KorAP: Find »[drukola/base=tumoră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...124 >

3,095 matches

Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

fiind marginile nete, densitățile mixte, solide și lichide, existența calcificării periferice;- o leziune benignă netumorală - tuberculomul, chiar dacă clinica și investigația de laborator nu sunt concordante;- o leziune tumorală malignă secundară, o metastază, chiar dacă vârsta, localizarea centropulmonară și contextual clinic (nici o tumoră cunoscută), nu susțin suspiciunea. S-au propus două atitudini, fie efectuarea unei puncții biopsii cu ac fin atraumatic, ghidată CT, pe care pacientul a refuzat-o, fie, ca a doua conduită corectă, urmărirea clinico-radiologică, inclusiv CT la 6 luni și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
colab. au observat apariția lui la 72% dintre adenocarcinoamele pulmonare și numai în 5% dintre nodulii benigni [16] (cazul 5). Cazul 5 Pacientul D.D., 67 ani, mare fumător, descoperă un NPS cu ocazia unui screening pentru metastaze efectuat pentru o tumoră laringiană. Imaginea întrunește mai multe criterii CT a căror asociere duce la concluzia clară de malignitate: nodulul are 2 cm diametru, contururi rotunjite, lobulate, parțial infiltrative, densități solide și prezintă o cavernă cu pereți de grosime variabilă, anfractuoși. Poziția subpleurală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
diagnosticul histopatologic a fost de metastază de adenocarcinom. Relația opacităților descrise la CT cu vasele sau elementele bronșice pot fi sugestive pentru diagnostic. Prezența unei opacități bine delimitate, situate centropulmonar, ce pare să amputeze o bronșie este sugestivă pentru o tumoră carcinoidă (cazul 6), sau o imagine de formă rotundă sau serpinginoasă ce se situează în porțiunea distală a unui vas și mai ales dacă se opacifiază la administrarea de substanță de contrast, este patognomonică pentru o malformație arterio-venoasă (cazul 7

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
cu diametrul maxim de 2,5 cm, localizat subpleural, cu infiltrație și retracție pleurală de vecinătate, cu semnul convergenței vaselor, cu margini rotunjite, lobulate, cu contururi infiltrative, cu bronhogramă aerică periferică, cu bronșii stenozate. Aspectul este practic diagnostic pentru o tumoră malignă, probabil adenocarcinom, dar pacientul refuzând intervenția chirurgicală, pentru a-l convinge, se recurge la puncție biopsie cu ac fin atraumatic tip Franseen care recoltează un fragment tumoral de adenocarcinom. Cele mai frecvente complicații ale acestei metode sunt pneumotoraxul, hemoragia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

la femei (după cancerul de sân și cel uterin). Dacă în urmă cu 20 ani lucrările științifice evidențiau un raport bărbați/femei de 9 la 1, azi raportul s-a modificat foarte mult, ajungând la 2/1. CBP este o tumoră extrem de gravă, pentru că semnele clinice apar tardiv, multe cazuri evoluând asimptomatic o lungă perioadă de timp. În momentul stabilirii diagnosticului, doar 1/3 din cazuri se găsesc într-o fază terapeutic utilă. ETIOPATOGENIA Modul în care factorii de mediu interacționează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
supraiacente. Caracteristici histologice Principalele caracteristici macroscopice, microscopice, electronomicroscopice și imuno-histochimice ale variantelor de CBP pot fi studiate în tabelul 6.8. Tendință la cheratinizare sau formare de perle epiteliale Celule epiteliale columnare sau cuboidale dispuse acinar sau glandular, stromă fibroasă.Tumoră anaplastică din celule stratificate fără formare de punți intercelulare sau producție de cheratină. Aparat Golgi bine dezvoltatCelule de formă variabilă, nuclei mari, citoplasmă abundentă, granule cu miez dens și diferențiere neuroendocrină Celule rotunde cu membrane indistincte, granule citoplasmatice neurosecretorii, procese

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
cordul, vena cavă superioară, esofagul, structurile nervoase mediastinale). De o mare importanță chirurgicală este extensia în peretele bronșic deasupra masei tumorale palpabile, ce influențează decisiv atitudinea chirurgicală. Așa cum arăta Cotton [4] încă din 1959, invazia în peretele bronșic proximal de tumoră apare în 12% din cazuri, iar distanța maximă a diseminării este de 1,9 cm. Așa se justifică rezecția bronșică în țesut sănătos la o distanță de 1,5-2 cm de leziune și necesitatea examenului histopatologic din rondela de secțiune

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
1-6,6%, iar cei subdiafragmatici în 8%. În anul 2000, Liptay a elaborat noțiunea de „ganglion santinelă”, ganglion ce poate fi intra pulmonar, lobar sau mediastinal. Se identifică prin metoda radioizotopică, ca fiind primul „pozitivat”, după injectarea substanței radioactive în tumora primară. Injectarea se face în timpul operației. Sunt necesare studii viitoare pentru a putea aprecia semnificația prognostică a metastazării „ganglionului santinelă” [8, 39, 57]. Ganglionii santinelă mediastinali sunt relativ constanți ca loc de metastazare a NSCLC sub 3 cm. După Naruke

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
la 33% din cei cu simptome și semne la nivelul SNC și apar cel mai frecvent în carcinomul macrocelular și în adenocarcinom. EVALUAREA CLINICĂ Date generale Studiile statistice arată că doar 5% din pacienți sunt asimptomatici în momentul stabilirii diagnosticului, tumora fiind descoperită la o examinare radiologică de rutină. În această situație improbabilă, cel mai frecvent este vorba de un nodul pulmonar solitar. Numărul pacienților la care examenul radiologic este negativ, diagnosticul fiind stabilit prin examenul citologic al sputei, este foarte

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele stadii și o atitudine terapeutică optimă. Pentru ca tumora să fie văzută pe radiografie, trebuie să aibă un diametru de cel puțin 7 mm, dar de regulă, sub 10 mm diagnosticul nu este pus. Radiografia toracică prezintă modificări patologice la 97% din bolnavii cu CBP. Primele semne radiologice, esențiale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
ganglioni celiaci) precum și la nivel cerebral pentru descoperirea metastazelor oculte. Rezonanța magnetică Are avantajul că poate fi utilizată în cazurile de intoleranță la substanța de contrast. Oferă imagini mai bune ale grăsimii mediastinale, ale fluxului sanguin în vasele mediastinale și tumoră. Are însă o rezoluție spațială mai slabă și nu are avantaje în determinarea invaziei ganglionare, comparativ cu CT. Este mai utilă decât CT în aprecierea invaziei peretelui toracic, ca și în invazia aperturii toracice superioare (fig. 6.97). Cei mai mulți autori

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
anticorpul monoclonal Po66 marcat cu Iod131, reușind depistarea tumorii primare în 75% din cazuri. PET (Tomografia cu emisie de pozitroni) Introducerea tehnicii PET, respectiv PET-CT, reprezintă pasul cel mai important, din ultimii ani, în diagnosticarea și stadializarea cancerului bronhopulmonar [48]. Tumora canceroasă consumă mai multă glucoză decât normal. Injectarea unui produs analog de glucoză, marcat radioactiv - fluoro-deoxiglucoză (FDG), va duce la acumularea acesteia în tumora unde va fi depistată cu ajutorul camerei PET. PET reprezintă o explorare funcțională, spre deosebire de CT care este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
PET-CT, reprezintă pasul cel mai important, din ultimii ani, în diagnosticarea și stadializarea cancerului bronhopulmonar [48]. Tumora canceroasă consumă mai multă glucoză decât normal. Injectarea unui produs analog de glucoză, marcat radioactiv - fluoro-deoxiglucoză (FDG), va duce la acumularea acesteia în tumora unde va fi depistată cu ajutorul camerei PET. PET reprezintă o explorare funcțională, spre deosebire de CT care este o explorare morfologică. Pentru a se obține o mai bună corelare morfo-funcțională, cele două metode au fost cuplate - rezultând PET-CT. PET-CT poate fi folosit

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
percutanată transtoracică Își dovedește utilitatea mai ales la pacienții cu tumori nerezecabile, sau care refuză intervenția chirurgicală și/sau bronhoscopia și la care diagnosticul histopatologic nu poate fi stabilit altfel. Se efectuează sub controlul tomografiei computerizate. Se recoltează țesut din tumora pulmonară, sau se poate efectua biopsierea pleurei (în prezența pleureziei). În leziunile periferice poate fi mai utilă decât bronhoscopia sau examinarea citologică în stabilirea diagnosticului (fig. 6.100). Puncția percutanată are o rată semnificativă de rezultate fals-negative (15-25%). Toracoscopia Poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
cu CBP. Este absolut necesar ca examinarea să cuprindă și abdomenul superior (ficat, suprarenale), deoarece crește posibilitatea identificării unei metastaze oculte la acest nivel (1-6% din cazuri). Trebuie ținut cont că o lărgire a suprarenalei de sub 2 cm sugerează o tumoră benignă, pe când o lărgire peste 3 cm este frecvent malignă. Tomografia computerizată sau rezonanța magnetică nucleară au înlocuit studiile clasice radioizotopice ale creierului în depistarea unei metastaze la acest nivel. Majoritatea autorilor consideră că examinarea trebuie făcută numai la pacienții

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
TNM este utilizat rar, doar la pacienții ce sunt candidați potențiali pentru rezolvare chirurgicală. În celelalte cazuri se recomandă încadrarea pacienților în două grupe: boală limitată sau boala extensivă, în conformitate cu recomandările din 1965 ale lui Hyde. a. În boala limitată tumora este cantonată în hemitoracele ipsilateral cu sau fără invadarea mediastinului sau cu sau fără invadarea ganglionilor limfatici supraclaviculari ipsilaterali. Reprezintă 30% din cazuri în momentul diagnosticului. b. Boala extinsă este definită ca orice extensie dincolo de limitele stabilite pentru tumora limitată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
limitată tumora este cantonată în hemitoracele ipsilateral cu sau fără invadarea mediastinului sau cu sau fără invadarea ganglionilor limfatici supraclaviculari ipsilaterali. Reprezintă 30% din cazuri în momentul diagnosticului. b. Boala extinsă este definită ca orice extensie dincolo de limitele stabilite pentru tumora limitată. Reprezintă 70% din cazuri în momentul diagnosticului. Această clasificare are implicații prognostice și terapeutice. ELEMENTE DE DIAGNOSTIC ÎN CANCERUL BRONHO-PULMONAR Diagnosticul CBP este inițiat de anamneză și examenul clinic. Fumatul este un factor de risc important, ce trebuie luat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
leziune malignă cu extensie locală sau cu metastaze la distanță. Examenul clinic va înregistra starea generală a pacientului. Vor fi examinați: orofaringele pentru leziuni asociate, ganglionii latero-cervicali și supraclaviculari (metastaze), toracele (arii de consolidare, exudate pleurale, durere spontană și provocată, tumora palpabilă). Se vor înregistra: prezența tusei, hemoptiziei, wheezing-ului, dispnneei, vocii bitonale. Vor fi examinate cu atenție extremitatea cefalică, abdomenul, extremitățile (degete hipocratice, dureri articulare, osoase, musculare). Depistarea unei opacități nodulare sau tumorale prin examenul radiologic clasic va duce la aplicarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
aceste stadii, de confortul de viață și de rata de supraviețuire postoperatorie. Considerații legate de criteriul T Clasic se consideră că această distanță este suficientă pentru rezolvarea în securitate a bontului bronșic. Totuși astăzi se recomandă, în cazuri bine selecționate (tumoră bine diferențiată, fără afectare ganglionară mediastinală), aplicarea de procedee bronhoplastice pe bronhia primitivă. Invazia directă a peretelui toracic nu mai constituie o contraindicație operatorie, deși există autori care consideră că atunci când leziunea impune o pneumonectomie, rezecția peretelui asociată nu ar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
efectuată de Watanabe, dar rămâne controversată. Invazia peretelui atrial strict la locul de vărsare a venelor pulmonare poate conduce la rezecția de perete atrial stâng, așa cum procedăm și noi. Sutura se efectuează preferabil cu fire separate neresorbabile. Invadarea esofagului de către tumoră contraindică rezecția. Totuși, se poate practica miomectomie extramucoasă sau chiar rezecție de esofag, urmată de reconstrucție digestivă cu stomacul. Invazia corpului vertebral contraindică de principiu intervenția chirurgicală. Totuși se pot practica rezecții parțiale sau totale de corp vertebral, atunci când gaura

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
punea în 20-25% din cazuri, azi procentul s-a redus mult, fiind după cei mai mulți autori în jur de 5%. Considerații generale legate de tehnica chirurgicală Scopul final al intervenției chirurgicale este extirparea în întregime a tumorii din hemito-racele respectiv, atât tumora propriu-zisă cât și ganglionii hilari și mediastinali. Prin rezecția de tip lobar, bilobar sau total se asigură limfadenectomia doar pentru stațiile 14 (subsegmentari), 13 (segmentari), 12 (lobari), 11 (interlobari) și 10 (hilari), care cuprind ganglionii pulmonari N1. Se menține controversa

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
prezervarea parenchimului pulmonar distal, ce s-ar pierde printr-o pneumonectomie. Aceste intervenții constituie până la 5% din rezecțiile pentru cancer în anumite statistici. Există mai multe indicații pentru acest procedeu chirurgical, totuși situația cea mai frecventă este cea în care tumora este localizată la nivelul bronhiei lobare superioare drepte sau stângi și invadează orificiul bronhiei lobare sau chiar axul bronhic în vecinătate. Procedeul se poate asocia și cu proceduri angioplastice, cum ar fi rezecția extensiei tumorale pe artera pulmonară și reconstrucția

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
pulmonară și reconstrucția acesteia. Rata recurenței locale este totuși mai ridicată, în jur de 20%. c. Bilobectomiile sunt mai rar utilizate. Ele se referă doar la plămânul drept. Astfel, se practică bilobectomia medio-superioară și bilobectomia medio-inferioară în situațiile în care tumora invadează lobul superior, cât și cel mediu, respectiv lobul mediu și cel inferior (cel mai frecvent prin depășirea micii scizuri, sau a marii scizuri, prin absența scizurilor sau prin extensia endobronșică și perivasculară). Mortalitatea postoperatorie este de 4,5%. d.

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]