5,157 matches
-
a concreteții tangentă la senzualitate: „Ea venea și cum venea o știam,/ mă știam, / ochii îi vedeam și sorii din ei, / galbeni și verzi și ovali și pătrați / și lapții luminii singuri și grei. Ea venea cu armonii și moduri uitate, / și cum venea îmi simțeam sferele în spate / muguri în carne-așteptînd./ Îi pipăiam mersul, buzele, îi adulmecam glasul” ( Ea venea). Eterna Evă ia naștere încă o dată pentru uzul îndrăgostitului, printr-un proces mitologic ce implică elementele uranice. Ivirea sa iscă
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
totul noi, diferite.” Pentru că epoca ideologiilor a apus, pentru că astăzi confruntările nu mai aduc nimic nou, s-a instalat ideea că am intrat într-un fel de „post-istorie” care-și permite să neglijeze lecțiile trecutului. Dar aceste lecții nu trebuie uitate: „La urma urmei, de ce au fost atrase atât de multe minți strălucite (ca să nu mai vorbim de milioanele de alegători și de activiști) de aceste promisiuni și de acei profeți? Din cauza ororilor și a temerilor epocii? Se prea poate. Însă
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
inexact și tendențios al Alexandrei Lagniel- Lavastine, Cioran a părut un proscris în țara lui de adopțiune, are acum prima oara parte de onorurile publice pe care colecția le presupune. S-a spus că, acuzat de a-si fi făcut uitate simpatiile fasciste ale juneții, Cioran are șansa că Franța însăși să le uite. Jean-Paul Enthoven, care comentează apariția în „Le Point” din 10 noiembrie, e de părere că întreaga opera franceză a lui Cioran reprezintă un exercitiu original de convertire
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]
-
recitînd din versurile lor, îmi risipea în bună parte pesimismul cu privire la marginalizarea poeziei într-o societate lipsită de idealism și tot mai cinică. Numai cine n-a fost acolo mai poate nutri ideea că ignorați sunt poeții de azi și uitați cei de ieri. Retrezite la viață de vocea lui Ion Caramitru, versurile lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu au făcut sala să vibreze de emoție ca pe vremuri, iar simpla rostire a numelui celui care urma să citească era însoțită
Gala poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5091_a_6416]
-
Angelo Mitchievici Benjamin Fondane a fost unul dintre acei scriitori capabili să traverseze frontiera dintre arte și îi revine meritul Danei Duma de a ne atrage atenția asupra unei dimensiuni a biografiei lui Benjamin Fondane dacă nu uitate, atunci mai puțin frecventate. Cartea ei, Benjamin Fondane cineast (Artprint, București, 2010), recuperează un alt context în care scriitorul se găsește inserat, o altă aventură a lui: cinematograful. Cu o bună observație, criticul de film precizează că momentul este favorabil
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
spus că a auzit supraviețuitoare ale violului din Bosnia spunând că "lumii nu le pasă pur și simplu de ele". Actrița a adăugat "și cine le poate condamna". Angelina a subliniat " Pentru prea mult timp au fost victime de război uitate, care nu au fost responsabile pentru răul făcut, însă poartă cea mai mare durere (...) Dar sper astăzi că vocile lor s-au auzit și că, într-un final, avem speranță de oferit". Secretarul de externe Willian Hague a declarat că
Marea Britanie, alături de Angelina în lupta anti-viol. Cât a donat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56448_a_57773]
-
contau și grosolan mărunțite de mercenarii de la Săptămâna. Diferența la care mă refer e una, ca să spun așa, de carismă. Se poate ca și titlul (mult mai terestru și, oricum, mai literal) să fi jucat un rol. Dar nu trebuie uitat și un alt amănunt. În 1982, cu o singură excepție, nici unul dintre autorii din Cinci nu ieșise încă la rampă. Editorial vorbind. Doar Marianei Marin îi apăruse, în 1981, Un război de o sută de ani. În rest, Ion Bogdan
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
000 de conturi nereclamate, care au fost transferate într-un fond special în vederea găsirii beneficiarilor acestora, indică postul de televiziune elvețian SRF, potrivit economica.net. În total, 6,3 miliarde de franci elvețieni (5,12 miliarde de euro) au fost "uitați" într-un interval de timp de peste doi ani. Banii au fost transferați instituției Substitute Occupational Benefit. Sunt conturi care conțin 7.500 de franci, dar și unele care depășesc un milion. Sunt adesea "uitate" atunci când beneficiarii lor își schimbă locul
Se caută beneficiarii a peste cinci miliarde de euro by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54950_a_56275]
-
12 miliarde de euro) au fost "uitați" într-un interval de timp de peste doi ani. Banii au fost transferați instituției Substitute Occupational Benefit. Sunt conturi care conțin 7.500 de franci, dar și unele care depășesc un milion. Sunt adesea "uitate" atunci când beneficiarii lor își schimbă locul de muncă, pleacă în concediu de maternitate sau părăsesc țara. Jumătate dintre conturile "uitate" aparțin unor beneficiari străini.
Se caută beneficiarii a peste cinci miliarde de euro by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54950_a_56275]
-
Substitute Occupational Benefit. Sunt conturi care conțin 7.500 de franci, dar și unele care depășesc un milion. Sunt adesea "uitate" atunci când beneficiarii lor își schimbă locul de muncă, pleacă în concediu de maternitate sau părăsesc țara. Jumătate dintre conturile "uitate" aparțin unor beneficiari străini.
Se caută beneficiarii a peste cinci miliarde de euro by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54950_a_56275]
-
9 februar[ie] 1956 Iubite poete Beniuc, În timpul ultimei ședințe de la Academie, am avut plăcerea să aud pomenindu-se de câteva ori numele lui George Mihail Zamfirescu 4, un talent literar concret. S-au împlinit 16 ani de la moartea acestui uitat. Editura de Stat pentru Literatură și Artă e pe cale de a-l scoate din mormânt, publicând din scrierile lui5, fără ca familia să se poată atinge de o singură lescaie măcar, din vânzarea lor, drepturile de autor fiind în cazul Zamfirescu
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
o aniversare pe care cel în cauză n-a mai apucat-o. M-aș bucura să nu treacă chiar neobservată într-o ambianță în care mă tem, totuși, că așa se va întâmpla. Personalitățile culturale reale sunt azi ignorate sau uitate repede. Sau atrag atenția, pentru scurt timp, dacă fac obiectul unei agitații care nu ține de operă.Ține, eventual, de umblatul la „dosare”, de scormonirea acestora pentru a da acolo de ceva compromițător, pentru a găsi cine știe ce hârtie stârnitoare de
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
fulger ce erupe-n luminiș! Mai vreau, - cât sub pământul povârnit n-ajunse larvă trupu-mi, cât aluna, - să-aud cum de sub șina mea, nebuna, sare argint de praf - plâns hohotit... Ținând strâns volanul oblic și vibrant unde aș zbura? Vreun adăpost uitat mi-ar aminti de vatra mea natală; Iar la drum de-ntors, apăsând cu talpa pedala și pârghia laterală, voi porni din nou în iureș pe șosea. Cuburi Să ne-mpăturim aripi de vedenii. Noapte. În colțuri, ușă peste ușă se
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
cu pretenții de obiectivitate? Răspunsul filosofiei culte va fi, indubitabil, nu! Căci din perspectiva omului condamnat la rațiune, toată această filosofie istoric marginală și conceptual volatilă nu poate fi decât încă un altar în paragină dedicat zeilor păgâni. Sunt zeii uitați astăzi de coruperea monistă a tradiției de mistere, dar încă vii în Atena Faptelor Apostolilor (17, 23), acolo unde Sf. Paul comitea pioasa fraudă amendată de Erasmus în Elogiul nebuniei 9. Căci nu de un „zeu necunoscut” (ignoto deo), cum
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
artiști. Scurt. Vreți să faceți să se dezvolte cultura? Retrageți mâna statului de deasupra ei. Să trăiască ce poate trăi; să nu susțineți artificial ce n-are nicio putere de viață proprie”. Am încheiat citatul. Autorul acestei petiții de mult uitate este Ion Luca Caragiale”, scrie deputatul Dan Cristian Popescu.
Un deputat cere desființarea ICR și îl invocă pe Caragiale în demersul său by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34385_a_35710]
-
detențiile politice interbelice de la Văcărești, la internările militanților legionari de după asasinarea lui I. G. Duca sau la cele ale elitelor antifasciste din lagărul de la Târgu-Jiu. Pornind de la mărturii (para)literare de tot felul, documente de arhivă, publicații de epocă, scrieri uitate sau puțin frecventate ș.a.m.d., autorul schițează - în siajul lucrării lui Michel Foucault despre „nașterea închisorii” - o întreagă istorie culturală a detenției în spațiul românesc, doldora de informație și pigmentată anecdotic. Dar și o imagine a mecanismelor societății, a
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
momentul prezent și să vă imaginați în felurite moduri conținutul vechii scrisori. Mă întreb, câte procese și evenimente ar trebui să descrie, în ordine cauzală, fizica, pentru ca, din prezentul nostru să se ajungă în prezentul doamnei M care citește o uitată scrisoare? Probabil o infinitate! De memoria câtor calculatoare ar avea nevoie fizica ca să refacă toată țesătura trecutului cauzal al celor două evenimente independente unul de celălalt și să le construiască un viitor cauzal comun sau, cel puțin, un prezent în
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
Dragnea să participe la discuții, să avem o soluție rapidă și eficientă", a spus premierul Victor Ponta la începutul ședinței de Guvern de miercuri. Prim-ministru admite că "e o problemă gravă care nu mai poate fi pur și simplu uitată", dar respinge sugestiile venite din partea președintelui Traian Băsescu care i-a cerut aseară să intervină prin ordonanță de urgență pentru a clarifica statutul maidanezilor. În urmă cu 14 ani un primar general ne spunea că rezolvă problema câinilor pentru stăpân
Legea maidanezilor se reia, luni, în Parlament by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35503_a_36828]
-
general al Capitalei a promis să rezolve problema maidanezilor, dar n-a făcut nimic, deși, între timp, a ajuns șef de stat. Problema câinilor fără stăpân într-adevăr e o problemă gravă, care nu mai poate fi pur și simplu uitată. Mi-aduc aminte că în urmă cu 14 ani un primar general al Capitalei ne-a anunțat că rezolva problema câinilor vagabonzi. Între timp a fost și președinte, n-a făcut nimic. S-a trezit aseară, speculând tragedia unei familii
Ponta: Băsescu, populist, speculează tragedia oamenilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35506_a_36831]
-
tot sufletul xenofobia, rasismul; sunt elemente care astăzi încep din nou să apară cu vitalitate pe teritoriul Europei. De aceea, români, slovaci, ruși avem obligația să luptăm împotriva acestor fenomene care au adus dezastre pe bătrânul continent. Istoria nu trebuie uitată pentru că dacă o uităm se va răzbuna pe noi. Înainte de a încheia mica mea intervenție, doresc să mulțumesc tuturor acelora care îngrijesc cimitirele ostașilor români de pe teritoriul Slovaciei. Vreau să le aduc un pios omagiu, în numele meu și al poporului
Băsescu: Xenofobia și rasismul reapar cu vitalitate în Europa by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35620_a_36945]
-
Nicolae Scurtu Poetul, prozatorul, traducătorul si memorialistul Alexandru Vlahuță (n. 1858 - m. 1919), care s-a bucurat, în epoca sa, de un prestigiu deloc exagerat, e azi complet uitat. Opera restituită, cândva, de istoricul literar Valeriu Râpeanu, selectiv, deci incomplet, nu a suscitat nici un ecou în generațiile mai noi. Poetul si prozatorul fuseseră eliminați din catalogul de valori estetice ce se studiau în învățământul preuniversitar, precum si în seminariile si
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
Îmi scriai despre lucrul meu la editarea lui Creangă. Prea puțin am lucrat. Căci luând la depănat cărțile în care-i vorba de Creangă, ele mă fură și mă cufundă zile întregi în răsfoirea lor și extragerea feluritelor însemnări demult uitate. Și mă cuprinde jalea gândindu-mă că poate această răsfoire este cea din urmă. Totodată îmi dau seama că două lucruri mi-au mai rămas de care-mi vine greu să mă despart: priveliștea naturii și cărțile adunate. De aceea
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
intra, așadar, în această categorie și Mariana Marin, și Elena Ștefoi, și Florin Iaru, și Mircea Cărtărescu, și Traian T. Coșovei, și Ion Stratan. Despre unii dintre ei, poeta convertită la critica de întâmpinare va scrie rânduri foarte calde, astăzi uitate, punând astfel sub semnul relativității marota conflictului intergeneraționist. Puțini cronicari de meserie s-au arătat în epocă atât de receptivi față de noua formulă. Se pot număra pe degete poeții optzeciști de prim rang pe care Constanța Buzea să nu-i
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
de la idee/ Idee la lume/Lume. O anume temă de meditație conduce la un enunț, și el construit în mai multe trepte și deschizător de suculente discuții. Enunțul e oprit când și când în loc pentru divagări etimologice spumoase, cu sensuri uitate ori cu nuanțe ignorate de vorbitorii grăbiți. Cele două trepte se slujesc generos una pe cealaltă, așa încât desfășurarea e vastă, învârtejită, labirintică, fără a-și pierde claritatea și forța de sugestie. În fine, cu un mic artificiu retoric, tema înaltă
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
Îmi plac romanțele. — Am să-ți cânt atunci romanțe. și doamna a cântat, În surdină, o romanță pe care am auzit-o doar atunci, dar care Îmi stăruie Încă În memorie: „De-a vremii Întrebări sătui, La margine de drum uitat, Am Întâlnit doi ochi căprui, Ce-oprindu-mă, i-am Întrebat.” și romanța, ca un tânguit, pe versurile din Cântece a lui Octavian Goga: „Dorurile mele, n-au Întruchipare, Dorurile mele-s frunze pe cărare, Spulberate și strivite frunze pe cărare” Cu
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]