1,279 matches
-
efortul de război trimițând profesori în astfel de tabere, de exemplu înființând școli în Norfolk și pe plantațiile din apropiere. În plus, aproape de afroamericani au luptat în armata și în marina Uniunii. Majoritatea lor erau sclavi evadați. Confederația transforma soldații unioniști negri capturați în sclavi, și soldații negri au fost împușcați când încercau să se predea în masacrul de la Fort Pillow. Aceasta a condus la prăbușirea programului de schimb de prizonieri, și creșterea taberelor de prizonieri, ca cea de la închisoarea Andersonville
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
predea în masacrul de la Fort Pillow. Aceasta a condus la prăbușirea programului de schimb de prizonieri, și creșterea taberelor de prizonieri, ca cea de la închisoarea Andersonville din Georgia unde au murit de foame și de boli de prizonieri de război unioniști. În pofida lipsei de resurse umane a Sudului, până în 1865, majoritatea liderilor sudiști s-au opus încorporării sclavilor în armată. Aceștia au fost folosiți la munci de suport ale efortului de război. Howell Cobb a spus: „dacă sclavii pot fi buni
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
să fie implementat. Proclamația de emancipare a redus mult speranțele Confederației de a primi vreun ajutor din partea Regatului Unit sau a Franței. Abordarea moderată a lui Lincoln a reușit să păstreze de aceeași parte a baricadei statelor de graniță, democrații unioniști și sclavii emancipați. Statele unioniste de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware și Virginia de Vest) nu au intrat sub incidența proclamației de emancipare. Toate au abolit sclavia singure, în afară de Kentucky și Delaware. Marea majoritate a celor 4 milioane de sclavi
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
emancipare a redus mult speranțele Confederației de a primi vreun ajutor din partea Regatului Unit sau a Franței. Abordarea moderată a lui Lincoln a reușit să păstreze de aceeași parte a baricadei statelor de graniță, democrații unioniști și sclavii emancipați. Statele unioniste de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware și Virginia de Vest) nu au intrat sub incidența proclamației de emancipare. Toate au abolit sclavia singure, în afară de Kentucky și Delaware. Marea majoritate a celor 4 milioane de sclavi au fost eliberați prin proclamația
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
Maryland, Delaware și Virginia de Vest) nu au intrat sub incidența proclamației de emancipare. Toate au abolit sclavia singure, în afară de Kentucky și Delaware. Marea majoritate a celor 4 milioane de sclavi au fost eliberați prin proclamația de emancipare, pe măsură ce armatele unioniste avansau spre sud. Amendamentul al 13-lea, ratificat la 6 decembrie 1865, a eliberat și restul de sclavi din Kentucky, Delaware, și New Jersey, care numărau de oameni în Kentucky, în Delaware, și 18 în New Jersey la nivelul anului
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
forței de muncă în industriile de armament și metalurgie și o piață pentru navele britanice pentru transportul armamentului. Charles Francis Adams s-a dovedit a fi un priceput ambasador al Uniunii în Regatul Unit, britanicii nedorind să pună probleme blocadei unioniste. Confederația a cumpărat câteva nave de război de la șantierele navale comerciale britanice. Cea mai celebră, CSS "Alabama", a cauzat daune considerabile și a condus la dispute după război. Totuși, opoziția opiniei publice față de sclavie a transformat Confederația într-un partener
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
lui Lincoln; dar, după căderea Atlantei și victoria lui Lincoln în fața lui McClellan la alegerile din 1864, orice speranță pentru o victorie politică a Sudului a dispărut. În acel moment, Lincoln reușise să obțină suportul statelor de graniță, al democraților unioniști, al sclavilor emancipați și al Regatului Unit și Franței. Învingându-l pe democratul McClellan, el i-a învins și pe Copperheads și platforma lor de pace. Lincoln găsise și lideri militari ca Grant și Sherman care s-au folosit în
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
a „Regelui Bumbac” asupra economiei mondiale a condus la erori diplomatice, cum ar fi refuzul de a livra bumbac înainte de începerea blocadei. Proclamația de emancipare a permis afroamericanilor, atât negri liberi cât și sclavi evadați, să se înroleze în armata unionistă. Aproximativ s-au oferit voluntari, mărind și mai mult avantajul numeric al armatelor unioniste față de cea confederată, care nu a îndrăznit să folosească aceleași resurse umane din teama de a nu submina legitimitatea sclaviei. Sclavii eliberați au întreținut garnizoanele și
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
refuzul de a livra bumbac înainte de începerea blocadei. Proclamația de emancipare a permis afroamericanilor, atât negri liberi cât și sclavi evadați, să se înroleze în armata unionistă. Aproximativ s-au oferit voluntari, mărind și mai mult avantajul numeric al armatelor unioniste față de cea confederată, care nu a îndrăznit să folosească aceleași resurse umane din teama de a nu submina legitimitatea sclaviei. Sclavii eliberați au întreținut garnizoanele și au luptat în numeroase bătălii în anii 1864-1865. Emigranții europeni s-au înrolat în
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
cea confederată, care nu a îndrăznit să folosească aceleași resurse umane din teama de a nu submina legitimitatea sclaviei. Sclavii eliberați au întreținut garnizoanele și au luptat în numeroase bătălii în anii 1864-1865. Emigranții europeni s-au înrolat în armata unionistă în număr mare, inclusiv născuți în Germania și născuți în Irlanda. Liderii nordiști au fost de acord că victoria finală reprezintă mai mult decât doar încetarea luptelor. Ea trebuia să cuprindă cele două scopuri ale războiului: secesiunea trebuia repudiată total
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
din cei din Nord și 18% din cei din Sud. O cauză pentru numărul uriaș de morți din timpul războiului a fost utilizarea tacticilor napoleoniene, cum ar fi șarjele. Cu adaosul puștilor mai precise și (spre sfârșitul războiului, în armata unionistă) armelor de foc cu repetiție, cum ar fi carabina cu repetiție Spencer și câteva arme Gatling (predecesoare ale mitralierelor), soldații erau decimați în câmp deschis. Astfel s-a recurs la tranșee, tactică ce avea să fie folosită intensiv în Primul
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
Consiliului Economic de Ajutor Reciproc (CAER) și a Tratatului de la Varșovia (1 iulie 1991) a pus capăt perioadei „Războiului Rece”. În urma unui puci nereușit al forțelor conservatoare ale partidului (august 1991), Partidul Comunist al Uni-unii Sovietice a fost dizolvat. Republicile unioniste își proclamă independența, iar prin acordul semnat la Alma-Ata se pun bazele Comunității Statelor Independente (CSI), la 21 decembrie 1991. Mihail Gorbaciov se retrage din funcția de președinte în favoarea lui Boris Elțîn și fosta Uniune Sovietică își încetează existența (25
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
multi dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor. Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniștilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859. Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
al masacrelor. În 1919, a avut loc la Constantinopol , în fața curții marțiale turce. Principalii responsabili de genocid au fost condamnați la moarte , întrucât fugiseră din țară în 1918, după ce au distrus cele mai multe dintre documente compromițătoare. Curtea marțială a stabilit intenția unioniștilor de a-i elimina fizic pe armeni folosindu-se de o organizație specială. La , amiralul flotei britanice Sir Somerset Gough-Calthorpe a cerut arestarea tuturor celor responsabili de genocidul armean. Aproape 150 de persoane au fost arestate în Constantinopol de către autoritățile
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
și urmașii lor se află și ei în cele mai înalte poziții ale statului până în zilele de azi. „” a fost organizată de Federația Revoluționară Armeană cu scopul de a pune în aplicare condamnările la moarte pronunțate în contumacie în procesul unioniștilor. În total, opt înalți oficiali turci sau azeri (și trei „trădători” armeni au căzut sub gloanțele a șapte „justițiari”. Execuția cea mai bine-cunoscută este cea a lui Talaat Pașa, marele organizator al exterminării armenilor, împușcat cu un glonț de revolver
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
recomanda studierea, în etape mai îndepărtate, a unor măsuri suplimentare printre care definirea unei cetățenii europene unice, crearea unei forțe armate europene, alegerea unui parlament european cu competențe legislative și altele. Cu toate acestea unii federaliști s-au plâns că unioniștii își impuseseră punctul de vedere. Astfel Denis de Rougemont declara mai târziu: Congresul a adoptat un "Mesaj către Europeni" care cuprindea recomandările. Mesajul redactat și citit de către Denis de Rougemont în ședința de încheiere a lucrărilor care declara: Cu toții împreună
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
Prim-vicepreședintele și doi vicepreședinți sunt din partea Alianței pentru Integrare Europeană, iar un post de vicepreședinte revine fracțiunii Pratidului Comuniștilor. Ghimpu este unul dintre puținii oameni politici moldoveni care și-au asumat public identitatea românească și a recunoscut că este unionist. Mihai Ghimpu este una dintre figurile marcante ale mișcării pentru renaștere națională a românilor din Basarabia. În aprilie 2010 a refuzat public participarea Moldovei la Parada de la Moscova în cinstea Victoriei în cel de-al II-lea Război Mondial, considerând
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
români să meargă la învățătură în vestitele universități ale Apusului. Sub semnul acestei tradiții cărturărești s-a desfășurat mai târziu și activitatea altor ierarhi ai Romanului, între care Veniamin Costache, Gherasim Clipa, Veniamin Ruset și îndeosebi Melchisedec Ștefănescu, activ luptător unionist, personalitate de mare prestigiu științific și membru al Academiei Române. Deși nu dispunem de mărturii documentare certe, este de presupus că în cadrul Episcopiei Romanului au funcționat vechi școli "de chilie" cu un rol important în pregătirea propriilor cadre și mai apoi
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
plafon zugrăvit în culorile roșu și albastru. Ulterior, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, care a refăcut și biserica de curte, a construit casele din marea curte alăturată. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, conacul îl are ca proprietar pe Constantin Cantacuzino-Pașcanu, participant la mișcarea unionistă din Moldova din 1848 și care fusese exilat de domnitorul Mihail Sturdza la Ceplenița ca urmare a simpatiilor sale revoluționare. În anul 1857, atât moșia, cât și conacul de la Ceplenița trec în proprietatea ginerilor lui Mihail Cantacuzino, Panaite Balș și
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
a fost un ziar apărut în secolul XIX în Moldova. A fost primul ziar de orientare unionistă cu preocupări literare, care a introdus foiletonul literar în publicistica românească - Foiletonul Zimbrului. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. La 3 iulie 1850 a apărut, la Iași, bisăptămânal, gazeta politică și
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
foiletonul literar în publicistica românească - Foiletonul Zimbrului. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. La 3 iulie 1850 a apărut, la Iași, bisăptămânal, gazeta politică și literară "Zimbrul", tribună politică și literară unionistă. Publicația s-a numit astfel între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852 și între 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856. Între 1 noiembrie 1858 și 30 decembrie 1858 a apărut sub titlul "Zimbrul și Vulturul". Pe 1 octombrie
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
Vulturul". A fost scos la Iași, iar valoarea exemplarului gazetei este dată de faptul că a fost francată cu opt mărci poștale "Cap de bour" de 5 parale, din a doua emisiune din 1858. În Moldova, "" era cunoscut ca ziar unionist, alături de revista „Steaua Dunării”, condusă de Mihail Kogălniceanu, iar valoarea unui abonament anual era de trei galbeni. A fost tipărit în luna mai, iar coincidența a făcut ca acesta să fie primul dintr-un teanc de ziare expediat la Galați
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
al petiției adresată, în 1857, Marilor Puteri, semnatare ale Tratatului de la Paris, demascând activitatea caimacamului Teodor Balș. În perioada în care a fost deputat al ieșenilor în Adunarea Ad-hoc și al dorohoienilor în Adunarea Electivă s-a remarcat ca ""un unionist convins și înflăcărat din primele timpuri, sprijinind cu convingere și pasiune ideea unirii celor două țări, într-un moment când astfel de idei nu erau nici prea mult răspândite, nici îndeajuns de sprijinite"" (Victor Slăvescu). Apoi a îndeplinit funcțiile de
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
mari adunări. Ca în întreaga țară, în Prahova revoluția a dat mai multă claritate idealurilor naționale, în anii următori, mai ales după 1856, lupta pentru Unire a cuprins și aici cele mai largi pături, în Ploiești luând ființă un comitet unionist care organiza numeroase întruniri. La 8 august 1870 a fost proclamată Republica de la Ploiești. În anii 1877 - 1878 ploieștenii au dovedit sentimentul lor de solidaritate internațională cu popoarele balcanice asuprite de turci. Încă din perioada în care România se declarase
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
ei au ajuns la Iași, unde au deschis un pensionat de limbă franceză. Eugène Petit, unchiul lui Eugen-Dimitrie Petit, era, în iarna lui 1858, secretar al Consulatului Franței din Iași. El a provocat o tensiune diplomatică. La o reuniune a unioniștilor ieșeni de la Teatrul Național, s-a urcat pe scenă și, în aplauzele publicului, a ridicat două stegulețe încrucișate. Erau steagurile Moldovei și Munteniei. Împăratul Franței, Napoleon al III-lea, a exprimat prin ambasadorul său la Constantinopol, regretele sale. Eugen-Dimitrie Petit
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]