969 matches
-
publicat cartea sa despre maniere și etichetă. A devenit rapid biblia politeții pentru noua clasă burgheză 8. Mâncatul era un lucru obișnuit În Europa medievală. Cina era adeseori un eveniment obscen și, cel puțin În casele nobililor, un spectacol cu trubaduri, clovni, acrobați și diverse animale domestice cutreierând prin Încăpere. Pentru uzanțele moderne, mesele medievale erau adunări zgomotoase și greu de controlat, care reaminteau de bacanalele romane. Mesenii stăteau pe bănci lungi și plate - alții se Învârteau pe margine intrând În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Titus Moisescu - Florilegiu, București: Editura Muzicală, 2002, pagina 41, ilustrează intonația bizantină în glasul 8, cu o linie melodică sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în Evul Mediu mijlociu, de către nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă și expresivă. Din exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, vom observa mersul linear sau treptat al intonației, asociat cu salturi de cvartă, cvintă și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
bunei Ana, să înfrunte lumea cu același cinism prin care fusese manipulat de către Lupescu, un Mitică mult mai vorace și lipsit de scrupule. În această variantă, de altfel, personajul de factură caragialiană va prolifera malefic și în ipostaza unui Lică Trubadurul din Concert din muzică de Bach, de exemplu, sau în cea a lui Stănică Rațiu din romanul lui G. Călinescu, Enigma Otiliei și chiar a lui Pirgu din ineditul roman al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Aceștia par
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În cântecele lui despre tot ce văzuse și Încercase. El inventa tot alte versuri, alte melodii și, la sfârșitul acestor recitări, cavalerii Îi mulțumeau, iar câte o doamnă frumoasă Îi dăruia poate o floare... Acești cavaleri rătăcitori purtau numele de trubaduri. Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
lui despre tot ce văzuse și Încercase. El inventa tot alte versuri, alte melodii și, la sfârșitul acestor recitări, cavalerii Îi mulțumeau, iar câte o doamnă frumoasă Îi dăruia poate o floare... Acești cavaleri rătăcitori purtau numele de trubaduri. Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
floare... Acești cavaleri rătăcitori purtau numele de trubaduri. Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea. Firește că și conținutul cântecelor trubadurilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea. Firește că și conținutul cântecelor trubadurilor era complet diferit de acela al cânturilor gregoriene. Trubadurii au trăit În urmă cu 700 până la 900 de ani (aprox. 1100-1300). Dar și vremea trubadurilor a trecut. Cavalerii și-au pierdut puterea atunci când orașele au devenit tot mai mari și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea. Firește că și conținutul cântecelor trubadurilor era complet diferit de acela al cânturilor gregoriene. Trubadurii au trăit În urmă cu 700 până la 900 de ani (aprox. 1100-1300). Dar și vremea trubadurilor a trecut. Cavalerii și-au pierdut puterea atunci când orașele au devenit tot mai mari și mai puternice. Acolo viața era diferită de aceea din
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea. Firește că și conținutul cântecelor trubadurilor era complet diferit de acela al cânturilor gregoriene. Trubadurii au trăit În urmă cu 700 până la 900 de ani (aprox. 1100-1300). Dar și vremea trubadurilor a trecut. Cavalerii și-au pierdut puterea atunci când orașele au devenit tot mai mari și mai puternice. Acolo viața era diferită de aceea din castele și din mănăstiri; era mai veselă și mai sigură. Burghezii făceau comerț cu țări Îndepărtate
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
crească. Astfel a luat naștere cântatul pe mai multe voci, polifonia; mai multe melodii răsună În același timp și se Împletesc Într-un ansamblu artistic ce pune față de executanți și de auditori exigențe mult mai decât cântul gregorian și cântecul trubadurilor. Muzica trece printr-o epocă de strălucită Înflorire. O dată cu lucrările corale, instrumentele muzicale dobândesc și ele o importanță tot mai mare. Ele capătă un sunet din ce În ce mai frumos și posibilitățile de a le combina devin mai bogate. Curând muzica instrumentală, care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
la acțiune. Cu aceiași forță satirică, săpând ca apa tare, Marx a gravat în câteva cuvinte chipurile personajelor politice burgheze din vremea sa, Marrast, liderul republicanilor de dreapta în guvernul provizoriu e «sfântul părinte». Marrast, «gentilomul tricolorului, amfitrionul și totodată trubadurul cinstitei republici»; ministrul Odillou Barrot, «nulitatea solemnă, platitudinea conștiincioasă» transformată brusc în «Orlando Furioso» la ideea pierderii portofoliului abia înșfăcat; generalul Cavaignac asasinul muncitorilor francezi e arhanghelul Cavaignac «salvatorul» ordinei și proprietății. Galeria de portrete ale comandanților burgheziei, realizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a formelor nu este însă aici și o modificare a substanței vizionare. Sub masca „obiectivă” a Elenei Drăgănescu, a lui Maxențiu sau a Inei Rim, ca și sub cealaltă, demoniacă, a lui Walter, a doctorului Rim sau a lui Lică Trubadurul, o singură perspectivă interesează și tulbură: perspectiva generală, pătrunsă de obsesia devoratoare a urâtului și de conștiința degradării sufletești și fizice a omului. Umanitatea imaginată de prozatoare, maladivă și la propriu și la figurat, se mișcă într-un univers închis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
interne ale lumii aflate în agonie. Înmormântarea Siei sau cariera Adei Razu, devenită fără mari dificultăți prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea celor dintâi în planul propriu celorlalți prin ființe precum ciudata Mika-Lé ori indiferentul Lică Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
sublinieze, insistând totuși asupra faptului că ea și-a pierdut din rigiditate începând din momentul în care teatrul a putut încorpora elemente narative, datorită tehnicilor audiovizualului. Acest teatru va avea o dimensiune "epică" la fel cu poezia barzilor sau a trubadurilor ce cântau faptele de vitejie ale eroilor îndepărtați. Pe când teatrul de iluzie încearcă recrearea unui fals prezent, teatrul epic, strict istoric, îi amintește publicului în mod constant că nu asistă decât la un expozeu al unor evenimente trecute. Abandonarea iluziei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
masca, observată metamorfoza histrionică a chipului și tot aici apar deconspirate stratagemele. De aceea, în descendența prodigioasă a lui Dinu Păturică poate sta cu mai puțină îndreptățire Tănase Scatiu al lui Duiliu Zamfirescu, filiația stabilindu-se mai ales cu Lică Trubadurul, personajul Hortensiei Papadat-Bengescu, și cu Stănică Rațiu al lui G. Călinescu, ambii vlăstare ale unei lumi dominate de histrionism. Mai degrabă în sensul aptitudinilor de scenograf cu ochi educat și cu o bună informație istorică sunt și descripțiile minuțioase ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
orală. Pe de altă parte, trebuie să admitem originea populară a multor gemuri și teme literare de bază și avem nenumărate dovezi ale ascensiunii sociale a literaturii populare. Cu toate acestea, înglobarea în folclor a romanelor cavalerești și a liricii trubadurilor este un fapt incontestabil. Nu este însă mai puțin adevărat, deși o asemenea părere i-ar fi șocat pe romanticii care credeau în puterea de creație a poporului și în străvechimea artei populare, că baladele populare, basmele și legendele, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale vechiului motiv al prințesei îndepărtate, la princesse lontaine din poezia trubadurilor provensali, motiv preluat ulterior în poezia romantică și simbolistă, dar adaptat revivalului neobizantin anunțat încă de la finele secolului XIX. Spre deosebire de Kimon Loghi, Michel Simonidy se apropie de bizantinism indirect prin intermediul literaturii, și anume piesa lui Victorien Sardou, Théodora (1884), în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și a unor critici profesioniști, precum Constantin Prodan, care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București (1887-1890), continuându-și studiile la Paris și la Roma, devenind profesor la Școala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dacă prin Corespondențele sale Baudelaire viza o relație simbiotică, sintetistă a celorlalte arte recuperabile în materia poetică, Verlaine sublinia orfismul implicit al lirei simboliste. Poetul este asociat figurii exemplare a cântărețului orfic, fuziune care avea loc în poezia medievală a trubadurilor și truverilor care erau adesea și compozitori și interpreți ai propriilor balade. În cazul de față, poezia nu devine recitativ, nu este instrumentată erotic, ci posedă o muzicalitate internă reactualizabilă chiar și la o lectură mută. În spațiul picturii, Orfeu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]