1,205 matches
-
există scriitori bucureșteni, mai exact există scriitori sau veleitari în București, ca și în Oradea. Nu, nu m-am simțit ca scriitor, precizez provincial în raport cu colegii "capitaliști", dar așa ca om, ca ins, m-am simțit uneori timorat de dezinvoltura, tupeul, mobilitatea, aciditatea, "savoir faire"-ul unora de pe-acolo, ba chiar admir dinamismul lor, mă uit oarecum mirat la agitația lor, îmi place să-i întâlnesc în rarele mele prezențe în orașul de pe Dâmbovița. Dar, de regulă, mă întâlnesc cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ratează. Rața rațează, iar rățoiul... se rățoiește. De unde concluzia, lesne de tras de ea, că, posedând ț la purtător, dispunând de sedilă unde trebuie, nu le-a ratat chiar pe toate celea... confratele Luca Pițu. Mda, am dovedit coragiul neobrăzarea, tupeul de a mă rățoi uneori, și nu la pantofi (căci nu mă voi fi îmbătat decât de vreo câteva ori și numai în studenție) ci... la princepseius mundi, la căpetenia acestei lumi, ori la comparșii & turiferarii & subalternii săi, fie ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi tremurat, dar nu că aveau mustrări de conștiință, ci de frică, plini de spaime că ar putea fi și ei judecați și condamnați pentru războiul de distrugere fizică și morală dus în contra propriei națiuni. Acum ne sfidează și au tupeul să ne dea tot ei, nouă, lecții. Societatea civilă e în continuare insuficient de puternică, partidele, indiferent de ideologia afirmată, sunt infestate și controlate, la toate nivelurile, de garda pretoriană a comunismului. Votarea proiectului Legii lustrației ar fi o cale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
căsătorit cu ea, și nu cu sora ei. Ne-am cunoscut la o petrecere, la câteva luni după ce eu și Harry am intrat împreună în afaceri. Nu aș fi avut niciodată curajul să o abordez, nu aș fi avut niciodată tupeul să merg la petrecere dacă aș mai fi servit la mese și aș mai fi condus taxiul. În timp ce mă plimbam în acea seară pe Broadway, prin aureolele de ceață care coborau dinspre felinare, ascultând scârțâitul cauciucurilor pe carosabilul ud, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Știi, Jina, toate lucrurile vin la timpul lor. Nu trebuie să fie grăbite doar pentru că ... pentru că tu ai nevoie să demonstrezi că n-o să te maturizezi niciodată. Jina a clipit ca să-și oprească lacrimile. Nu-i venea să creadă cât tupeu avea Mike. Da’ m-am maturizat, s-a apărat ea. Oare nu așa e omul care-i poartă de grijă copilului său, care cumpără o casă pe care n-o suportă, care uită de lucrurile pe care și le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
răsuflarea tăiată, care-i oferise toate economiile lui de-o viață sau un Corvette nou-nouț. Sunt Alice, a continuat apelantul, dar Mary tot mai avea dubii. În primul rând că Alice pe care o cunoștea ea n-ar fi avut tupeul să le mai sune pe nici una dintre membrele clubului sushi, iar, în al doilea rând, vocea de-acum era aceea a unei persoane importante, a unei femei care nu-și petrecuse mare parte din ultimii șapte ani fie scâncind, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a fost prima care a vorbit. Poți să zici ce vrei, dar să știi că nu plec. N-am de gând să las prietenia noastră să se termine așa. S-a terminat deja, a anunțat-o Irene. Iar tu ai tupeu nu glumă. Alice s-a întors către Mary. Tu înțelegi. Spune-le că n-am vrut să le fac nici un rău. Spune-le că nu m-am așteptat la asta. Dar Mary se uita la Drew, care mergea țopăind și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cele mai tari cu bătăi: Mortal Kombat și Sonic Battle. Munții de gheață și vulcanii din Super Mario erau ca niște vâltori mici, unele de clasa III. Putea să se strecoare printre ei și-n somn. Dar Charlie tot aveau tupeul să-l ia în derâdere. Hai, i-a zis el. N-o lua pe-acolo. Căcat. Sări ! Danny s-a uitat urât la el, apoi intenționat l-a dus pe Mario peste-un munte. Joc terminat, a concluzionat Charlie. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
delicat". Nu-i lipsea forța, dar erau la el mai mult impulsii repezi decât adevărată rezistență. La, dresaj, chiar în cazarmă, era căutat pentru îndrăzneala și ..maniera" lui mai mult decât pentru muncă. La producții el era artistul, fiindcă avea tupeu, siluetă, îndemînare și, la nevoie, o tensiune de voință ce susținea mușchii, dar nu ducea Ia greu. Ceea ce ii determinase să lase de-a binolea miiităria fusese, în afară de noile rente procurate de Lina, în afară de beneficiile ce picau de ici și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
excelent ca să vadă defectul unei haine. Domnul Paul îi spunea îneîntat: - De n-ați fi profesor, ați fi un minunat premier! Lică intra, în urmă, prin ușa din față în atelier și făcîndu-i încă complimente familiare. Domnul Paul, care avea tupeu, îi zicea acum: "ați" și "domnule profesor". Lică urca parcursul parvenitismului, și pe acest parcurs simțea că nu e de bun-gust, că nu se ajustează bine să aibă o fată ca Sia. Totuși mai făcuse o încercare în favoarea ei. într-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Știți, i-am solicitat un pic din spiritul de cooperare despre care se vorbește în acest manifest electoral, dar el m-a poftit să revin peste zece ani. Presupun că, în clipa aceea, uitase de alegeri. Și apoi, mai are tupeul să organizeze o adunare politică în aceeași seară când eu țin o conferință! Grosvenor începu să mănânce. - Nici o conferință nu poate avea importanță acestei adunări, îl repezi Dennison, roșu la față. Vom lua în discuție unele chestiuni care-i interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
aranjat de la domnul Fish din West End sau Turnbull și Asser din Jermyn Street. (Domnul Sammler știa Londra ca pe apă.) Cercurile perfecte violet de gențiană ale ochelarilor negrului cu rame aurite Încântătoare se Îndreptară către Sammler, dar chipul Înfățișa tupeul animalului mare. Sammler nu era un timid, dar avusese belele În viață să-i ajungă. O mare parte, așteptând asimilarea, nu aveau să-și găsească niciodată locul. Bănuia că delincventul e conștient că un alb Înalt, În vârstă (trecând drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Cum tahicardia era acum pe cale să i se consume, putu să meargă, deși nu În ritmul obișnuit. Stratagema era să treacă Riverside Drive și să intre În prima clădire, ca și cum acolo ar fi locuit. Ajunsese la ușă Înaintea hoțului. Poate tupeul Îl va fi calificat drept prea neglijabil pentru a fi urmărit. Bărbatul nu părea să se simtă amenințat de nimeni. Lua de bună delăsarea, lașitatea lumii. Sammler, cu efort, deschise o ușă mare de sticlă, cu grătar negru, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
înseamnă competiție: să accepți că, așa cum poți lua punctele, le poți și pierde. Nu prin subterfugii, nu prin mituirea unor echipe ca să-ți „încurce“ adversarii direcți, nu prin shopping-ul de arbitri. Nu prin scandal perpetuu, prin calomnii porcești, prin tupeu de cioban urcat pe divan sau de utecist cu chipul mereu trist. Ne agățăm încă de performanțele unei generații de aur și de munca unui profesionist ca Pițurcă. O sclipire a lui Mutu și un os pierdut și pus la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
mai ales de loviturile în opritor. Acolo se vedea metalul plumburiu care se termina cu un capăt lucitor, ușor răsucit sau mai bine zis răsfrânt, așa ca o ciupercă, ca să nu-i spun pulă, că la vârsta aia nu aveam tupeu să vorbesc așa de urât ca acum, stropită cu mercur. STOP Fiți atenți. Recitiți fraza asta. Patam-patam-patam... cu un capăt lucitor... răsfrânt... să nu-i spun... Hopa, stropită cu mercur. Capăt lucitor... stropită cu mercur... STROPIT cu mercur... așa se
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
aduc bine aminte dacă nu cumva Măriuca m-a agățat în ziua aia la Poiană, la cererea Monicuțicii. Mi se întfmpla și mie pe vremuri să mă duc la câte o fată p|e stradă și să o întreb cu tupeu: "Nu vă supărați, de unde ați luat covrigul că vreau să vă fut" "De la simige... încerca să iasă răspunsul... pauză... fir-ai al dracu' de măgar nesimțit!" Și decola în capul meu, asta cel mai des, dar nu vă mirați, au
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Jignirea era prea mare. Mă chinuisem mult să fac toate fițele alea cu planșa, obosindu-mă până la extenuarea totală, și ea scruta zarea. Nu existam. M-am înfuriat groaznic, așa că m-am dus la ea și am întrebat-o cu tupeu: "Nu vă supărați, mai stați, că aș vrea să împachetez și eu plaja, să strâng lacul și să mă duc acasă că mi-a ajuns de azi de dimineață." Nici un gest, nici un răspuns. Nu o fi româncă, mi-am zis
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
am dus să o trag puțin de limbă. Ce-i drept era foarte bună, așa că intenția mea era clară. Am întrebat-o cine e și mi-a răspuns cu nonșalanță: "Sînt iubita lui d. (adică eu)". Uimit cât de mult tupeu are, am întrebat-o despre d. (adică tot eu): cum e, când l-a cunoscut și de când sânt împreună. Ea (adică ea) mi-a relatat, cu o imaginație debordantă, cum el (adica eu) a curtat-o, cât de greu s-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
afară pe amîndoi!" Bancul vi i-am spus numai vouă, ei i-am explicat situația, i-am arătat, cu acte în regulă, că eu sânt chiar el (adică chiar eu), că am necăjit-o puțin pentru că mi-a plăcut ce tupeu are și că problema cea mai mare nu este ea (o scoatem noi cumva la capăt), dar ce ne facem cu ciocănitoarea de la ușă, care e chiar Ea și, dacă ne prinde împreună, s-ar putea să devenim noi (adică
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
A rămas cu el întins. Îl ignoram. La un moment dat a început să-i tremure mâna. îi tremura și buza de jos. Era în mare căcat. "Vă rog", a bâiguit la un moment dat. Am întins mâna și cu tupeu i-am desfăcut buzunarul de la piept unde ținea biletul meu de voie. L-am scos fără ca momâia să reacționeze. Când l-am rupt în fata lui, cred că a început să plângă. I-am spus: "Nu plec, n-ai treabă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să fie mai "ușoară" la refuz și să urce puțin cu mine în cameră să facem un duș împreună, că era zăpușeală, dar cum dracului să-i spun? Să fac oare ca pe vremuri când agățăm în Piața Romană cu tupeu: "Domnișoară, nu vă supărați, de unde ați luat covrigul, că vreau să vă fut?" De obicei nu se prindeau în primele trei secunde și începeau chiar să-mi explice, dar când realizau, poșeta zbura fulgerător și numai pregătirea și experiența mea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
citit gândurile, așa că am întrebat-o: "Ei?" "Ei, ce?" răspunde senzuală, dîndu-și puțin ochii peste cap. Urcăm până la mine până repara ăștia troleibuzul? E la doi pași. Facem un duș, bem ceva..." ar fi trebuit să spun, dar de unde atâta tupeu, nene, că era prea bună și mi-era frică că "mi se șutește" costița din fasole. "Ei, ce mai zici de căldurile astea sau de apele murdare sau de accidentul stupid din fața noastră, fără de care n-ai fi urcat niciodată
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a făcut să-i întindă ilustrata și să-i întoarcă spatele amenințîndu-l: Lasă că vezi tu de la Vlad și de la Virgil! O să te-nvățăm noi minte să nu-ți mai calce piciorul pe-aici cît îi trăi!... Și mai ai tupeul să ridici laba asupra mea?... Bîlbîitule! Lui Nuțu puteai să-i spui orice, dar să nu-l faci bîlbîit. De cum Tomiță pronunță acest cuvînt, mai cumplit ca o bombă atomică, se înfioră din cap pînă-n picioare, de parcă ar fi căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-l pe tâmplarul șef. O clipă mai târziu, o voce groasă îi răspunse și Gosseyn îi explică ce dorea și închise. Tremura de nerăbdare. ― Trebuie să meargă... își zise el, încercând să se auto-convingă. Asemenea chestii merg întotdeauna, dacă ai tupeu. Transportă în grabă distorsorul în living-room. Apoi închise ușa dormitorului. Puțin după aceea, la ușa dinspre coridor se auzi un ciocănit. Gosseyn deschise. Cinci bărbați intrară. Trei dintre ei cărau scânduri. Fără vorbă se apucară de treabă și ambalară distorsorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să tragă de partea sa cât mai multe din beneficiile posibile. În acest război rece, cei cinstiți și cu adevărat valoroși, de multe ori pot avea de pierdut. Adesea ei stau multă vreme În umbra unora care au mai mult tupeu, mai multă nesimțire, care se Împăunează cu merite ce nu li se cuvin, sau se pricep să se facă remarcați de către șefi. E adevărat că, după un timp, e posibil ca adevărata valoare să fie recunoscută. Dar din păcate, pentru
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]