1,336 matches
-
în acel an, lovește cu o pietriță peste cap, că vei fi tare la cap și fără dureri. Cînd tună întîi primăvara, se dă ușurel în cap cu un fier, ca să fie tare ca fierul în cursul anului. Cînd auzi tunînd întîi, să te lovești cu ceva tare în cap, rostind de trei ori cuvintele: „Capul meu ca fierul.“ 344 Cînd auzi tunînd întîia dată primăvara, să atingi fruntea cu muchea toporului, ca să-ți fie capul tare și să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dă ușurel în cap cu un fier, ca să fie tare ca fierul în cursul anului. Cînd auzi tunînd întîi, să te lovești cu ceva tare în cap, rostind de trei ori cuvintele: „Capul meu ca fierul.“ 344 Cînd auzi tunînd întîia dată primăvara, să atingi fruntea cu muchea toporului, ca să-ți fie capul tare și să nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te lovești cu ceva tare în cap, rostind de trei ori cuvintele: „Capul meu ca fierul.“ 344 Cînd auzi tunînd întîia dată primăvara, să atingi fruntea cu muchea toporului, ca să-ți fie capul tare și să nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că el nu-și nimerește calea. Urs Ursul se zice că ar fi fost fecior de popă. Cînd a ieșit Maica Precista la biserică, el a speriat-o orăcăind și, blăstămat fiind de ea, s-a făcut urs. Cînd auzi tunînd întîia oară în anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Sf. Gheorghe. Cum va fi vremea în ziua de Ovidenie, așa va fi toată iarna. Dacă în ziua de Măcinici va bate vîntul sau va fi liniște, aceeași vreme va fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă pițigoii vesel în luna lui faur, în curînd se va desprimăvăra. Dacă se văd pe la sfîrșitul iernii helgi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ursul bîrlogul său în ziua de întîmpinarea Domnului, cu toate că afară e frig, primăvara este aproape dacă iese el în acea zi afară; însă dacă intră din nou în bîrlog, cu toate că afară este frumos, va fi încă iarnă. Cînd fulgeră și tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă. Cînd primăvara vor înflori porumbeii vrăjmaș e semn că anul acela are să fie zlotos. Dacă înfloresc trandafirii pe la Sf. Maria [Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie], toamna va fi lungă. Cînd îmbobocesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt, apoi se crede că peste vară va fi multă grindină. Se crede că cum va fi timpul patru zile după lună nouă, așa va fi el întreaga lună. Cînd iarna, pe timp de ger
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unde autorul își povestește isprăvile de demult cu mult umor și duioșie. Pe rudele păgubite de cireșe și cânepă le creionează astfel: ―Moș Vasile era un cărpănos și un pui de zgârie brânză ca și mătușa Mărioara. Vorba ceea: a tunat și i-au adunat. Comicul e dat de plăcerea de a spune, de jovialitate și umor, de exprimarea mucalită. Pentru a stârni râsul, autorul folosește ironia, zeflemeaua, scene comice, citate, expresii, vorbe de duh, tratarea comică a unor situații dramatice
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Și peștele... or fi chiar cititorii? DAK: Doar unii dintre ei, cei mai comozi. MX: Dar ceilalți? DAK: Învață pas cu pas să iasă din apă. Unii rămân batracieni (cântă în corul unanim laude sau înjurături la adresa pescarului, după cum le tună mintea sau le sună vocaliza congenerilor). Alții devin păsări de baltă, vânează pești și broaște, ba chiar migrează anual în țări îndepărtate. Dar cei mai avizați se vor întoarce iar pe malul bălții... MX: În ce se vor împielița, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
juriului de la Stockholm sună astfel: "prin parabole susținute de imaginație, compasiune și ironie ne oferă mereu posibilitatea să deslușim o realitate evazivă". Una din aceste parabole, o religioasă "Evanghelie după Isus Cristos" (1991) îi va face pe fariseii portughezi să tune și să fulgere, drept care scriitorul se decide pentru un exil voluntar în Insulele Canare unde locuiește din 1982. S-a născut în 1922 la Azinhaga (Ribatejo) într-o familie de țărani aproape analfabeți. N-a făcut alte studii, cu excepția unui curs
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dormitînde în mentalul ei arhaic. Lui Grainville îi place barocul. În cuvînt, în artă (descrierea uluitoarei opere căreia romanul îi datorează titlul amintește de cele mai bune pagini din Atelierul pictorului), în viață ; peste tot, plouă cu nori de adjective, tună caractere pasionale și fulgeră explozii senzoriale. Imaginarul său lingvistic pare inepuizabil. De fapt, Grainville pune la treabă vocabularul cu patima vorace a unui Pantagruel. Nu e nevoie să-l citești cu dicționarul la căpătîi, nu are acel snobism prețios al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rit a dăinuit până aproape de războaiele romane ale lui Decebal. Practica tragerii cu săgeți În nori aparține cultului lui Gebeleizis, care se pare că nu poate fi identificat cu Zamolxis, fiind o divinitate deosebită, zeu al cerului și furtunii: „Când tună și fulgeră, tracii, despre care este vorba, trag cu săgețile În sus spre cer și Își amenință zeul, căci ei nu recunosc vreun alt zeu afară de al lor." Acest act nu este unul de Împotrivire zeului, ci de Întrajutorare, căci
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În așa atmosferă de teroare, le-a încolțit în minte ideea înființării colhozului” Cu aceeași fervoare, Emanoil Busuioc își continuă tristele-i amintiri din acei ani ticăloși în care câțiva indivizi la fel de ticăloșiți, manevrau mase întregi de oameni, după cum le tuna celor de la „eșaloanele superioare ale partidului”, dar și conform unor directive precise venite de la vârful puterii comuniste, ce era decisă să distrugă tot ce mai rămăsese nedistrus, încă: țăranii cu oarecare stare materială, recte „chiaburii” și „mijlocașii”, cu toate că până la final
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că în mod sigur n-au greșit adresa, deoarece au venit la sigur. Tot bestia mai tânără l-a întrebat pe tata dacă este Busuioc Neculai. Tata a confirmat. Același individ a îndreptat amenințător pistolul spre tata și i-a tunat la zece centimetri de față: <<Te îmbraci imediat și mergi cu noi pentru niște declarații!>>, apoi s-a uitat întrebător spre mine, care stăteam și l priveam speriat. Tata i-a spus că sunt feciorul lui cel mare și că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
afla cabinetul rectorului. După ce a ieșit din birou, am intrat eu. În acea încăpere uriașă ca dimensiuni, la o masă în formă de <<T>> stătea Jean Livescu, rectorul Universității ieșene din acea vreme, un om cât un munte care a tunat la mine, întrebându-mă ce și cum. Eu i-am spus că vreau să mă înscriu la facultatea de filologie”. Facem o pauză pentru a afla cine a fost Jean Livescu. Acest profesor s-a născut la 3 iunie 1906
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu care am discutat înainte de a da publicității aceste materiale. Astfel, în spiritul heirupist al „epocii de aur”, într-o zi ploioasă a toamnei anului 1989, Aneta Slivneanu a poposit cu o falcă-n ceriu și cu una-n pământu, tunând și fulgerând, în această comună unde primar era tot o fostă muncitoare, Lina Cozma. Imediat, tova de la județ a sunat goarna adunării femeilor mai tinere sau mai vârstnice, membre ceapiste, cărora le-a ținut următoarea cuvântare „mobilizatoare”: „Fa, oilor! Imediat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
amândouă, părți principale de propoziție, cu argumentul că ele reprezintă „minimul necesar pentru existența unei propoziții”. Aceasta înseamnă că nu se ține seama de propozițiile (e drept, nu prea numeroase) numite „monomembre verbale”, de tipul: Plouă, Ninge, A fulgerat, O să tune, Se înserează, S-a înnoptat etc., „alcătuite numai din predicat, exprimat printr-un verb a cărui acțiune nu poate fi pusă în legătură cu un autor exprimat prin subiect” (nu este vorba, deci, de propoziții cu subiectul subînțeles sau inclus). Aceste propoziții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de Dumnezeu, nu avem conștiința unei primejdii imediate, ci a unei primejdii viitoare, și anume a unui rău care ne va apăsa existența la infinit. De aici și dimensiunea ei pe care o percepe cu maximă acuitate și sămădăul: Afară tuna, și el se cutremura la fiecare trăsnet; afară fulgera, și fiecare fulger îi trecea ca un fior prin inimă; icoanele sfinților îl priveau, și el stătea împietrit sub ele, căci oriunde s-ar fi dus el tot acolo rămânea. Câtă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
parte cel care va scrie Cuvintele unui credincios, el vorbind nu despre un stat laic, ci despre unul pe cale de a se laiciza, un stat tolerant față de numeroasele confesiuni, ce lasă fiecăruia libertatea de a-și alege religia. Stat "ateu", tună Lamennais acuzînd Concordatul și prevederile Cartei din 1814, stat pentru care religia nu este decît "ceva ce se administrează", "care își face un titlu de glorie din a nu se supune nici unei dogme" și care face din societatea civilă victima
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
r. 34 35 : „la Humulești torc și fetele și băieții, și femeile și bărbații”treburile gospodărești nu au o delimitare strictă în ceea ce privește repartiția pe sexe, nu ca dovadă de slăbiciune, ci ca dovadă de hărnicie; p. 180, r. 15 : „Au tunat și i-au adunat” apropierea și asocierea persoanelor se face după afinități, dar și după defecte comune, aceste condiții nefiind de multe ori voite; 70 r. 35 36 : „mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
recunoștința lui Ovidiu va fi cu atât mai mare. De altfel, Messalinus nu trebuie să se adreseze nici lui Polifem în străfundurile Etnei, nici lui Antifate, celebru pentru cruzimea sa284, ci unui Tată pacific și pregătit să ierte, care adesea tună fără să arunce fulgere, care se întristează, când decide ceva trist, pentru care e o durere personală să-i pedepsească pe ceilalți. Și totuși Ovidiu are o remușcare propria-i culpă i-a câștigat clemența, înfrânându-i mânia. Deoarece poetului
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu nimic. Sub zidurile așa de înalte ale școlii, când am ieșit de la ore spre seară, începuse furtuna, cu o ploaie deasă și cu stropi mari, o ploaie de vară, care nu ține mult. Tu, Olga, de frică atunci când a tunat, te-ai lipit de mine și atunci ți-am șoptit în rusește „te iubesc”, dar de emoție și teamă, atât de încet, poate că nici n-ai auzit. În noaptea aceea am visat, căci aievea nu putea fi, am visat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un prim secretar homosexual. Dacă dădeam mâna cu ultimul, cred că n-o mai spălam două săptămâni. Și știți de ce? Pentru că, hai să fim serioși, a fi prim secretar la județ nu-i chiar de toată mâna. Vorba tatei: a tunat și i-a adunat! „Mătușa” Vera Era o zi nespus de călduroasă, șuroaiele de sudori mi se revărsau pe șira spinării, ștergeam fața și gâtul cu batista dar aceasta devenise inutilă, am stors-o și am băgat-o în buzunar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fie, ca să audă și meșterii... — Preacucernice, să fie ca în evanghelie, doar că... - și Lavinia se întoarse spre monahii pictori - aș vrea dacă se poate ca una din fecioare să aibă chipul meu. Rumoarea cuprinse adunarea. — Asta nu se poate, tună egumenul. Mâna meșterului ține doar penelul, ea este dusă de îngeri. Îngerii zugrăvesc chipul sfinților. Și asta se face prin post și rugăciune. — Dar, preacuvioase, strigă femeia, eu nu mă gândeam că aș merita ca să aibă chipul meu o fecioară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]