1,123 matches
-
totul emblematică În acest text), aflat chiar În spatele cavalerului: În fața lui (a cavalerului de pe fundul scrumierii de Limoges, care, este inutil să mai amintesc, poartă o splendidă perucă pudrată de epocă) se găsește desigur o tânără damicelă cu rochia de tul Înfoiată precum conopida primăvara, strângând un mijlocel extrem de sottile, ce se bombează grațios sub sânii sănătoși, apăsând asupra corsetului gata să-l spargă (se vede aceasta după șnurul ce-i Închide partea din față, Întins la maximum că mă Întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ieri și sunt foarte bune. Au gustul de demult. Cât de demult ? Bărbatul părea să aibă în jur de treizeci de ani. A, da, demult înseamnă înainte de revoluție. Erau copii, totul părea bun pe atunci, așa puțin cât era. O tul bură îndemnul neașteptat și, pentru a nu părea nepoliticoasă, făcu loc și amandinei pe tavă. Apoi căută o masă liberă și își aranjă farfuriile cu gândul la privirea bolnavului. La urma urmei, de ce să-i spunem bolnav ? De ce boală suferea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lam en t d e or ga ni za re și fu nc țion ar e st ab ilit ec hi pe i d e ela bo ra re Ca pi to lu l 3 . M an ag em en tul ris cu lui 22 9 Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
rîi ?i imigra?iei masive. Sociologii s�nt exper?i �n slujba societ??îi americane. Se desf??oar? faimoasele anchete ale comunit??ilor (Community Social Survey), se dezvolt? un sistem universitar suplu, �n care �umanioarele� nu strivesc sociologia. La cap?tul primului r?zboi mondial, sociologia este un proiect intelectual cu contribu?îi importante la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale. �ntre 1918-1945 sociologiile au destine inegale datorit? efectelor condi?iilor politice, economice ?i sociale asupra lor. Instalarea comunismului sovietic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asemenea, au fost subven?ionate de c?tre ministerul juști?iei c?l?torii de studii �n str?în?țațe. Alexis de Tocqueville, ț�n?r magistrat, efectueaz? �n aceste condi?îi o c?l?torie �n America de Nord la cap?tul c?reia �?i va descoperi adev?rata voca?ie. �n aceea?i epoc? s�nt elaborate statistici judiciare care prezint? c�teva tr?s?turi deja moderne: colectarea datelor ?i tipologia utilizat? se supun acelora?i principii, �n a?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zboi) că un substitut al sociologiei pe care pretindea c? o �nglobeaz? dac? nu c? o �nlocuie?te cu succes. Astfel r?m�ne de discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sf�r?ițul secolului al XIX-lea � �n Fran?a ?i Germania mai ales � dezbaterea modern? asupra construc?iei obiectului �n sociologie. 3. Limitele unei ?tiin?e a societ??îi �n anii 1880 Expunerea doctrinelor �n vigoare eviden?iaz? fream?tul cert al punctelor de vedere �n leg?tur? cu faptele sociale. Dar de �sociologie� �nc? nu poate fi vorba, fiindc? sub aceast? etichet? s�nt propuse produse heteroclite, sensibil dep?rtate de ceea ce �n?elegem acum prin acest termen. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast? denumire de la ?coală liber? de ?tiin?e politice (pentru profesorul Cheysson), de la Facultatea de drept din Paris (pentru economistul Charles Gîde) ?i de la Facultatea de litere (pentru Espinas, la cap?tul unei b?ț?lii destul de fierbin?i). Nici o sensibilitate ideologic?, nici o experien?? disciplinar? nu erau sacrificate, ca ?i cum nu era clar �n ochii donatorului dac? economia social? ar fi trebuit s? fie �n principal ?tiin?? politic?, drept sau ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu toate acestea, la cap?tul anilor treizeci, steaua ?colii din Chicago p?le?te. O nou? genera?ie (�a doua ?coal? de la Chicago�) se mobilizeaz? �n jurul lui Herbert Blumer sau a lui Everett C. Hughes. Primul, pe post �nc? din 1928, dezvolt? latura sociologic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre groparii s?i din perioada interbelic?; ideea unei cunoa?teri sociologice eliberate de orice judecat? de valoare ?i de proiecte politice este la fel de necuviincioas?. A?a c? disciplină ofer?, la cap?tul anilor ?aizeci ?i �nceputul anilor ?aptezeci, chiar �n momentul �n care succesul s?u institu?ional pare irezistibil, spectacolul celor mai violente conflicte care s-au produs vreodat? undeva, cu toate consecin?ele dezastruoase asupra unei imagini sociale at�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
problemele societ??îi de mas? (Alberoni, 1961), s? se structureze institu?ional. Evolu?ia să vă r?m�ne str�ns legat? �ns? de vicisitudinile vie?îi politice italiene, iar consolidarea ei nu s-a realizat dec�ț la cap?tul unor angajamente ideologice profunde ?i al l?rgirii tematicilor, �n special la c�mpul ac?iunii colective ?i la cel al mi?c?rilor sociale (Alberoni, 1968) [61]. A doua traversare a Atlanticului a avut o importan?? decisiv? pentru dezvoltarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe un act individual de transgresiune, c�ț un rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la cap?tul c?ruia statutul de deviant este conferit unui individ (sau unui grup) de c?tre cei care �l identific? ?i se ocup? de el. Aceea?i teorie orienteaz? analizele statutului bolilor mentale (Goffman, 1961) sau al muribunzilor din spital (Glaser
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nouă creștere a vitezei de deplasare, pentru surprinderea adversarului și ocuparea unui loc cât mai bun. Sosirea Constă în aplecarea trunchiului înainte, în special cu umerii și pieptul, pe ultimii metrii din cursă. În cadrul probelor de semifond, sosirea este des tul de "strânsă" (concurenții sosesc destul de aproape unul de celălalt) și de aceea această ultimă parte a cursei trebuie și ea pregătită în antrenament. La distanțele de fond și mare fond (10.000m, semimaraton, maraton, 20 km și 50 km marș
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
dintre pilonii reflecției conservatoare occidentale, argumentul lui P.P. Carp reafirmă caracterul natural și fecund al unei distribuții inegale a proprietății. Comunitatea nu poate fi nivelată, iar diferențele de cultură și de energie se traduc în diversitatea peisajului social. Experi men tul etatic nu poate afecta acest echilibru sedimentat secular decât dacă își asumă riscul efectelor secundare asociate oricărei intervenții hazardate. Progresul umanității, notează Carp întro pagină care evocă sunetul marilor voci conservatoare occiden tale, este de neima ginat fără acumularea de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de bază și a dezvoltării lor apoi, dacă educații sunt capabili de performanțe. • Se testează cunoașterea ca proces, conceptele folosite în rezolvări de probleme reale. • Rezultatele de performanță ale învățării proprii și raportate la practică dau clasificarea, orientarea în carieră. tul, ca monitorizare strictă și ce progres a fost în achiziția lui. • Educatorul verifică la sfârșit conținutul însușit, înțelegerea lui, activitatea în clasă, respectând întrebările, comentariile date. • Educații sunt testați la intervale variate asupra asimilării conținutului, formării deprinderilor de rezolvare, aplicare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rândurile ei. Marguerite însăși a adoptat o atitudine de indiferență, susținând că nu a urmărit această numire și că era plictisită de întreaga afacere, ceea ce nu făcea decât să fie mai îndrăgită de corpul ei electoral. Când a sosit momen tul votării, Yourcenar a triumfat. Nu putea găsi un pretext mai bun pentru noi călătorii. A fost convocată să se instaleze imediat la Paris: pentru interviuri, comunicate de presă și desigur pentru ceremonia finală de pe 22 ianuarie 1981, sub vechea cupolă
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Comanda are ca efect sortarea elementelor unui masiv, putând preciza primul element de la care începe sortarea (nr încep), câte elemente vor fi sortate (nr elem sortate). Ordinea de sortare (nr ordine sortare) va fi ascendentă dacă argumentul este 0 sau omis, sau descendentă dacă argumen tul este 1 sau orice valoare diferită de 0. Funcția va returna valoarea 1 dacă sortarea s-a efectuat cu succes, sau -1 în caz contrar. Dacă sortarea se efectuează cu succes funcția returnea ză valoarea 1, în caz contrar valoarea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se potrivesc șablonului vor fi actualizate. • FIELDS EXCEPT <șablon>specifică faptul că toate câmpu rile vor fi actualizate, cu excepția celor care se încadrează în șablon. Dacă masivul este unidimensional, comanda APPEND FROM ARRAY adaugă o singură înregistrare în tabel, conținu tul primului element trece în primul câmp al înregistrării, conținutul celui de-al doilea element trece în cel de-al doilea câmp etc., câmpurile MEMO și GENERAL sunt ignorate. Exemplu comanda: APPEND FROM ARRAY NUME FIELDS LIKE M*, A* EXCEPT NUM
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
direcționează ieșirea către un fișier de tip text. • OFF - clauza implicită, dezactivează ieșirea către un fișier de tip text. • TO nume fișier - crează un fișier de tip text, cu extensia implicită .TXT. • ADDITIVE - clauză prin care ieșirea este adăugată la sfârși tul fișierului specificat cu nume fișier. Dacă se omite clauza, conținutul fișierului de ieșire este suprascris. Comanda CLOSE ALTERNATE închide un fișier deschis cu comanda SET ALTERNATE. Sintaxa comenzii este CLOSE ALTERNATE 8.4. Ordonarea datelor Datele unui tabel se pot ordona
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
preponderent unidirecționată (comunicarea bidirecționată apare, de obicei, ca secvență finală, când evaluatorii intră în dialog cu candidatul); - comunicare oficială (ascendentă), instrumentală (scopul explicit este evaluarea competențelor lingvistice ale candidaților). Având în vedere aceste tipologii, candidații trebuie săși adecveze ținuta, comportamen tul și discursul la contextul situației de comunicare. 3.1. Componenta verbală Pregătirea răspunsului începe cu o lectură rapidă, de orientare, pe baza căreia sunt identificate elementele de conținut și mesajul global al textului. Lectura lineară pe axa orizontală (stratul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elevate, atitudini și comportamente eficiente la nivel individual și social. - Scopul emotiv este asociat comunicării/mesajelor ce implică sensibilitatea receptorului, urmărind trezirea și dezvoltarea unor reacții afective, a unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele prozei secolului XX: nu mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip balzacian, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic. Astfel, spațiul se configurează, frecvent, pe trei niveluri valorice (pădurea/pala tul de aramă, de argint, de aur), întro geografie miraculoasă ce dă iluzia realului, dar în care distanțele pot fi comprimate (eroul trece peste nouă mări și nouă țări), tărâmul celălalt, aflat în stăpânirea unor forțe infernale, și înaltul cerului, tărâm
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele de plumb. Determinanții sintactici (complemen tul adânc și atributul de plumb) au valoarea unor superlative stilistice, semnificând prăbușirea în neant ori în materia inertă. „Somnul“ de plumb ia treptat în stăpânire toate ariile realului: viața fragilă (flori de plumb), ființa omenească devenită absență (funerar veșmânt), înfăptuirile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
propria experiență de viață, chiar dacă prezența sa se estompează, se disimulează în spatele personajelor ori al eului liric. (Dezvoltarea argumentului poate fi urmată de referiri la romanele experienței) ARGUMENT 2: Un alt argument vizează canonul estetic al epocii, care influențează rapor tul dintre realitatea (trăită) și ficțiunea artistică. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui prin judecăți de valoare privind curentul realist sau biografismul postmodernist) CONCLUZIE: Sintetizând, apare evident faptul că, disimulat sau etalat ostentativ, evenimentul biografic reprezintă un pattern al majorității creațiilor artistice. SUBIECTUL
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]