1,827 matches
-
erau ca niște murături, jigăriți și lihniți de foame, în gheretă cam intra ploaia, le pătrunsese umezeala și-n oase, dârdâiau de frig. Asta era starea lor în seara când au hotărât că a doua zi, gata, tre s-o tundă din locu ăsta scârbos. Au mers în port, nu era nici țipenie. S-au îndreptat spre motelul unde trăgeau tiriștii. Aci a dat norocu peste ei: singur la o masă era un șofer, care vorbea franceza sau turca, sau germana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
viața cea grozavă din orășel este pusă pe butuci și totul amorțește și atmosfera este de sfârșit de lume și aerul e de nerespirat, ce mai, în trei cuvinte - e de netrăit. De aceea cei trei vagabonzi vor s-o tundă din locul ăsta blestemat. Cheful cu șoferul francez sau turc sau neamț chiar a avut loc, așa cum visasem. Numai că șoferul străin era trist din cauza urgiei toride, nu din cauza ploii. Cei trei au plecat spre baraca lor, așa cum visasem: făcuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
primară din satul natal, între 1921 și 1927. Din copilărie a îndrăgit viața monahală, devenind frate în mănăstirile Vorona (1928) și Neamț (1929). A urmat, în perioada 1932-1940, cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Cernica de lângă București. În 1935 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Bistrița, jud. Neamț, sub numele de Teoctist, hirotonit apoi ierodiacon pe seama acesteia (4 ianuarie 1937). Între 1940-1944 a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității din București. În 1945 a obținut licența în Teologie cu calificativul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
că era mândria cuiva care stabilea un record, dacă tot spuneți că venea din lumea comentariului sportiv. R.P. Exact. Ai ajuns într-un loc unde alții n-au ajuns, în poiana ignoranței boreale. Bun, după ocolul ăsta care ne-a tuns puțin elanul cu privire la viața și viitorul cărții, vă invit să revenim la albia dialogului nostru. Vă întrebasem în ce raporturi vă aflați cu editorii români și cu colegii traducători. A.R. În raporturi foarte bune. În primul rând, am o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
multe ediții, dovadă că era un lucru bine făcut. Între timp, te-ai mutat la Școala primară de băieți Nr.1 din Sărărie. Nu știu cum, dar Mitropolitul îți pusese gând rău. Da’ și matale, când ai auzit că vrea să-ți tundă barba și să-ți ia potcapul, ai zis „Decât să-mi taie ei barba, mai bine mi-o tai eu și mi-o fac cum mi-o plăcea, iar potcapul îl dau să clocească găinile în el.” Și așa ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cu renume peste hotare, sau filozoful și psihologul C. Rădulescu-Motru, geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata oaie, ca și pe cărtu rarii cei lesne crezători și ușor de dus cu bățul, bâr-bâr! Principiile Caselor Naționale erau formulate, scurt și cuprin zător, În fruntea revistei Răsăritul și constau În „Învățături și Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Fusese transportat și lepădat acolo pentru a fi, eventual, preluat de familie sau... — L-am găsit pe tata la Dispensar, într-o cameră la etajul I, cu mai mulți foști deținuți, unii de drept comun, eliberați. Era lungit în pat, tuns în cap, cu barba rasă, cu fața mică, ridată. Vorbea foarte încet, cu teamă. M-a întrebat de familie, de surori, Maria, Lenuța, Florica, i-am spus că trăiesc, deși tanti Lenuța murise, la care veste, el mi-a răspuns
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
reforme, revoluții), Heliade ajungea să se întrebe: „La noi, cum s-a întâmplat? Alții au lucrat Regulamentul, și noi, oameni cu aceleași idei de chiverniseală și de «așa voi», ne-am schimbat numai hainile, ne-am lăsat părul ca să-l tundem, ne-am lepădat papucii și ceacșirii, ne-am pus pantaloni și pinteni la cizme și am început a ne coafa părul și a ne încrevăta gâtul, și credem că am schimbat și ideile cele vechi!“ (Pentru opinie, în Foaia pentru
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prejudiciat, așa că n-o mai lungesc : ca urmare a acestei vizite inopinate, am fost puși în discuția clasei (eu, Bogdan și Rotiță - Romică și Zarzără apucaseră să intre în cabinele w.c.- urilor) și, în cele din urmă, somați să ne tundem la piele și să venim cu părinții la școală. Părinții mei n-au venit, dar au vorbit cu dirigu’ la telefon. De tuns, m-am tuns, ba chiar m-am ras în cap. (M-am gîndit să profit de ocazie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să intre în cabinele w.c.- urilor) și, în cele din urmă, somați să ne tundem la piele și să venim cu părinții la școală. Părinții mei n-au venit, dar au vorbit cu dirigu’ la telefon. De tuns, m-am tuns, ba chiar m-am ras în cap. (M-am gîndit să profit de ocazie și să-mi mai îndesesc părul.) După aceea am avut în repetate rînduri vise că am părul lung și că-mi suflă vîntul prin plete. Colegii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ar fi prins o dată și-o dată și atunci ar fi fost mai rău... Mi-a luat șapca și și-a pus-o pe capul lui. „Pun pariu că-mi stă bine“ - mi-a rînjit. Eram într-o situație jalnică : și tuns chilug, și fără șapcă - asta ar fi fost prea de tot. Am plecat amărît să-mi fumez țigara și să-mi rumeg nefericirea. Amicii mă felicitau că scăpa sem doar cu atît. Putea să-mi mai frigă și cîteva labe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aceasta mai cu seamă o dădea învățătoarea de exemplu peste tot, chiar și în ședința cu părinții. O mare încredere i-a arătat tovarășea mai tîrziu și în chestia cu Stroe. Stroe ăsta era îmbrăcat ca vai de el și tuns chilug. Stătea în bancă în spatele lui și uneori se uita în timpul orelor în revista Femeia, la „Modă“. La gagici, după cum spunea el. (Lui Dănuț lucrul acesta i se părea ca la țară. Văzuse și el reviste de modă, de-ale
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spre Plopeni, începe a vorbi (în glumă) cu mustrări felurite (cu M îi ziua de 11 Mai) cu vizitiul lui. Un țigan care și-a făcut poartă nouă și o admiră, iar gard n-are deloc... O femee care-și tunde bărbatul dinaintea casei... Săteanul care și-a tăiat calul, pentru că n-are cu ce-l hrăni. Două scrisori. Sunt prostii, pe care mult ar da un om de duh. Unele femei au niște urechi ca niște ventuze. Un om care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Berlin și alte întreprinderi similare, cum e casa Tietz. Nourmi komt! Nimic despre I.E.V. însă Nourmi komt! Nemții poartă tufe de păr în frunte, în partea capului care e mai puțin bogată în păr, iar restul capului li-i tuns până la piele ori ras complect. Ciceronele: ... les animaux (du Tiergarden) ont été dévorés, mais les jardins sont restés n'est-ce pas? Ein rayon două cuvinte care, deși dușmane, unul nemțesc și unul franțuzesc, se-mpacă între ele, căci e vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are țol, dar i-a face mirele, când a tunde cânele. Nu-i păcat de Dumnezeu, Noroc bun la omu rău! Nu-i păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd. Frunză verde alunică cât îi fata mititică, bate-o maică și-i dă frică, că după ce-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scurtă. Pavăză de lemn ușor, acoperită cu tablă de fier. Arc. Sabie încovoiată. Săneața. Le-a tras o bataie de le-a mers colbul Într-o mică de ceas Și-a venit în ori A dat dos la față A tuns-o la fugă. A spălat putina Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și alte articole, memorialistice, îndeosebi despre Ion Barbu. *Prețios și pedant, în timp ce „oficia” „lansarea” volumului Viața pe rod de Octavian Voicu (Constantin Pușcuță), Calistrat Costin a avertizat publicul că va face o expunere „scurtă și completă”. „Nu-i greu de tuns un chel”, mi-a șoptit, amuzat, Cojocaru (colegul meu de grupă și omul cu care „discut filologie”), dar după ce autorul i-a oferit un exemplar cu autograf din cartea sa, a fost mai blînd, apreciindu-l drept „om de treabă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o privire sintetică, de sus. în caz contrar, „nu vezi pădurea din cauza copacilor”! Vorbele sale să fi fost și un apropo la faptul că eu citez pe foarte mulți? *Și frizerii se amuză de clișeele limbajului oficial! Ieri, în timp ce mă tundea, Valentin îi povestea vecinului său de scaun, Mocanu, că îi merge destul de bine, „ca oricărui individ multilateral dezvoltat” ce urmează „indicațiile prețioase”. Cauza crizei acestui limbaj o constituie, desigur, abuzul de formule precum cele citate, care și-au tocit înțelesul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai perfidă decît cea dinainte, care era hortativă și severă. *M-am întîlnit, în diverse puncte ale orașului, cu tatăl lui B. Nu-i știu vîrsta și nici nu cred că i-aș putea-o aproxima corect. Deși cărunt, e tuns scurt, „ca tinerii”, are sprîncene groase, ochi decolorați, o privire (cînd nu e cuprins de griji) veselă și un zîmbet stereotip, de om mulțumit de sine. Figura, ca și ocupațiile par de evreu, de unde și acea „legendă” care uneori îl
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
țării” înaintea plecării într-o nouă „vizită de pace și prietenie” în cîteva state situate la antipozi. Acolo unde ele au fost urmate cu promptitudine, va trebui să se mai are o dată. în zootehnie, una dintre „indicații” (aceea de a tunde oile mai devreme) a făcut deja ravagii: numai în județul nostru au murit cîteva mii. *Am fost la înmormîntarea mătușii Valeria. Paralizia ei ar fi survenit după un efort: a alergat în urma căruței încărcate cu saci, mînate de moșu-meu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
peretele din fața bucătăriei era atîrnat din nou (lipsise o vreme) portretul „Tovarășului”! Exces de zel? M-am simțit nu numai nedumerit, ci și jignit, cu atît mai mult cu cît el îmi cunoaște opiniile politice! *Două femei de la „spații verzi” tund de zor arbuștii din parc. îmi vin în minte versurile lui Coșbuc („Din codru rupi o rămurea” etc.). Sînt mefient față de filosofia construită pe ele. Chiar și „codrului” uman se pare că-i pasă! Dovadă că evocăm acele ramuri („rămurele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am schimbat poarta cu una cu deschidere electronică, am pavat curtea interioară și trotuarul din fața Consulatului (plin de gropi de felul lui) cu "piedra portugues" pietre mici , cubice, albe și negre, cu care s-au făcut desene foarte frumoase, am tuns uriașii arbori din curte, care amenințau să dărâme acoperișul, am chemat specialiști pentru tratarea contra termitelor a grinzilor podului. Ultimul asalt l-am dat împotriva epavelor de pe trotuarul din fața Consulatului. Am obținut de la primărie aprobarea să îngrădim zona din fața Consulatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Oprea 494 - pe hotar și în diferite puncte de importanță geo-topografică: - pe Grueț m 445 - la Turn 475 - la Moara de Hârtie 524 - la Glăjărie 630 - Vîrful Smidei 855 - Vârful Mierea 1597 - Vârful Netedu 2351 - Stâna din Laita 1228 - Vârful Tunsu 2222 - Vârful Laita 2405 - Vârful Lăițelul 2403 - Vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 - Vârful Capra 2492 - mai consemnăm și cotele cele mai înalte din aria geografică în care se află amplasată comuna: - Vărful Negoiul (jud Sibiu) 2535 - Vârful Moldoveanul (jud. Argeș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
călătorii „de lucru”, româncele s-au trezit că niște mârlani cu grade de milițieni pe umeri, culeși din mediul rural, În special, le tăiau fustele scurte pentru a le mai lungi, chipurile (???) iar băieților le scurtau pantalonii evazați ori le tundeau favoriții și părul lung cu foarfecele vechilor lor meserii de ciobani pe la târlele ceapeurilor sau ale particularilor. În mod curios, piticul buzat ot Scornicești ordonase ca măsura să nu fie aplicată studenților și... fotbaliștilor! De studenți se cam temea că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dar, cum Începuseră pupăturile pe bot cu marii lideri ai lumii libere, nu a mers până la organizarea detașamentelor de șoc muncitorești ci s-a mărginit doar la a pune pe proștii de milițieni să taie pletele băieților cu foarfecele de tuns oi și la „majorarea” șlițurilor exterioare ale fustelor mini ale fetelor. Tot atunci apăruse și celebrul Decret 153, al boschetarilor, care Îi băga la zdup În numai 24 de ore pe cei găsiți prin crâșme În loc de fabrici, uzine și ogoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]