1,869 matches
-
arbitrarul unor opțiuni subiective. În compensație, am putea să clădim din parohia virtuală a literelor câteva forturi ale credinței, prin alianța între inteligență și har, entuziasm și hărnicie. Unui creștin nu-i stă bine în postura de chibiț îmbufnat pe tușa istoriei și nici bombăneala n-am spune că e din același aluat cu rugăciunea. Teologia le cere slujitorilor săi o judecată a temeiurilor vieții comunitare, fără dispreț sau condamnare, adusă la lumina Cuvântului „destoinic să judece simțirile și cugetările inimii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
abundența ori sărăcia emoțiilor le pot diferenția. Uzul aritmeticii, al statisticii, al prognozei stocastice se dovedește a fi lamentabil atunci când sarcina primită este descrierea fenomenului fotbal. Exactitatea și corectitudinea matematică se înșală aici la fel de ușor ca ochiul unui arbitru de tușă. Fotbalul ca evenimenttc "Fotbalul ca eveniment" Darul fotbalului nu este reductibil la o singură instanță (nici măcar la geometria parmenidiană a balonului rotund). Dincolo de donator și donatar, suspendați în anonimat pe tot parcursul meciului, darul fotbalului este spectacolul în sine. Jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vitale, dar nu infailibile), era o pradă ușoară pentru Ministerul român al Adevărului. Comparat (în mod implicit) cu stalinismul românesc înfățișat în literatura „obsedantului deceniu”, regimul lui Ceaușescu părea o înfloritoare democrație. Oricum, noul mutant literar-propagandistic adăuga cel puțin o tușă de umanitate chipului crud al comunismului. Ca „valoare de adevăr”, i-am preferat întotdeauna literatura stalinistă autohtonă, primitiv realist-socialistă, deoarece de multe ori conserva funcția sociografică a ficțiunii, pe care o prețuiesc la fel de mult ca literaritatea pură, arta pentru artă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
atît vă va fi mai ușor să le desenați subtil, iar mantrele nu trebuie neapărat spuse cu voce tare, puteți doar să le gîndiți. Primul simbol - al puterii (sau al concentrării) Simbolul vine din sanscrită și se realizează prin trei tușe de condei. Este, probabil, cel mai flexibil din cele trei care se oferă la Reiki 2. Poate fi folosit singur sau În combinație cu oricare dintre celelalte două, de obicei desenîndu-se după acestea, pentru a transmite puterea de activare a
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
a bazei și cea sacrală), care sînt corelate problemelor fizice și materiale. Principalele sale funcții sînt fortificarea, purificarea și protecția. al doilea simbol - al Armoniei (Mintal/Emoțional) Acest simbol vine tot din sanscrită, iar conturul său se realizează din nouă tușe de condei. În Occident, a fost numit În mod tradițional Simbolul Mintal sau Emoțional, denumire care este destul de lungă și de greoaie, de aceea numele japonez, Simbolul Armoniei, este cel pe care prefer să-l folosesc, aceasta și pentru că Îi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
liniște și armonie. Acționează mai ales asupra chakrelor a treia și a patra (a plexului solar și a inimii). al treilea simbol - cel Distal (al Conexiunii) Acest simbol face parte din alfabetul japonez Kanji și se realizează din 22 de tușe de condei. Este, probabil, cel mai fascinant dintre simboluri, pentru că folosirea sa traversează sau transcende timpul și spațiul, aducînd Întregul timp la Acum și Întregul spațiu la Aici. Mantra sa este tradusă În moduri diverse, precum: „Mă unesc cu Dumnezeu
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
nu este cu totul surprinzător, deoarece, În tradiția budistă, este nevoie, de obicei, de mulți ani de meditație și de alte practici similare pregătitoare. Simbolul Maestrului Simbolul Își are originea În alfabetul Kanji japonez și se constituie din 22 de tușe de condei; este cel de-al patrulea simbol din cadrul sistemului Reiki Usui, descris ca „o expresie Zen a adevăratei naturi sau a naturii-Buddha a unei persoane, pe care aceasta o conștientizează În timpul experienței de iluminare ori satori”. O traducere a
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
singuri, ceea ce poate face ca meditația să fie profund relaxantă. V-ar putea plăcea să Încercați o tehnică alternativă de meditație, care presupune „să pășiți” pe linia simbolului. Imaginați-vă Simbolul Maestrului desenat pe podea și pășiți pe urma fiecărei tușe, psalmodiind, În același timp, mantra sacră. Puteți face acest lucru În interiorul unei Încăperi, dar se pare că efectul este mult mai puternic dacă Îl realizați În aer liber, probabil Într-o zonă ascunsă a unei grădini sau Într-un luminiș
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
umilă de bun samaritean. Dacă, într-o primă instanță, el știe că a-l face să „risipească o parte din ceață ajută stimei de sine a cititorului” (Ibidem), în a doua, e suficient de prudent să păstreze pentru sine ultima tușă a tabloului: „Esențial este ca la sfârșit să-i rămână puțină ceață de risipit și autorului” (Ibidem). A proceda altfel înseamnă să fi depășit datele imediate ale literaturii realiste, în care convenția scriitorului atotștiutor a continuat să rămână o axiomă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rezonabil de onest cu cititorul”. Să recunoaștem: bemolul introdus de adjectivul „rezonabil” are un farmec indicibil! Oricâte sinonime i-ai găsi (de la „echitabil” la „just” și de la „potrivit” la „rațional”), nimic nu va șterge impresia că scriitorul păstrează pentru sine tușa finală, ultimul acord, nota psihologică definitivă. A fi onest în raport cu cititorul nu înseamnă doar a decarta, ca la pocher, lista completă a faptelor și observațiilor. Onestitatea ține de renunțarea la orice fel de intruziune a eului: nuanțele - în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îl făcea periculos. Nu tot atât de periculos ca un tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe dau sarea și piperul unei scrieri în care spectacolul enigmistic pare a fi doar pretextul adăugării unor noi tușe la biografia metamorfică a marelui său erou. Hipertrofierea realului, atenția maniacală la înregistrarea detaliilor, pedanteria dusă până la viciu în căutarea legăturilor între planuri provin din conștientizarea precarității stratului ficțional. Relațiile dintre personaje, atenția acordată detaliilor comportamentale sunt parte a aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
agenții publicitare. Frecventele stop-cadre joacă, în The Long Goodbye, un rol paradoxal. Ne-am aștepta, poate, ca niște paranteze de acest tip să dilueze dramatismul întâmplărilor, să devieze tensiunea în spații adiacente. În realitate, pe lângă funcția de a adăuga noi tușe la portretul în construcție al eroului, ele sunt punți de legătură între diversele niveluri ale cărții și nituri ce conferă unitate și profunzime meditației despre existență, care irigă, în subteran, întregul demers al lui Raymond Chandler: Mă simțeam la fel de găunos
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în care inși precum Bonsentir își puteau aranja un trai frumos fără să aibă licență, fără nici o urmă în registrul medical, fără să-l deranjeze sticleții. Sarcasmul moralistului și ochiul nemilos al clinicianului social fixează în pagină o serie de tușe puternice. Înțelegem mai mult dintr-un astfel de scurt fragment decupat din realitatea banală a orașului decât din descrierile amănunțite ale conversațiilor lui Marlowe cu jurnalista Pauline Snow, din discuțiile cu căpitanul Gregory, din confruntările pe viață și pe moarte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
chiar a divinității (În munți), deodată cu disperarea, concretizată în viziuni de coșmar (Anacreontică, Humorescă) și în autoportrete caricaturale, autopersiflante (Cavalerul cu melc de aur, Satiră duhului meu, Priveghi). Și acestea capătă un pandant, constituit din viziuni epurate, fără nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin bogăția tropismelor sufletești, comunicate într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
scenă a unor fenomene apocaliptice („furtuna sinucigașilor” în Mab, canicula sahariană în Râsul tăcut, „vremea ce jupoaie de viu” în Cel mai tare), când leșios, pestilențial, provocând oroare. Oamenii înșiși, inclusiv eroul, au „sufletul ștampilat de miasmele rovinei”. Zugrăviți în tușe violente, expresioniste, arheologul și jucătorii de șah din Mab, „dolihocefalul” din Râsul tăcut, „Cap de pasăre” din Terra incognita ș.a. alcătuiesc o umanitate coruptă și, în același timp, sunt întrupări ale demonului, meschin, însă nu mai puțin puternic. Oniricul și
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
și fulguranță în chingile strânse ale unei lucidități reci, transcrise în cheie parnasiană. Ritualul solemn al versurilor urmează linia clară a ideii, nemailăsând loc tribulațiilor sentimentale. Prozele satirice din Concert pentru mâna stângă (1978) și Viața refolosibilă (1983) surprind, în tușe groase, caractere, situații prin care cotidianul își dezvăluie grotescul, uneori tragic. Sunt folosite strategii literare apte să dezarticuleze falsul, impostura și iluzia. SCRIERI: Afectivități conștiente, București, 1968; Concert pentru mâna stângă, Timișoara, 1978; Viața refolosibilă, Timișoara, 1983; Marele solstițiu, Timișoara
BURERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
altor texte, dispărute astăzi, mai mult sau mai puțin, din colimatorul nostru, precum Didahia, Epistola lui Clement, Păstorul lui Hermas și câteva... apocrife, printre care Evanghelia lui Petru și Apocalipsa lui Petru. Apocalipsa lui Ioan a stat multă vreme „pe tușă”, din cauza milenarismului presupus din capitolul 20; nici Evanghelia lui Ioan n-a avut o soartă mai favorabilă, dintr-un motiv similar, a patra evanghelie fiind unul din textele preferate de gnostici. Evanghelia lui Petru, multă vreme aflată pe listele canonice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Pop). Oarecum diferit este romanul Femei singure (1969), unde accentele psihologice sunt mai judicios distribuite, nuanțând viața interioară a personajelor. Frământările Rodicăi (soția unui condamnat la cincisprezece ani de închisoare) și procesul maturizării fiicei acesteia, Nadia, sunt conturate uneori cu tușe fine. În contrapartidă față de eroii pozitivi (cele două „femei singure” și Radu, cumnatul Rodicăi), apar personaje fără relief: condamnatul (om lipsit de scrupule și de o senzualitate maladivă) și sora sa, Marieta, femeie frivolă și rapace. Separarea celor două grupuri
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
pe de alta, eforturile neamțului Hans, specialist în utilajele de import, la un mare combinat siderurgic, care insistă, fără succes, pe la autorități, să scoată din țară o fată dornică de amoruri, macaragista de la fier vechi. Personajele sunt schițate din câteva tușe, cu o incisivitate critică deosebită față de atmosfera de cazarmă dintr-o secție de obstetrică-ginecologie a unui spital de provincie. O teamă difuză domină întreaga viață cenușie a oamenilor, curgând monoton, sub amenințarea „uriașei ciuperci de fum”, în cadrele trasate de
BACALBASA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285519_a_286848]
-
Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire pe existența poetului; imagini cu o ușoară tușă bacoviană stau alături de propria-i viziune asupra relației om-natură într-un târg de munte: ploaia interminabilă aduce monotonia - zilele par să se repete, durerile și bucuriile sunt mereu aceleași; poetul încearcă să întrerupă această derulare implacabilă, gândindu-se la zilele
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
în fapte, obiectivată, și singura atitudine pe care și-o îngăduie autorul e de a face simpatică virtutea. G. CĂLINESCU SCRIERI: De la țară, Budapesta, 1906; ed. 3, București, [1921]; În clasa cultă, Vălenii de Munte, 1909; ed. 2, București, 1924; Tușa Oana, Sibiu, 1910; În întuneric, București, 1910; ed. 2, București, 1922; Două iubiri, Vălenii de Munte, 1910; ed. 2, București, 1923; Prăpastia, București, 1910; Doi bătrâni, Sibiu, 1910; Adevărata bogăție sau Împăratul printre săteni, Cluj, 1912; Schițe și povestiri, Orăștie
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
2, I-II, București, 1932; ed. pref. Mircea Zaciu, București, 1956; ed., I-II, pref. Mircea Zaciu, București, 1962; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1986; ed. îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1998; Datoria, București, 1914; ed. 2, București, 1937; Tușa Oana. În luptă, Sibiu, 1914; Din viața preoțească, Arad, 1916; Din război, Gherla, 1916; O zi însemnată, București, 1916; ed. București, 1921; Cuvinte către oastea țării, București, 1918; Luncușoara în Păresemi, București, 1920; Popa Man, București, 1920; Povestiri, Sibiu, 1920
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
concis, cu care sunt prezentate, fără nici un fel de artificii care sa ia din originalitatea curată a zugrăvirii schițelor sale de portrete, are darul de a le da acestora mai multă acuratețe prin faptul că se insistă mai mult asupra tușelor de personalitate, decât dacă s-ar fi insistat pe descrieri fizice, unele personaje devenind astfel repere de conștiință. Volumul este plăcut, antrenant la citit tocmai pentru că prezintă fapte autentice, renunțând la încărcarea acțiunii cu artificii și rafinamente narative formale. În
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
de fapt nici o arie. ― Rose, adu-mi geanta. ― Nu, Nishan, obiectă soția lui. Dacă te văd ieșind, o să-și dea seama că ne ascundem. ― N-o să vadă nimeni. Desdemona percepu flăcările mai Întâi ca pe niște lumini pe carenele vaselor. Tușe portocalii scăpărau deasupra nivelului apei pe nava Statelor Unite Litchfield și pe vaporul francez Pierre Loti. Apoi apa se lumină, de parcă un banc de pești fosforescenți ar fi intrat În port. Lefty stătea cu capul rezemat de umărul ei. Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spre Lauren, care pare să fi preluat și ea ceva din entuziasmul meu, pentru că acum sare în sus și-n jos pe pat și bate din palme. Te-a mai văzut așa? spune deodată Lauren, în timp ce eu îmi aplic ultimele tușe de ruj. ― Așa cum? ― Slabă. Nu. O, Doamne. Nu, el habar n-are. Sunt atât de emoționată: ce-o să creadă, ce-o să spună? Dau din cap că nu. ― O să fie uluit, râde ea. Hai că te duc acolo. Haide, o să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]