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Floră ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prina ceeași "Directivă CE
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
genomului, care a finanțat experimentele Dr. Curien. În timp ce încearcă să ajungă la sediul lui Goldman, cei doi trebuie să înfrunte mai multți inamici, printre care dracul înnaripat Zeal și golemul său fără cap, dar cu o secure, Kuarl, Hierofantul, un triton care își face veacul prin canalele Veneției și se îndreaptă spre piața centrală; reptilele cunoscute sub denumirea de Turnul și Forța, un gigant care mânuiește o drujbă și care reușește să-l răneascu pe Harry și care îi urmărește pe
The House of the Dead 2 () [Corola-website/Science/331163_a_332492]
-
nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Flora este constituită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), arțar
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
crex"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia ("Canis lupus") lup cenușiu și patru specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Nevertebrate (fluturi, gândaci): albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele de noapte ("Eriogaster catax"), fluturele auriu ("Euphydryas aurinia"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluture purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]