1,007 matches
-
niciun semn de slăbiciune. Creșterea puterii URSS s-a tradus prin măsuri energice de punere în practică a politicii de formare a unei societăți socialiste în RDG. În 1958, Nikita Hrușciov, succesorul lui Stalin, redeschide "dosarul Berlinului" și lansează un ultimatum prin care cere retragerea aliaților occidentali din Berlinul de Vest în termen de șase luni și transformarea sectorului occidental într-un oraș liber neutru 825. Puterile occidentale au respins ultimatumul, dar în timpul președintelui Eisenhower (avusese loc vizita lui Hrușciov în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Hrușciov, succesorul lui Stalin, redeschide "dosarul Berlinului" și lansează un ultimatum prin care cere retragerea aliaților occidentali din Berlinul de Vest în termen de șase luni și transformarea sectorului occidental într-un oraș liber neutru 825. Puterile occidentale au respins ultimatumul, dar în timpul președintelui Eisenhower (avusese loc vizita lui Hrușciov în Statele Unite ale Americii) și apoi al lui J.F. Kennedy, au manifestat o oarecare disponibilitate de a devansa exigențele sovietice. Soluția crizei era o nouă confirmare a statu quo-ului: URSS tolera
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu excepția a trei sate situate pe malul drept al Dunării în fața orașului Bratislava. România recâștiga teritoriile cedate în urma dictatului de la Viena (30 august 1940), dar trebuia să renunțe definitiv la Basarabia și nordul Bucovinei, pe care le cedase URSS în urma ultimatumului din 26-28 iulie 1940. Despăgubirile de război datorate și prevăzute în convențiile de armistițiu au fost confirmate prin Tratatele de Pace. Efectivele militare au fost strict limitate, tratatele autorizând Uniunii Sovietice să mențină trupe în România și Ungaria în scopul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de jug turcesc? Ciudată mîntuire într-adevăr. Cuvîntul nostru este: De bună voie niciodată, cu sila și mai puțin". Și tot aici citim o atenționare la care, de ar fi luat seama cei care au votat acceptarea fără luptă a ultimatumului sovietic din 26 ianuarie 1940, n-ar mai fi făcut-o: "Dacă nația românească ar fi silită să piardă o luptă, o va pierde, dar nimeni, fie acela oricine, să nu aibă dreptul a zice că am suferit cu supunere
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic". În primul Consiliu de coroană convocat de Carol al II-lea privind primirea Ultimatumului, se votează după cum urmează: 11 exprimate nu, 10 da, 5 pentru discuții, 1 abținere. Pentru mobilizare 25 da, 1 nu. În aceeași zi, la orele 20, în al doilea Consiliu de coroană - majoritatea au votat acceptarea Ultimatumului sovietic. Din cei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-lea privind primirea Ultimatumului, se votează după cum urmează: 11 exprimate nu, 10 da, 5 pentru discuții, 1 abținere. Pentru mobilizare 25 da, 1 nu. În aceeași zi, la orele 20, în al doilea Consiliu de coroană - majoritatea au votat acceptarea Ultimatumului sovietic. Din cei 26, numai 6 au fost pentru rezistență. Carol al II-lea nota în jurnalul său: "Numele lor merită să fie înscris cu litere de aur în cartea demnității românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
II-lea nota în jurnalul său: "Numele lor merită să fie înscris cu litere de aur în cartea demnității românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu, ceilalți cu oarecare nuanță au fost pentru acceptarea Ultimatumului". Despre acest moment istoric și votul celor șase, Neagu Djuvara, în lucrarea menționată notează cîteva observații care ne frămîntă, pe bună dreptate și în prezent: "Și acum mă întreb, după atîtea zeci de ani, acum, cînd cunoaștem ce a urmat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de pace; relevanță, în acest sens, este Rezoluția 1124(XI)641 din 2 februarie 1957, prin care ONU atrăgea atenția asupra nerespectării de către Israel a armistițiului care prevedea retragerea din Gază și Peninsula Sinai (astfel, datorită presiunilor ONU și a ultimatumului ruso-american, Israelul se va retrage în martie 1957); Rezoluția S/8229642 a Consiliului de Securitate al ONU, din 7 noiembrie 1967, a fost adoptată în contextul creat de Războiul de Șase Zile (din 5 iunie 1967); această rezoluție sublinia necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
1 milion de palestinieni fiind forțați să-și părăsească țara. 291 La 6 noiembrie 1956, ONU sub impulsul Statelor Unite și URSS pun capăt ostilităților; Israelul a ocupat Gază și Peninsula Sinai, din care s-a retras (n martie 1957, datorită ultimatumului ruso-american, (n locul trupelor israeliene fiind instalate forțe ONU de menținere a păcii. 292 Israelul declanșează, în iunie 1967, războiul cunoscut drept Războiul de șase zile (mpotriva Egiptului, Siriei și Iordaniei, (n urma căruia ocupă Gază, Cisiordania, Ierusalimul de Est
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
amplasamentele rachetelor, ceea ce ar fi diminuat capacitatea de ripostă a adversarului, dar n-ar fi distrus-o. Urmărind acest model, decizia sovieticilor de retragere - a treia problemă a lui Allison - se explică în mod direct prin blocada însoțită de un ultimatum. Dar rămîn cîteva întrebări, cum ar fi de ce guvernul sovietic n-a înțeles diferitele semnale care ar fi trebuit de la început să descurajeze instalarea rachetelor; de ce el nu s-a așteptat ca rachetele să fie descoperite înainte de încheierea amplasării și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atac asupra Pearl Harbour au fost interpretate implicit ca un atac din interior, adică un sabotaj. Măsurile se îndreptau împotriva acțiunilor anticipate și lăsau baza total expusă raidurilor aeriene japoneze. Un alt faimos exemplu nefericit a fost reacția Rusiei la ultimatumul germano-austriac dat Serbiei, după asasinarea prințului moștenitor de Habsburg. Cum mobilizarea parțială nu era prevăzută în procedurile militare standard, a fost inițiată mobilizarea generală, care a constituit unul din motivele declanșării primului război mondial. Al treilea principiu al procesării spune
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economică a Franței se afirmă de asemenea într-o altă provincie a Imperiului Otoman, Egipt. Mehmet-Ali, pașă al Egiptului, dezvoltă în așa măsură autonomia față de sultan, încît, în 1832, fiul său, Ibrahim, cucerește Siria. În 1832, apoi în 1840, un ultimatum al puterilor europene conduse de Anglia și Rusia îl constrînge pe Mehmet-Ali, susținut de Franța, să dea înapoi. Dinastia lui Mehmet-Ali stăpînește de acum înainte doar în Egipt, dar ea obține dreptul de a fi ereditară. În definitiv, criza din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lovește de Imperiul Austro-Ungar, aliat cu Germania, în Balcani. Asasinarea arhiducelui Francisc-Ferdinand la Sarajevo, la 28 iunie 1914, de către un grup naționalist sîrb constituie detonatorul care incendiază Europa, apoi lumea. Războiul din 1914-1918 Intrarea în conflict și războiul de manevră. Ultimatum, apoi declarația de război a Austriei către Serbia, mobilizare a Rusiei, ultimatum german Rusiei, mobilizarea generală în Franța la 1 august, declarația de război a Germaniei către Franța pe 3, invadarea Belgiei, care determină Anglia să intre în război pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Sarajevo, la 28 iunie 1914, de către un grup naționalist sîrb constituie detonatorul care incendiază Europa, apoi lumea. Războiul din 1914-1918 Intrarea în conflict și războiul de manevră. Ultimatum, apoi declarația de război a Austriei către Serbia, mobilizare a Rusiei, ultimatum german Rusiei, mobilizarea generală în Franța la 1 august, declarația de război a Germaniei către Franța pe 3, invadarea Belgiei, care determină Anglia să intre în război pe 4, acesta este angrenajul. Guvernul francez nu căutase conflictul, dar angajamentele sale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alarmeze spiritul. Ipoteza este însă acceptabilă pentru că se bizuie pe un minim de adevăr luat chiar din datele mitului. Eseistul pune patimă și iscusință în astfel de lecturi subiective, mereu în acel stil războinic - un stil al deciziei și al ultimatumului -, eliminând spațiile de respirație calmă, de răsfăț și ironie. Dacă trebuie să fie găsit un model românesc pentru aceste reflecții în care obiectele sunt privite totdeauna dinspre partea universalului, încărcate de sensurile unei grandori tragice, poate fi citat Vasile Pârvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
noastre cu Uniunea Sovietelor și politicii noastre internaționale" nu erau degăsit în niciun caz în marile capitale occidentale, "cum greșit s-a procedat până acum, ci numai la Moscova" (Mocanu: 1995, 81). În primăvara anului 1945 Vîșinski îi adresează un ultimatum regelui Mihai pentru numirea unui guvern integral controlabil de către sovietici. Monarhul, încurajat de recenta conferință de la Yalta, unde se adoptase principiul consultărilor colective a celor trei "mari" în privința problemelor politice din țările ocupate (Stokes: 1991, 15, 18) speră să poată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în inima Germaniei și a Europei" se putea citi în manualul de Socialism științific apărut la Editura Politică în 1962 (1962: 457). Orașul ar fi urmat să devină o zonă liberă, demilitarizată. Sesizând capcana, Statele Unite au refuzat propunerea sovietică, în ciuda ultimatumurilor Moscovei. Neacceptarea soluției sovietice nu a făcut decât să îl irite pe Hrușciov, o fire și așa deosebit de impulsivă. Sub pretextul "normalizării" relațiilor dintre statele germane și mai ales a relațiilor dintre puterile victorioase în 1945, Hrușciov, pentru care "Berlinul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iecare na? iune �ntre grani? ele ei sfinte�. Dar care erau grani? ele diferitelor na? ionalit?? i �ntr? o regiune at�ț de amestecat? că Banatul? Cl�menceau s? a �nfuriat mai ales pe rom�ni, iar Puterile i? au prezentat un ultimatum Rom�niei. Indignarea lui Cl�menceau era artificial?. El ar fi trebuit s? ? ție c? na? ionalismul integral era o cale cu sens unic ? i s??? i aminteasc? de promisiunile f? cute rom�nilor �n 1916. �n cele din urm? , �n iulie 1919
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
puteau face. �n cursul dup?? amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroan?. Aici a aflat c? Stalin primise de la Hitler und? verde �n privin? a ultimei sale obligă? îi contractuale inclus? �n pactul dintre ei, Basarabia ? i nu numai at�t9. Ultimatumul sovietic era concis ? i lipsit de echivoc, reclam�nd transferarea teritoriului �n cel mai scurt timp. A?a cum le? a spus Iorga ălor lui, la Consiliul de Coroan? fuseser? prezente toate �somit?? ile� regimului. Regele ? i majoritatea celorlal? i au hoț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l? au respectat p�n? �n 1870. Anul 1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ? inut. Declară? ia demonstra c? Bucovina de Nord nu apar? inuse niciodat? Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul c? nu avuseser? loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Credea c? are de? a face cu poli? ia austro-ungar? sau cu �Ohrana� ? arist? 14. Secesiunea, date fiind sutele de mii de locuitori evrei, a adus din nou �n prim-plan chestiunea evreiasc?. �n �nv? lm?? eala creat? de termenul scurt stabilit de ultimatumul ru? ilor ? i de retragerea haotic? a rom�nilor s? au �nt�mplat multe care n? ar fi trebuit s? se �nt�mple. �n euforia creat? de plecarea rom�nilor, populă? ia evreiasc? ? i slav? , amintindu?? i de cele dou? decenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
România și URSS, el a fost revendicat cu titlu de "despăgubire" de către URSS, pentru că Basarabia a făcut parte din România în anii 1918-1940. Ținutul Herța, teritoriu românesc, care nu a fost nici el menționat în Protocolul secret și nici în ultimatumul sovietic, a fost încorporat printr-un procedeu abuziv, exclusiv pe cale armată. În fața forței brutale imperiale, guvernul român, în răspunsul său din 28 iunie 1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului "se vede silit" să evacueze Basarabia și Nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
temei și valabilitate din momentul semnării lor, "venind în contradicție cu suveranitatea și independența unor state terțe". Totodată, Congresul deputaților poporului din URSS a apreciat că protocoalele secrete sovieto-germane "au fost folosite de Stalin și anturajul său pentru a da ultimatumuri și a exercita presiuni prin recurgerea la forță asupra altor state, încălcând obligațiile juridice asumate față de acestea". În lumina aprecierilor politico-juridice ale Congresului deputaților poporului din URSS din 24 decembrie 1989, declarațiilor parlamentelor Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Moldovei, Poloniei și României
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
masa lor opacă și refractară". Parada măștilor (unui Ensor francez) umple cu surle vineții paginile de după (primul) război și numai cadența unică a frazei poate anula, prin perfecțiune, eventuala indispoziție. Dar și, iată, referirea ca atare la neschimbat-fermecătoarea Odette: "... un ultimatum adresat legilor cronologice, mai miraculos decît conservarea în ciuda legilor naturii". În sfîrșit, ca radicalul contrast să decidă: "... cocul încîlcit de păpușă mecanică enormă suprapus unei fețe mirate și inflexibile tot de păpușă" al aceleiași Odette, care, suprem, e comparată nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ilici ne bîntuie în așa hal, încît chiar și-atunci cînd credem că am scăpat, irevocabil, de ea, vindecîndu-ne adică, își arată mutrișoara și, subit, ne conturbă uzul rațiunii. "Cu cine sînteți voi, maeștri ai culturii?" (sau cam așa ceva) suna ultimatumul bolșevic al lui Ulianov, omul cu arma... cuvîntului. Cunoaștem prea bine răspunsul celor vizați. Iar statisticile spun exact ce s-a întîmplat: cei cuminți (cuminții de totdeauna) l-au satisfăcut pe marele calmuc, alăturîndu-i-se, cei obraznici au înfundat gulagurile și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]