1,131 matches
-
omul a obținut un imbold pentru a găsi noi utilizări, deci pentru alt pas În civilizare, de exemplu comerțul ori construcțiile. Dar, pentru că ulciorul nu merge de multe ori la apă, au apărut și cioburile, adică deșeurile. Din ce În ce mai multe, pe măsură ce ulciorul era folosit la a păstra și transporta nu rezerve, ci marfă. Evoluția ceramicii, care a atins performanțe atât ca dimensiuni - ca de exemplu acele vase de câte doi metri cubi pe care oricine le poate vedea la Constanța - cât și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru că a oferit o etanșeitate perfectă, dar și posibilități de modelare deosebită - un exemplu e aparatura de laborator, uneori deosebit de complicată. Dar rea, pentru că și ea se sparge, iar cioburile ei sunt practic indestructibile. Că sticla se spală ușor, spre deosebire de ulcior sau dacă vreți amforă, adică “sticla” antică, nu a constituit un avantaj menit a conferi sticlei o utilizare veșnică. Asta, printr’o simplă Întrebare a aceleiași civilizații: și dacă nu mai trebuie spălat recipientul și, evident refolosit? Din motive igienice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cât mai puțin confort pentru un minimum măcar de sportivitate. - Drumuri, popasuri și Întâl niri cu oamenii, ba chiar și cu Dumnezeul rumânilor, și zăbo viri ale inimii păgâne și date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la țâțele fiarei. Când l-am Întrebat, vă Închipuiți cu ce uimire, cum și de unde până unde?... Din cartea de citire a copiilor, mi-a răspuns, simplu ca bună ziua, Gheorghe al meu din Pisc. și cât pe-aci să uit urcioarele mele, dintre care unul primit, de ochii Măriucăi, de la barcagiul care ne trecea peste Dunăre la Turtucaia, sau altul găsit printre dărâmăturile palatului bei zadelei Sturdza-Vițel de la capul Podului Mogoșoaiei, urcioare din care beam pe vremuri, În tovărășia neuitată a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meu din Pisc. și cât pe-aci să uit urcioarele mele, dintre care unul primit, de ochii Măriucăi, de la barcagiul care ne trecea peste Dunăre la Turtucaia, sau altul găsit printre dărâmăturile palatului bei zadelei Sturdza-Vițel de la capul Podului Mogoșoaiei, urcioare din care beam pe vremuri, În tovărășia neuitată a prietenilor și camarazilor, astăzi dispăruți, de la revista noastră Ideea Europeană, tulburelul Înăsprit care, turnat cu urciorul În ulcele din târgul Râmnicului, arunca În sus stropi mărunței și iuți, ca Înfiorați parcă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Turtucaia, sau altul găsit printre dărâmăturile palatului bei zadelei Sturdza-Vițel de la capul Podului Mogoșoaiei, urcioare din care beam pe vremuri, În tovărășia neuitată a prietenilor și camarazilor, astăzi dispăruți, de la revista noastră Ideea Europeană, tulburelul Înăsprit care, turnat cu urciorul În ulcele din târgul Râmnicului, arunca În sus stropi mărunței și iuți, ca Înfiorați parcă de atingerea prietenoasă a vinului dat În fiert cu pământul ars și nesmălțuit. „Că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar“, zicea bunul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odată cu mine, Cu arbori, cu păsările, cu râurile!“ („Rostirea patriei“, România literară, 26 ianuarie 1978) OLAH Tiberiu „ Cu câtă dreptate sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la întâlnirea cu creatorii artei și literaturii îndemnându-i să meargă «la izvor» și nu «la ulcior», indicând prin aceasta faptul că singura cale autentică este inspirația din realitatea vie, din trecutul glorios al poporului, al partidului.“ (Scînteia tineretului, 10 ianuarie 1978) OPREA Al. „În chip ciudat, tocmai acei care nu mai pot să doarmă noaptea terorizați
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a patriei.“ („Nobila misiune umanistă revoluționară a artei și culturii noastre socialiste“, Teatrul, februarie 1989) CIUDAN George „Când țara stă la praznic cu alesul ei, poporul, Și stelele horesc în ritmuri demiurge, Mă-ntorc la bunii mei să le sărut ulciorul Din care vinul vieții spre alte sensuri curge. Hai, vârfuiți pocalul cu vinul cel mai bun, Trăiască țara sfântă și marele tribun!“ (Scînteia, 31 decembrie 1978) CIURUNGA Andrei, poet „Prin votul nostru tainic, bărbatul cel mai brav îmbracă țara-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a băut prețul unei câble de grâu, după ce mâncase bine și mult». Iobagii din Streza Cârțișoara, foarte aspru tratați de Teleki, au totuși îndrăzneala să spună între multe jafuri și chinuri, și aceasta despre executorii care «nu iau dela gură ulciorul cu vin și mâncare după cerință, precum iarna trecută au fost la noi un sublocotenent cu opt inși, cari de seara până dimineața - în afară de ceea ce lui s-a dat dela curte și în afară de vinars - au băut 60 de cupe de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e mai sărac decât cele două din Sud. Atât că-l scaldă râul Bâlea pe granița cu Oprea. Când ne apucam de cosit în Copriniș, locul de fânețe de către Arpașul de Sus, trebuia să-ți duci cu tine apă în ulcior din fântâna de acasă și dacă o gătai trebuia să te duci după apă fie în sat, fie la râul Bâlea sau la râul Arpașul la o distanță destul de mare. Cei de la conducerea comunei, nu știu anul, au hotărât să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice asfințit ni-e răsărit de soare. Ni-e chiotul în horă un hultan, Iar plânsul îl ascundem sub pleoape; Și înfruntăm napraznic uragan, Știind că Ștefan Vodă e pe-aproape. E
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu greu de la mare distanță, pentru a fi prezentate la festival. Din partea gazdelor, ce erau destul de obișnuiți cu locurile din împrejurimi, erau prezenți muzeograful Valeriu Leonov ce avea ca pasiune realizarea de instrumente muzicale tradiționale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ochii mari deschiși se întoarse cu gândul înapoi în timp și constată că imaginea lui de demult nu îl mai reprezenta. Îi păruse schimbat și îmbătrânit definitiv și iremediabil, iar în mintea ei parcă asfințise totul. Se simțea ca un ulcior gol fără apă și era conștientă că va rămâne pentru totdeauna însetată după dragostea de tată. Toată dragostea pe care i-o purtase atâta vreme acum părea că adoarme, iar ea se simțea învinsă. Aruncă din instinct o privire prietenoasă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din biroul președintei: probabil că, pur și simplu, m-am întors și am ieșit, grăbindu-mă să ajung aici, în locul cel mai apropiat, unde pot fi singur; să stau pe betonul rece și să privesc în gol... Așa-mi trebuie! Ulciorul, care a mers de atîtea ori la apă, tot trebuia să se spargă odată prostia mea de-a face curte femeilor măritate ori divorțate, amăgindu-mă de fiecare dată că am găsit iubirea visată! Numai că... Eah!... Ce rost mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o amintire... Mi se pare jenantă, dar mă obsedează, mă chinuie ca un refren care-mi face sufletul să vibreze mereu... Eram mic, dacă aveam cinci-șase ani... Mama făcuse plăcinte la cuptor. A pus cîteva în coș, a luat un ulcior cu apă și mi-a strigat: "Ionică, hai la tat-tu, să vezi cum cosește". Am pornit în urma ei. Mi se părea că nu se mai sfîrșește drumul, dar cînd am ajuns și am văzut fînul înalt și plin cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mare! Am venit să căutăm în istoria ta străveche mărturiile eroilor tăi și urmele realizărilor lor, care i-au făcut mai puternici și vestiți la vremea lor. Am sosit pentru a da viață pietrelor și cărămizilor tale, pentru a umple ulcioarele crăpate de timp cu un nou șuvoi de viață și pentru a ne convinge că tot ceea ce am citit despre tine, în Cartea Sfântă, este o realitate și nu o poveste. Bună dimineața, Hațor, bună dimineața! Arheologii români au venit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cu parașutiști, avioane, ananași de ceramică, palmieri, vase obscene... Fântâni arteziene mari sau mici, pentru interioare sau grădini, ceasuri având forma ceasurilor din picturile lui Dali, pușculițe porci, pasări în care pui apa și fluieri, piulițe, lighene, lavoare. Căni și ulcioare, ceramică imitând porțelanul chinezesc sau ceramică îndantelată, ceramică decupată și ceramică deocheată, ceramică legată cu fâșii de piele, arici de ceramică, bufnițe; cred că niciodată nu mi-a fost dat să văd concentrate într-un astfel de spațiu atâtea forme
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când cate un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ceea ce aici se definește drept "arte populare tradiționale". Fiind mari crescători de vite, obiectele din piele ocupă un spațiu privilegiat, pielea fiind în secolele trecute folosită și pentru acoperișul caselor, pentru uși și ferestre, la confecționarea de saci pentru cereale, ulcioare, haine, încălțăminte, șei. Dacă lemnul e slab reprezentat, fiind puțin folosit în gospodăria gaucho, în schimb obiectele de metal (fier, cupru, alpaca, bronz, argint) abundă într-o varietate de forme și utilizări: unelte, cuțite, podoabe pentru șei, vase pentru apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Vom... Până atunci, le vine de hac Măria sa Domnul Ștefan! îl întrerupe cu înfocare Voichița. Domnul Ștefan în sus, Domnul Ștefan în jos! sare țâfnos Alexandru. Cu oastea lui de opincari?! Mă rog, o dată, a avut noroc. Cunoști zicala cu ulciorul... A umblat și cu șiretlicuri. Să-l vedem a doua oară, când va avea a-l înfrunta pe însuși Mahomed sultan! Ba la toți le-a venit de hac! strigă Voichița îmbujorată până-n lobii urechilor. Mulți au simțit pe spinarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lasă oasele, și îi cuprinde mâinile. Ce arzi! Ești bolnav Ștefane! Arzi ca focul! Rămâi! Zău așa! Timpul n-așteaptă... Daniil se uită lung, lung, îi caută ochii ca să-i ghicească gândul: Ce vrei să faci? Ștefan bea apă din ulcior, își toarnă în palme și-și spală fața. "Slobozește Doamne pre robul tău, că ochii mei văzură lumina", spune Ștefan molcom împăcat cu sine. "Ia sama ca lumina ce crezi că-i în tine să nu fie întuneric"... Ce vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când câte un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
bolovanul de idolatrie cu care i împovărează publicul. Iubirea bănățenilor nu e bibelou de porțelan, ci oală de pămînt. De fapt, are ca destinatar un lut prost, prelucrat neghiob pe o roată învîrtită de picioarele noduroase ale unor nepricepuți. Un ulcior cu gîtul astupat care nu merge aproape niciodată la apă, spărgîndu-se cu zgomot la cîte un 8-1 devastator cu Steaua sau la multe alte glorioase înfrîngeri pe teren propriu. Aceste eșecuri n-au pic de onorabilitate și pot fi digerate
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
era sătul și de băutură, că-i da cât vrea ei, în zi de dulce carne cu apă și cu sare, în zi de sec linte și fasole cu apă și cu sare, vin îi da împuțit, ci trimitea cu urcioarele în târg Antonie-vodă și fie-său Nea-goe-vodă cu bani refenea, căci îi zicea tată-său că are doamnă și coconi, ci să dea mai mult, și așa viețuia Antonie-vodă!" Arestarea Cantacuzinilor la Adrianopol are mari mișcări de scenă: "...Deci mergând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]