2,900 matches
-
ar fi să Împrumutăm formula lui Hassner (2002). Această apropiere ar putea fi utilă pentru a surprinde dimensiunea reformatoare a proiectului neoconservator. Totuși, este oarecum nepotrivită. Într-adevăr, ca și Wilson, neoconservatorii cred puternic În teza păcii democratice și În universalitatea valorilor libertății și În libertățile individuale, dar dincolo de acest punct nu există similitudini relevante. De altfel, neoconservatorii contemporani, În contrast cu adepții liberali ai tezei păcii democratice, au arătat puțin respect sau interes În ceea ce privește instituțiile internaționale, negocierile multilaterale și dreptul internațional. Ei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În cadrul Consiliului de Securitate, coordonarea unui sistem de agenții specializate, programe de asistență și instrumente financiare, precum și legitimitatea larg recunoscută a secretarului ei general (Carnegie Commission, 1997). Pe de altă parte, cadrul ONU prezintă unele probleme. De pildă, caracterul de universalitate limitează uneori eficiența organizației. De asemenea, Carta Națiunilor Unite este expresia unei tensiuni, nerezolvate Încă, Între principiile drepturilor omulului și cel al suveranității statelor. Din aceste motive, În privința diplomației preventive ONU a preferat În general să adopte măsuri specifice fiecărui
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
studiul curentului ar trebui să urmărească conturarea unei tipologii specifice, și nu evoluția diferitelor forme literare în romantism. În consecință, sunt analizate din perspectivă tipologică componentele atitudinii și personajului romantic. Întrucât romantismul este prima mișcare literară cu pronunțat caracter de universalitate, studiul abordează, sprijinindu-se pe o bogată bază de exemple, încadrate în arhetipurile deja stabilite, tendințele romantismului în literaturile naționale. Omisiunea elocventă (1973) discută funcțiile și valorile expresiilor stilistice reductive (elipsa, litota, entimema etc.) și consideră că selectarea lor de către
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
nevoie nici măcar să păstreze "vii" unele simboluri, în întregul lor. Ajungea ca un grup de imagini să supraviețuiască, chiar și în chip nelămurit, încă din timpurile premozaice. Asemenea imagini și simboluri puteau dobândi, în orice moment, o mare actualitate religioasă. Universalitatea simbolurilor Unii Părinți ai Bisericii primitive au încercat să stabilească în ce măsură simbolurile propuse de creștinism își găseau corespondentul în simbolurile care alcătuiesc patrimoniul comun al omenirii. Adresîndu-se celor care nu cred în învierea morților, Teofil din Antiohia aducea drept argumente
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și independent, să aibă calitatea de subiect de drept internațional spre a încheia un tratat 104; dacă este vorba de un tratat general (convențiile de codificare ș.a.), el poate participa la conferința de adoptare și la tratatul respectiv în virtutea principiului universalității, când nici un stat nu poate fi exclus de la acesta; dar dacă este vorba de un tratat având de reglementat doar o anumită problemă, una circumscrisă la un anumit domeniu cu privire la care numai anumite state pot participa, statul respectiv trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai vechea noțiune de Artă, cu un conținut nou însă, în care deplasarea accentului de la sacralitatea hegeliană la profanitatea consumerismului este prima ce frapează. Articulată inițial la interferența dintre genurile tradiționale ale artei, paradigma sincretismului aspiră de o vreme la universalitate: de la arte plastice s-a trecut la arte vizuale, iar acum asistăm la tatonări, la o artă mare care dorește să includă și muzica, literatura, ba chiar și zonele neartistice ale frământului uman.
Sincretismul – paradigma artelor contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by D. N. Zaharia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_941]
-
să se transforme într-un soi de Casandră (prevestitoare de rele). Dar să dea glas neliniștii morale a maselor, asta este, între altele (în ciuda gratuității artei!), pe deplin posibil. Este, pe lângă căutarea sensului existenței, o condiție a marii literaturi, a universalității ei. OAMENI CUNOAȘTEM? Trebuie să mărturisesc că nu văd în București în câteva luni atâta lume câtă văd în câteva zile ori de câte ori mă duc pe la mine prin sat. E cazul să exprim aici o îndoială cu privire la formula de existență a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
formele de expresie, care nu-și dezvăluie secretul decât pentru noi, și să găsească forme de expresie care, păstrîndu-și mai departe farmecul specificului național, să fie totuși covârșite de conținut, și acest conținut să-și caute astfel nestingherit drumul spre universalitate. CREAȚIE ȘI MORALĂ Unii oameni exclud din viața lor sentimentul prieteniei, pe care îl sacrifică premeditat pornind de la ideea că acest sentiment mai mult îi încurcă decât îi ajută în activitatea lor socială. În general oamenii nu sânt cruțați în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
este ea structurată, ontic. Trăim în era informaticii, nu pe vremea dinozaurilor! Iar ultimele teorii unificatoare, dezvoltate și ele din fizica stringurilor, par să afirme, știți voi ce...? Că, la nivel micro și macroscopic, sub imperiul respectării principiilor de conservare, universalitatea informației ce descrie și animă lumea tridimensională (în termeni faptici de aici și acum), coexistă veșnic cu substanța Tiparului informațional premergător, complet și imuabil, situat pasămite, undeva, la mama naibii, la milioane și miliarde de parseci, pe circumferința pururi în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nici o legătură directă cu acesta), căci ceea ce s-ar putea să fi fost cea mai tristă realizare a acestuia, dincolo de crimele sale, este instituirea obligativității modului de viață derizoriu. Dar derizoriul este o categorie mult mai largă, cu propensiuni spre universalitate, drept care filmele (mai ales A fost odată în Anatolia) au și o dimensiune mult mai profundă, ce depășește contextele evocate. Derizoriul nu este deșertăciunea deșertăciunilor din morala creștină, nu este trăit dramatic și escatologic. El nu este nici absurdul modernilor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
putem ști ce este bine, dar avem criterii după care să ne ghidăm în acțiunile noastre și să recunoaștem, sau nu, în ele bunătatea intrinsecă (imperativele categorice: posibilitatea universalizării actelor noastre, respectul persoanei). Nucleul acestui discurs este raportul dintre raționalitatea (universalitatea) acțiunii și libertate. Și în acest caz caracteristica întrebării filosofice este aceea de a pătrunde în humusul cel mai adânc al condiției umane, în acea întrepătrundere de necesitate rațională și libertate morală în care rezidă consistența unei persoane. A treia
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
această dată, de sorginte aristotelică. Ea ne dă forma însăși a acestei activități, prin indicarea particularului situat în structura teoriei. A cunoaște analitic înseamnă a sustrage particularul din izolare, a-l introduce în toate conexiunile posibile, a-l ridica la universalitate. Legea științifică își află de altfel în acest tip de cunoaștere propria sa justificare teoretică, tot așa cum tot de ea sunt legate toate instrumentele cunoașterii discursive: definiția și demonstrarea. A defini înseamnă a aplica analitica, adică a preciza raportul particularului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
aceeași, atât pentru gândirea greacă cât și pentru idealismul modern. În schimb, este diferit modul de înțelegere a particularului și fragmentarului - natura pentru greci, activitatea umană pentru idealiști -, fapt ce determină o formă diferită de abordare și de înțelegere a universalității: structura constitutivă a ființei, în primul caz, legea constitutivă a gândirii, în al doilea caz. Atât pentru intelectualismul clasic cât și pentru cel idealist este vorba despre afirmarea posibilității de cunoaștere a realului, numai că această cunoaștere este contemplație pentru
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
să determine o aplatizare extrinsecă a unui aspect autentic uman. Pentru a descrie situațiile intersubiective în care se realizează această descoperire, se poate proceda trecând de la formele cele mai apropiate experienței corporale la cele care sunt caracterizate de aspirația la universalitate și care aproape că sunt un fel de preludiu al unei experiențe religioase. De exemplu, sexualitatea, considerată sub profilul expresivității și al comunicării intersubiective, este una dintre acele teme al căror discurs pare să redobândească un interes viu și o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
involuției odată ce a trecut momentul eroic al revoltei. S-a făcut o scurtă prezentare a două poziții ale socialității duse până la extrem și atât de radical implicate în experiența existențială în același moment în care atinge (sau crede că atinge) universalitatea și motivația pur ideală. Prin intermediul celor două exemple am dorit să indicăm direcția în care merge astăzi reflecția filosofică, redobândind un spațiu nou de acțiune și reperând o proprie justificare adânc înrădăcinată în cea mai vie și actuală sensibilitate contemporană
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Călinescu, 200 pag., 55.000 lei • Cele două surse ale moralei și religiei, Henri Bergson, 336 pag., 99.000 lei • Cultul Eroilor, Thomas Carlyle, 272 pag., 98.000 lei • Despre libertate, Lord Acton, 270 pag., 120.000 lei • Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol, 320 pag., 217.000 lei • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu, 172 pag., 82.000 lei • Dublul. Don Juan, Otto Rank, 214 pag., 98.000 lei • Evoluția creatoare, Henri Bergson, 336 pag., 82.000 lei • Eseu asupra
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
va denumi nicicând demersul renunțării sale la raportarea spre propria corporalitate și implicit spre întreaga sferă a imanentului drept un act de sacrificare, de autentică jertfire. Adevăratul sacrificiu din trăirea mistică survine atunci când voința renunțării avansează și se preschimbă în universalitatea unei iubiri atotcuprinzătoare. Din și întru această dragoste deplină irumpe jertfa din care pulsează sinele suferind al celui ce sacrifică, sinele dăruit prin ofrandă. Așa cum renunțarea indică un demers diferit de cel al sacrificiului din trăirea mistică tot astfel și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Teoria ierarhiei nevoilor creează premisa unei relative omogenități a scopurilor umane, fapt care permite dezvoltarea la nivel organizațional, a ideii de strategie integrată și unitară pentru motivarea diferitele categorii de angajați. Scopurile în sine "au un grad mai mare de universalitate decât căile care conduc la ele, căci căile sunt stabilite local, în fiecare cultură. Ființele omenești sunt mai asemănătoare decât ar părea la prima vedere" (Maslow, 1945/2007, p. 68). Ideea posibilității permite înțelegerea diversității motivaționale pentru diferite clase sociale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se întâmplă în acele organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică limitarea genetică a posibilității de dezvoltare și universalitatea posibilității de autorealizare postulată de Maslow. De asemenea, absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
merit, fiind excluse alte principii precum recompensarea în funcție de nevoi, egalitate sau reciprocitate. Se afirmă astfel eliminarea sinonimiei dintre "recompensarea echitabilă" și "recompensare în funcție de merit", interșanjabilitate acceptată nejustificat în cultura vestică. Întrebarea fundamentală a celor doi cercetători americani este legată de universalitatea postulatelor teoriei. Există posibilitatea, în viziunea acestora, ca o parte din populația angajată a planetei să perceapă corectitudinea schimbului cu organizația pe baza altor legi ale interacțiunii decât cele ale echității. Deoarece autorii utilizează tehnica analizei secundare (aplicată datelor obținute
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autoritatea politică (de altfel imposibilă sub dominația străină) și la abuzurile comise pe plan social. Profeții se preocupă de reconstruirea Ierusalimului, în special a templului (Ageu și Zaharia), dar și de puritatea doctrinei și a moravurilor (Malahia); profetul Iona proclamă universalitatea lui Dumnezeu indiferent de limitele etnice și religioase. De asemenea, începe să se profileze la orizont certitudinea că universul nu este veșnic: Dumnezeu pregătea sfârșitul „ultimelor zile” și prin aceasta finalul istoriei (Ioel, Deutero-Zaharia). g) Ajungem la epoca elenistă, despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întâi o perioadă, mai scurtă sau mai lungă, în care religia a fost politeistă, urmată mai apoi de diferite forme de henoteism, adică de mărturisirea credinței într-un singur Dumnzeu limitată doar la poporul lui Dumnezeu, fără a-i afirma universalitatea (cf. textul tardiv 1Sam 26,19, în care David îl dojenește pe Saul pentru că l-a obligat, urmărindu-l, să se ducă în afara țării sfinte și astfel să aducă cult zeilor străini; vezi 5,1), pentru ca în final, în epoca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de studiu al lui Michel Foucault și aspectul său prospectiv constau tocmai în faptul că a știut să surprindă "pragul" modernității. Modul în care, pornind de la acest prag, s-a realizat conform termenilor lui această "ambalare" formidabilă care a fost universalitatea discursului occidental. Poate că, tocmai, inversul trebuie să știm să-l gândim. Un alt "prag" este atins, ce ne poate permite să înțelegem că ceea ce pune în mișcare practicile sociale este înainte de toate particularitatea valorilor specifice și forța de agregare
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ineluctabilul, constrângerile pentru a face din ele, stricto sensu, "date predilecte". Într-un astfel de umanism ce se trăiește de pe o zi pe alta este în curs de realizare o transmutare, care nu s-ar mai sprijini pe ideea de universalitate proprie tradiției creștine 81 sau pe universalismul care, continuând filosofii secolului al XVIII-lea, " Luminile", a marcat cu amprenta lui toate sistemele teoretice care s-au elaborat în secolul al XIX-lea. Transmutare mai mult trăită decât gândită. Iar dezordinea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
către cele mai înalte virtuți; viață austeră impusă benevol. Codul sportivilor trimite spre fairplay se referă la: -legea fraternității, -legea iubirii camarade, -legea ajutorului fratern, -legea egalității, -legea libertății, -legea adevărului, -legea toleranței, -legea curajului, -legea datoriei, -legea progresului, -legea universalității, -legea simbolismului. Vestimentația se studiază sistematic, prin intermediul prelungirii corpului cu masca vestimentației, în cadrul vieții materiale și spirituale, faptele de acțiune sportivă, fenomenele și procesele culturale, ca forme ale realității sociale complexe, ansamblul dinamic al acțiunilor sportive, a căror rezultantă este
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]