31,981 matches
-
fost acordat agenției „CMB Travel“ (Cristian Mihai Bălcescu), Premiul pentru cel mai important eveniment organizat de o agenție - „Olimpic International“ (Sorin George Nicolescu), Premiul pentru calitatea serviciilor hoteliere - Hotel Europa, Eforie Nord (George Copos), Premiul pentru dezvoltarea și modernizarea produselor turistice - Litoral, primarul Municipiului Constanța, Radu Mazăre, și Munte, primarul orașului Predeal, Mihai Vestea, și Premiul pentru calitatea serviciilor în pensiunile agroturistice - Pensiunea Cristian, comuna Perișoru, județul Dolj. ( A. M. G.) Băile Felix Societatea turistică Băile Felix a încheiat primele nouă luni
Agenda2004-48-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283110_a_284439]
-
Copos), Premiul pentru dezvoltarea și modernizarea produselor turistice - Litoral, primarul Municipiului Constanța, Radu Mazăre, și Munte, primarul orașului Predeal, Mihai Vestea, și Premiul pentru calitatea serviciilor în pensiunile agroturistice - Pensiunea Cristian, comuna Perișoru, județul Dolj. ( A. M. G.) Băile Felix Societatea turistică Băile Felix a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu o cifră de afaceri de 263 de miliarde de lei și un profit net de 36,2 miliarde de lei, pe fondul unor rezultate pozitive realizate în al treilea
Agenda2004-48-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283110_a_284439]
-
format caiet, își propune să se constituie într-un mijloc de a înfățișa credincioșilor, în imagini atractive și în cuvinte limpezi, marea aventură a omenirii în căutarea lui Dumnezeu. Revista dorește să devină și un ghid practic, prezentând sistematic trasee turistice sau de pelerinaj, retețe culinare, leacuri de la mănăstiri etc. Cuprinsul numărului 2 este consacrat în întregime Săptămânii Patimilor și Sfintelor Sărbători de Paști. Principalele rubrici sunt: „Reportaj-eveniment“, „Calendarul credinței“, „Tradiții“, „Întâmplări de pomină“, „Popasuri de suflet“, „Meridianele credinței“, „Arta sacră
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
de 19 ani - care voiau să treacă fraudulos frontiera în Serbia, de acolo în Muntenegru și, mai departe, până în Italia. Oamenii legii au refăcut drumul urmat în ultimele zile de cei doi. Ei au intrat joi în România cu pașaport turistic, au ajuns în București, de unde, cu un microbuz, au răzbătut până la Timișoara. Au luat un tren până la Cărpiniș, de unde au plecat peste câmp până pe raza localității Lenauheim, unde au fost prinși. Se pregătiseră temeinic: printre altele, aveau la ei un
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
de mesaje publicitare. Cel puțin în faza premergătoare evenimentului, tonul a fost totuși relativ sobru, tendințele ludice și ironice ale jurnalismului autohton manifestîndu-se cu moderație. Discursul de tip științific (descrierea astronomica) și cel de tip politic (insatisfacția față de rezultatele propagandei turistice) și-au limitat inventivitatea la variația perifrazelor, a formulelor de desemnare - dintre care unele sînt extrem de lungi și de complicate: "extraordinar de mediatizata ultima eclipsă de soare a acestui mileniu" ("Național" = N, 659, 1999, 12). Cuvîntul-cheie a intrat într-o
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
decît voința Uniunii. Dar, la fel de bine poate fi pusă și întrebarea în ce măsură acest vot intern ține cont de exigențele Uniunii, din care Austria face parte. Fiindcă bogăția Austriei de azi e direct legată de apartenența ei la Uniune, cu debușeul turistic cunoscut. Dacă Austria vrea să se izoleze, ea nu poate fi împiedicată să o facă, dar nu sub umbrela politică a Uniunii Europene. * Această reacție față de unul dintre statele membre ale Uniunii ar putea fi un fel de lecție preventivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
așa că/ ai grijă getule nu închide ochii/ nu ațipi aici spunîndu-ți tu însuți noapte bună/ pentru că te va absorbi neantul precum/ o inevitabilă ospitalitate absolută în/ misterul de o absolută brutalitate al/ Istoriei ce delirează din/ cădere/ în/ cădere" (Campanie turistică în Gobi). Cîte o anecdotă înviorează textul stăpînit-revendicativ, precum următoarea "întrebare neo-hamletiană": Ce ar fi comun între/ Marea Carte a lui Cervantes și/ Carta Marilor Drepturi ale Omului?" Eu/ spre exemplu, găsind o asemănare perfectă - lupta cu morile de vînt
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Pentru că, pe lângă genialitatea lui artistică, "Enescu este "la noblesse faite homme"", scria B. Gavoty, 12) și: "Eu îl așez printre cei mai mari compozitori contemporani" (19). Sunt folosite numele, chipurile, operele lor, ca imagini emblematice ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Paris, sub recea marmură albă, pe care străjuie imortelă o roză de porțelan (așa am văzut-o eu, în 1980), pusă de Academia Franceză (așa mi s-a spus, atunci, și așa am depistat lespedea, ghidată de foaia de vizită turistică vândută de paznic - pe atunci cu "2 frs"). Enescu a vrut, vrea, să fie în pământul Moldovei, "la Tescani" - împreună cu "soția mea". Aceasta este actualitatea permanentă. Și dacă nu o scriem, răspicat, brusc, "din senin", ca să pară "o bombă", poate
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
în N.A.T.O., și atunci când facem demonstrații furioase împotriva acestuia. Și atunci când dorim să ne integrăm în Europa, dar și atunci cand ne uităm chiorâș la orice occidental care, de Paști, ar face imprudenta să-și viziteze rudele (o recentă experiență turistică la granița de vest a țarii îmi confirmă ceea ce spune toată lumea: că România e o țară izolată, inexistentă pe hărțile strategice ale Europei. Dacă în anii anteriori sute și mii de mașini așteptau să intre, în preajma Pastelor, în România, astăzi
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
Abencérage. Care nu a cedat și a continuat să scrie pentru sine (și pentru noi) doar ceea ce a crezut pînă la sfîrșit. O vizită în România anului 2001 Mai mulți gazetari din România au fost invitați în Thailanda de Autoritatea Turistică din acea țară. Invitația e anuală, iar în acest an printre ziariștii care au acceptat-o e și Ion Cristoiu. Rugămintea Autorității pentru ziariștii vizitatori e să-și scrie impresiile la întoarcerea din această excursie gratuită. Ion Cristoiu scrie însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
din geamul deschis/ se îndepărtau de noi, înspăimîntate: ceață din pădurile/ umede ale Bucovinei își strîngea supărată vălătucii:/ iubita mea fără corp era numai aripi: eu, fără aripi, fără corp" (Iubita fără corp). Pasul poetului e potrivit hexametrilor, ghidul sau turistic e un înger: După ce-a măsurat cu pași de hexametru cheiul/ și-a tot așteptat sub copertina cafenelei din apropiere, zadarnic,/ condus de îngerul sau a ajuns la Catedrala lui Dimitrie/ ostașul și mucenicul" (Izvorul din Salonic). Un izvor
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
lui Mircea Eliade intru știință. Începuse, încă din 1924, adică la 14 ani, să învețe sanscrita, apoi persana și ebraică, scria, la importanțele reviste la care colabora, articole despre budism. India îl atrage că un magnet, dar nu din curiozitate turistică, ci ca loc de studiu și învățătură. În 1928, terminînd Facultatea de Filosofie a universității bucureștene, în Italia fiind într-o călătorie, scrie unui maharajah mecenat, solicitîndu-i o bursă pentru a studia filosofia indică cu vestitul profesor Dasgupta. Minune, maharajahul
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
discută despre drame sentimentale reale, despre oamenii de pe stradă, despre "smenarii" din cartier, despre fauna orașului în general, despre polițiști, despre senatori și deputați care nu vor să coboare în stradă - unde "soarele răsare doar dacă-l plătești", despre exodul turistic spre litoral, despre febră erotică a plajei, despre viața de discotecă, despre dansurile momentului etc. etc. A! Deci e vorba despre (o simplă) modă, vor spune scepticii acri, în fine dumiriți. Este, li se poate răspunde. Ghinioanele noastre provin tocmai
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul ins care vizită muzeul după vreo trei-patru zile de total dezinteres turistic... Cred că, în ultimul rînd, mai fusese și vraja ce ma cuprinsese pătrunzînd în odăița în care se află pătuțul cu baldachin al Autorului, care dorise această recluziune că pe chilia unui călugăr părăsind cele lumești. La toate acestea, ar
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Novac" ni se arătă cu toate simțurile an alertă, ca și cum ar fi an prezența unei revelații, tip "Savez-vous, j'ai heurté leș incroyables Florides...". Vizibil marcat de eveniment, scriitorul nu poate oferi un text indiferent, de relatare pur și simplu turistică. Jurnalul lui Ioan Holban este unul participativ, trăit cu mintea și cu inima, un exercitiu superior de admirație și reculegere, un prilej perpetuu de mirări, analogii, disocieri ale românului și europeanului venit an Chină cu idei de-a gata și
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
de date, cu detalii, amănunțite uneori, fără a plictisi și fără a dă senzația aceea neplăcută (de atîtea ori încercată în cazul altor memoriale de călătorie) a transcrierii pliantelor, albumelor și a tot ceea ce va fi produs industria de promotionare turistică a locurilor văzute. Grigore Ilisei, De la apă Iordanului la fiordurile norvegiene, Ed. Omnia, 1999.
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
El, da. El era un filosof. Și cum să nu fie? Vezi fel de fel de oameni. Stai de vorbă cu unul, cu altul... După un timp începi să înțelegi altfel lucrurile. Mai rău e acum, la începutul toamnei. Sezonul turistic s-a terminat. Sunt mai mult singur... Nils: Cum să fii singur? Eu ce sunt? (Intră Paul. Merge la tonomat. Ascultă.) Sau el. (Arată la Paul.) Arne: Ai dreptate. Doi înseamnă deja mai mulți. Restul e doar o chestie de
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
dupa ^89. Vin să-și regăsească, poate, istoria, să vadă unde au stat demnii regi întemeietori. Dar și așa... Ce istorie nedemna și umilitoare! Nobilul castel, destinat doar tainei domnitoare, transformat, prin invazia de-acum cincizeci de ani, în... obiectiv turistic. (Vă imaginați palatul Buckingham invadat de sărăntocii lumii tîrsîindu-si slapii prin încăperile imperiale?) Ce istorie nedemna: gloata decizîndu-i involuția! Meditație vinovată. Pînă anul trecut, am beneficiat, ca atîția alții din uniunile de creație, de o cămăruța, aici, la Peleș. Seară
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
de la prezidiu. Surprins de „lovitura de scaun“ a lui Solomon, Dincă a fost nevoit să-și ia un alt scaun din sală, și a urcat totuși la prezidiu, împărțind același microfon cu secretarul consiliului local, Nicoleta Miulescu. „Centru de informare turistică“ în Fața Luncii Lupta cea mare în ședința legislativului local s-a dat pe marginea rectificării bugetare solicitate de primar și care consta, în linii mari, în creșterea alocației bugetare pentru SC Salubritate Craiova SRL. Pentru a face rost de fondurile
Ceartă între consilieri pe rectificarea bugetară la Craiova. Primarul Solomon a chiulit din nou () [Corola-journal/Journalistic/24751_a_26076]
-
dar și a sumei de 200.000 de lei alocați inițial pentru reabilitarea și modernizarea Teatrului de Vară din Parcul „Nicolae Romanescu“. În schimb, în rectificarea bugetară, la secțiunea de Dezvoltare, executivul introdusese proiectul „Centru național de informare și promovare turistică (proiectare)“, pentru studii teren, avize și acorduri în vederea realizării sale primăria urmând să cheltuiască 30.000 de lei. Conform notei de fundamentare, banii pentru acest obiectiv - ce ar urma să fie construit în Fața Luncii, în zona Parcului Tineretului, în vederea atragerii
Ceartă între consilieri pe rectificarea bugetară la Craiova. Primarul Solomon a chiulit din nou () [Corola-journal/Journalistic/24751_a_26076]
-
partea, discret, primarului Solomon), liberalii abținându-se de la vot, au rămas pe lista investițiilor Teatrul de Vară, extinderea Cimitirului Ungureni, a adăpostului canin, dar și a Spitalului Municipal. În schimb, s-au eliminat din lista de investiții „Centrul de promovare turistică“ și „Reabilitare sistem de iluminat stradal“, în sumă de 960.000 de lei. N-a fost aprobată nici creșterea alocațiilor pentru Salubritate.
Ceartă între consilieri pe rectificarea bugetară la Craiova. Primarul Solomon a chiulit din nou () [Corola-journal/Journalistic/24751_a_26076]
-
participat și Sorana Georgescu Gorjan, fiica lui Ștefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei Infinite. Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” a organizat, cu acest prilej și o expoziție de fotografie intitulată „Istoria unui simbol național -Coloana fără sfârșit”, la Centrul de Informare turistică din Parcul Central. „Am vernisat o expoziție de fotografie inedită, în premieră, la Târgu-Jiu, fotografiile care reprezintă înălțarea Coloanei Fără Sfârșit, și care au fost expuse publicului, în versiuni complete. Fotografiile sunt realizate după clișee din arhiva personală a Soranei
Coloana Infinitului a împlinit 73 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24750_a_26075]
-
din Hațeg, Nicolae Timiș a declarat pentru publicația Mesager Hunedorean că investiția este una fără sens. În Hațeg mai trăiește un singur evreu, iar locația în care se află sinagoga nu este cea mai fericită pentru un punct de informare turistică, oricâte panouri indicatoare ar fi îndreptate către bătrânul lăcaș de cult evreiesc. „Sinagoga nu are acces direct spre drum, este ascunsă între blocuri, într-o zonă în care accesul autovehiculelor este interzis. Mai mult decât atât, noi avem un proiect
Sinagoga Haţeg va deveni şi centru de informare turistică () [Corola-journal/Journalistic/24772_a_26097]
-
cult evreiesc. „Sinagoga nu are acces direct spre drum, este ascunsă între blocuri, într-o zonă în care accesul autovehiculelor este interzis. Mai mult decât atât, noi avem un proiect, pe care îl câștigăm, pentru realizarea unui centru de informare turistică pe marginea DN 66, acolo unde sunt locuri de parcare și unde vom pune, pe lângă pliantele de informare, și produse locale ale cooperativelor meșteșugărești, care sunt renumite în toată România. Dacă ne întreba cineva, puteau să se asocieze cu noi
Sinagoga Haţeg va deveni şi centru de informare turistică () [Corola-journal/Journalistic/24772_a_26097]