10,459 matches
-
penală. Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită, dar dacă intervine după condamnare, înlătură atât executarea pedepsei, cât și alte consecințe ale condamnării. Prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul unor infracțiuni deosebit de grave, cum sunt infracțiunile de genocid, contra umanității și cele de război. La art. 155 din proiectul noului cod penal se prevăd termenele de prescripție ale răspunderii penale. Infracțiuni prevăzute în proiectul noului cod penal, în care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de studenți brutalizați de autorități vor trebui judecate mai întâi de justiția controlată de comuniștii lui Voronin. Abia apoi, victimele vor putea apela la CEDO și, ulterior, la Haga, dacă vor dori ca autorii abuzurilor să plătească pentru crime împotriva umanității. Tot acest proces poate dura însă ani buni. În absența unor sentințe clare, comuniștii vor câștiga timp. Prin urmare, pe lângă modificarea raporturilor instituționale dintre UE și Republica Moldova, un obiectiv imposibil de atins peste noapte, e nevoie de radicalism și intoleranță
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de la șofatul în trafic la înghesuiala din supermarket, de la serviciile proaste la mârlănia de pe litoral - se consumă într-un ritual de război veșnic cu lumea din jur. Cine și cum ne golește, încet, universul nostru domestic de ultimele fărâme de umanitate? Cum am ajuns atât de abrutizați, de acriți și de fierți în zeama urii față de celălalt? Puteți înșira, pe ața explicațiilor, tot ce știți deja: de vină sunt criza, cei 50 de ani de comunism, lipsa de educație, balcanismul, românismul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cum tinde să creadă scriitorul într-un moment mai puțin optimist, „să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“, permițându-le astfel „să-și lărgească ignoranța“. Deoarece cartea, dacă e bună, ar putea salva de la ignoranță o mare parte din umanitatea cititoare. Poetica lui Sorin Stoica își vădește aici, dincolo de bine-cunoscutul deziderat antropologic, și o miză etico-estetică de toată frumusețea, despre care merită să spunem câteva vorbe. Într-un text precum Jurnalul unei călugărițe căreia nu i s-a întâmplat nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
informației, presupune: Ø date referitoare la descrierea fizică a documentelor Ø date referitoare la conținutul documentelor Ø date locale 89. Ce este un document? R: Documentul este reprezentat de informația inclusă pe un suport, pentru a fi păstrată de către „memoria umanității”. 90. Menționați câteva caracteristici ale documentului R: Care sunt caracteristicile unui document? Ø Natura acestuia (documente iconografice, sonore, audiovizuale, materiale [scrieri în Braille, jocuri], documente compozite (reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărțidiscuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ce folosește a ști chimie, fără a ști alchimie, sau fizică, fără a ști metafizică. Disprețuia cu înfocare învățământul a cărui piesă constitutivă era. Se socotea ca fiind cel mai greu de mulțumit om, pe care l-a cunoscut vreodată umanitatea. Și nu era departe de adevăr. Iar, dintre toate fleacurile, ce îl înconjurau, dorința pentru cărți și pentru fete îi atrăseseră, în mod deosebit, atenția. De ce tocmai acestea două? Pentru că le găsea ca fiind singurele două lucruri cu adevărat fascinante
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
trăiești tu, însă tu n-ai trăit încă viața pe care o trăiesc eu!), pentru că, spun, întocmai ca tine eram și eu pe vremuri; credeam că sunt cea mai realistă și mai radicală persoană, pe care a cunoscut-o vreodată umanitatea întreagă. Așa sunt tinerii, îndeobște, prin natura lor: știu hotărât că au dreptate mereu și cred, cu toată tăria, că lumea toată-i doar a lor și că ei sunt mai presus decât oricine și orice. Duc mereu o viață
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Filosofiei dreptului, ceea ce el numește cercetarea fenomenologică, care Înseamnă simplu, „Înțelegerea dreptului ca fenomen universal uman”, adică: „pentru a ajunge la cunoașterea Întregului fenomen, atât În momentul static, cât și În cel dinamic, trebuie să studiem istoria juridică a Întregii umanități În mod atotcuprinzător «istoria ideală, eternă deasupra căreia se desfășoară În timp istoriile tuturor națiunilor» (Vico)” și să schițăm un cadru, dacă e posibil integral, al vieții dreptului În originea și evoluția sa. Că aceasta este posibil, ne-o dovedește
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de justiție Îl poate consfinți ca intangibil și imprescriptibil”. Cu Întrega responsabilitate a filosofului timpului său istoric, Mircea Djuvara făcea sublinierea esențială: „Într-o asemenea luptă, națiunea noastră trebuie să se afirme totodată și printr-o cultură proprie, adusă prinos umanității. O cultură națională se alimentează Însă Întotdeauna din ceva care este trainic În cultura universală. Osmoza culturilor este una dintre condițiile dezvoltării și a integrării lor În sistemul spiritual universal care dă viață și imbold În acțiunea omenirii civilizate de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
doua formulă derivată a fost considerată ca „expresia majoră a umanismului modern, comparabilă cu celebra expresie protagoreană a umanismului antic, homo mensura”; În interiorul său putem deosebi trei falii: una ontologică, una axiologică și una, bineînțeles, morală. „acționează astfel ca să folosești umanitatea atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altuia totdeauna În același timp ca scop. Iar niciodată numai ca mijloc”<footnote id=”7”><Ibidem, p. 47/footnote>. Cele trei falii pe care le putem distinge constituie laolaltă omul ființă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie analizată din perspectiva dreptului civil și nu de tribunalul conștiinței. Deci, echitatea poate fi apropiată mai mult de moralitate, deoarece este rezultatul unei convingeri interioare, subiective, decât de o lege juridică. Ea poate fi considerată ca fiind nota de umanitate adusă dreptului, aparținând forului interior și nu domeniului social validat de dreptul civil. În cazul dreptului de legitimă apărare, este vorba de o prezervare a propriei vieți, dincolo de un pericol sau agresor iminent. „Acest drept pretins este o Împuternicire care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cinstea juridică. Ea afirmă valoarea umană proprie În relațiile cu ceilalți semeni, și se exprimă datoria morală de a nu fi niciodată doar mijlocul altora, ci și scopul lor - la fel ca În imperativul categoric moral. Această datorie reprezintă dreptul umanității asumat de noi Înșine. Următoarea datorie este negația celei de mai sus, și anume: „Să nu faci nimănui vreo nedreptate, chiar cu riscul de a renunța la relațiile cu ceilalți sau la societate. Ultima datorie are În vedere ceea ce este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului. Filosoful german analizează dreptul Înnăscut, găsindu-i ca trăsătură esențială, unicitatea. Dreptul Înnăscut este analizat pe cele două coordonate funciare lui: libertatea și egalitatea. Libertatea, În măsura În care se conformează unei legi universale, este „drept unic, originar al fiecărui om, În virtutea umanității sale”. Egalitatea Înnăscută sau independența față de constrângerea la care ne ar supune alții este echivalentă cu dreptul ființei umane de a-și fi propriul stăpân, de a fi un om integru. Plecând de la aceste analize, filosoful din Königsberg, concluzionează că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
printr-o faptă arbitrară și nici printr-un contract, ci prin legea care nu exprimă nici un drept asupra unei persoane și nici asupra unui lucru. De aceea, această dimensiune a dreptului este superioară atât persoanei și lucrului, deoarece reprezintă dreptul umanității În propria noastră persoană: „trebuind să fie un drept superior oricărui drept real și personal, anume este dreptul umanității În propria noastră persoană, care are drept consecință o lege naturală permisivă, prin a cărei favoare ne este posibilă o astfel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
persoane și nici asupra unui lucru. De aceea, această dimensiune a dreptului este superioară atât persoanei și lucrului, deoarece reprezintă dreptul umanității În propria noastră persoană: „trebuind să fie un drept superior oricărui drept real și personal, anume este dreptul umanității În propria noastră persoană, care are drept consecință o lege naturală permisivă, prin a cărei favoare ne este posibilă o astfel de achiziționare”. În sfera acestei achiziționări se găsește dreptul domestic cu cele trei ramuri ale sale: dreptul matrimonial, dreptul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de către societate. E drept că pentru anumite preocupări către care converg interesele obștii, este necesar un anumit mecanism, datorită căruia verigi ale obștii trebuie să se comporte doar pasiv, În așa fel Încât să fie Îndreptate către stăpânire, printr-o umanitate artificială, spre scopuri publice, sau cel puțin să fie Împiedicate de la distrugerea acestora. Aici, Într-adevăr, sublinia Kant, nu e permisă discutarea, ci se impune ascultarea!” „Însă În măsura În care acea parte a națiunii se consideră verigă a Întregii obști, ba chiar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care făceau parte: Abatele Charles Irénée la Saint-Pierre cu lucrarea Projet de paix perpetuelle entre les potentas de l’Europe, anul 1713, pe Jean Jacques Rousseau - Discurs asupra ingelității dintre oameni și Contractul social, pe Herder cu Scrisori pentru propășirea umanității etc. Totuși nimeni n-a conceput această speranță cu atâta ardoare și profunzime ca Immanuel Kant. După cum scria K. Fischer - unul dintre cei mai importanți comentatori ai filosofului - Kant Înfățișează speranța, această speranță În legalitatea unui sistem adânc cugetat, fără
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. 2. Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc! Kant a dat un tablou amplu al datoriilor umane, dar a insistat asupra comprehensiunii din pură datorie În care ni
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acțiunea principiului suprem al datoriei, Kant dezvăluia adevărata față a eticii sale, care susține că „o ființă rațională este membră a imperiului scopurilor, dacă deși e universal legislatoare În el, este și ea Însăși supusă acestor legi”. Văzând moralitatea și umanitatea (capabilă de moralitate) În conexiunea lor intimă, Kant sublinia ideea demnității ființei raționale (omul) care este identică voinței absolut bune, adică Libertății. În prefața de la Critica Rațiunii Practice, filosoful scria: „Conceptul de libertate, Întrucât realitatea lui e demonstrată printr-o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mod real universalitatea ideală a propriei substanțe. Fiecare din acțiunile sale trebuie deci să poarte amprenta acelui caracter metaempiric, singurul care poate să-i asigure autonomia și pacea conștiinței și care Îl poate pune Într-o ideală armonie cu ansamblul umanității. De aici decurge subordonarea plăcerii ideii de datorie, a pasiunii de rațiune, al corpului de spirit, al egoismului de dragostea față de aproape, ca să ne servim, așadar, de expresii care aparțin limbajului comun dar care, În același timp, conțin un profund
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
opoziție cu morala. Progresului dreptului internațional, a cărui realitate se Înfățișează Într-o manieră atât de tragică acum, și pe care O.N.U. se străduiește să-l orienteze În liniile lui generale, tinde către armonizarea cu idealul moral al umanității civilizate. În sfârșit, libertatea juridică, În general, În cadrul unei societăți organizate, libertate fără care dreptul n-ar fi posibil, nu este În fond nimic altceva decât libertatea de a dezvolta o activitate morală: fără această bază, ea ar fi lipsită
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
loc unei pluralități de alte mici State”. Echilibrul dinamic dintre „Comună” și „Patrie” Îi este reamintit din celebrele Cuvântări ale lui Giuseppe Mazzini. Giorgio del Vecchio - aflat pe urmele lui Kant, din lucrarea Spre pacea eternă (1794) - regândește faptul progresului umanității prin apariția „unei Societăți universale de State”, a unei „coordonări inter-State” În care „se realizează pozitiv, sub o formă juridică, esențiala unitate a spiritului uman”. Filosoful face precizări importante: „legea supremă a justiției, care servește drept regulă activității Statului, are
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În vigoare variază foarte mult În reala lor eficiență, rămânând În forma lor ca atare. Cel care imaginează străfundul vieții Statelor, Își dă seama la fiecare pas de trăsăturile acestei crize permanente, criză care este, cu adevărat, legea imanentă a umanității”. Giorgio del Vecchio Își justifică, Își apără opțiunea de filosofie a Dreptului, când scrie: „Aceasta este rațiunea fundamentală pentru care respingem definițiile dogmatice ale Statului, care afirmă, fără nici o distincție, și adesea sub o formă voluntar obscură, precum oracolele Sybillelor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de orice emfază, încăpățânându-se să sape în dureroasa și măreața sa deșertăciune. În ceea ce privește intenționalitatea artistică, revelată printr-o lectură fidelă, care nu ține seama de obscurul simbolism criptic, putem spune că eroul e un visător solitar, izolat de restul umanității printr-o sensibilitate exacerbată de consumul abuziv de stupefiante și alcool. El își urmează sinistra aventură de-a lungul a două avataruri îndepărtate, din secole diferite. Pentru el, idealul e, desigur, inaccesibil. Îl întrevede, totuși, într-o apariție fugară ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
trăind în intimitatea lui atâția ani - printr-o curioasă empatie literară și ideatică -, am avut sentimentul că am scris eu însumi această carte. Nu e visul oricărui traducător? Limba română, atât de încercată în confruntările cu atâtea texte „sacre“ ale umanității, a ieșit, sperăm, biruitoare. Textul persan s-a lăsat asimilat, chiar dacă e aproape intraductibil! Ce rău îmi pare, domnule Hedayat, nu poți afla că Bufnița oarbă e primul roman iranian în echivalențe lingvistice românești!... Mulțumesc cerului că m-a eliberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]