1,126 matches
-
alocării resurselor, etc. Schimbări la nivelul populației O dată cu Revoluția Industrială populația globului s-a dublat de mai multe ori, la creșterea acesteia contribuind progresul în îngrijirea sănătății, în asigurarea hranei, scăderea ratei de mortalitate. De asemenea mobilitate a populației ridicată. Urbanizarea Creșterea numărului de orașe. În 1980, 70% din Europa continentală era urbanizată. Schimbări sociale Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
demers empiric, cea a lui Dumitru Sandu, ce accentuează dimensiunea demografică în definirea acesteia și distinge pe de o parte între modernitate grupală, prin care înțelege modernitatea unui segment social mare (de exemplu județ), cu un stoc puternic de educație, urbanizare puternică, și grad ridicat de ocupare a populației în sectoarele salariale; și pe de altă parte modernitatea demo-culturală dată de niveluri scăzute ale mortalității infantile, fertilității și emigrării și un nivel mediu ridicat al vârstei populației. Județele cu modernitate demo-culturală
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
socială ridicată determinată de necesitatea găsirii unui loc de muncă, apariția industriilor, dezbinarea familiei, toate acestea au dus la destrămarea comunităților și punerea lor sub semnul întrebării. După revoluții viața socială a început să fie sinonimă tot mai mult cu urbanizarea, națiunea-stat, democrația, proprietatea privată, acumularea de capital, ceea ce punea tot mai mult sub semnul întrebării existența comunităților. Astfel, în perioada Iluminismului conceptul de comunitate a trecut într-un con de umbră, datorită atenției exclusive care era acordată societății. Voința și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoș) Oamenii par să sesizeze esențialul. Dispariția tradițiilor și obiceiurilor este cu siguranță o consecință a unor procese ce nu afectează doar cele două sate, ci sunt procese de anvergură, cu efecte la scara unor colectivități largi de oameni: modernitatea, urbanizarea, industrializarea, globalizarea, toate acestea semnificând schimbarea stilului de viață, a sistemelor de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de autoportret în scopul de a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în primul rând de stocul de educație (cu cât acesta este mai ridicat, cu atât populația ocupată în afara agriculturii, este mai numeroasă. Dar crește și în cazul relieful de tip deal-munte, în cazul județelor cu o vechime mai mare a urbanizării și cu localizare în regiunile mai puțin sărace ale României (Sandu, 2003). 5.2. Proprietate funciară în ruralul românesc între 1990 și 2007 Se poate observa din graficul 6.3 o creștere până în anul 2001 a procentului celor care dețin
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
s-a născut la sat. Când este evident că Roma este Cetatea eternă, ca și multe alte cetăți antice. Se comit, pentru a fi foarte conciși, câteva erori fundamentale. Mai întâi se ignoră evoluția socială a întregului continent, în plină urbanizare. Țăranul tradițional se transformă tot mai mult în fermier. Acest fenomen, inevitabil, se prefigurează, chiar dacă deocamdată în forme extrem de incipiente, și la noi. Că vor supraviețui și o serie de insule, să le spunem, etnografice, este sigur. Dar structura socială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
impact resimțit pe deplin și în România sunt doar câteva dintre aspectele ce au modelat traiectoria noului stat unificat. Și totuși, progrese indiscutabile s-au realizat, cel puțin în sistemul educațional prin diminuarea semnificativă a analfabetismului, în industrie sau în urbanizare. Modernizarea începe astfel să dea primele semne în mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în zona centrală a orașelor și mult mai diluat la periferie. Clădiri administrative impunătoare, teatre, școli și alte instituții culturale, rețele de drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și o schițare a ambianței culturale din principalele centre urbane, cu accent pe instituțiile culturale în care intelectualii nord-moldoveni se formează și ulterior se manifestă, contribuind la afirmarea unei regiuni puternic eclipsate de atmosfera tumultoasă a capitalei. Primele indicii de urbanizare în întreaga Moldovă apar de la începutul secolului XIX, într-un grad destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe negative în urma divizării ținutului în 1775, sau Dorohoi, cu un grad de urbanizare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
urbanizare în întreaga Moldovă apar de la începutul secolului XIX, într-un grad destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe negative în urma divizării ținutului în 1775, sau Dorohoi, cu un grad de urbanizare de aproximativ 4% și orașe ca Botoșani, cu un procent de urbanizare de peste 30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe negative în urma divizării ținutului în 1775, sau Dorohoi, cu un grad de urbanizare de aproximativ 4% și orașe ca Botoșani, cu un procent de urbanizare de peste 30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dorohoi, cu un grad de urbanizare de aproximativ 4% și orașe ca Botoșani, cu un procent de urbanizare de peste 30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
30%. Perioada 1821-1860 pare a fi benefică orașelor bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în urmă se reflectă însă în nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucovinene montane ce beneficiază de pe urma dezvoltării industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în urmă se reflectă însă în nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială, administrativ-politică) și poate fi pusă pe seama plasării geografice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
important. Pe de altă parte, ar fi greșit a concluziona, în grabă, că este vorba de regimuri tradiționale. De fapt, în astfel de regimuri, este deja în vigoare un proces de modernizare socio-economică, cu un început de industrializare, o considerabilă urbanizare, cu dezvoltarea învățământului și expansiunea claselor profesionale mijlocii. Frecvent, aceste regimuri s-au organizat în structuri în care erau deja apărute instituții democratico-liberale, dar în care nu era încă consolidat un sistem de partide capabil să dea naștere unor guverne
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai multe țări. Rokkan [ibidem, 155-156] concluzionează: 1) pentru sistemul proporțional presiunea va crește odată cu heterogenitatea etnică și/sau religioasă a cetățenilor, și, în electoratele omogene din punct de vedere etic/religios, aceasta va crește odată cu schimbările economice cauzate de urbanizarea și monetizarea tranzacțiilor; 2) sistemul proporțional va apărea ca un clivaj cu rezistență mică (în democrațiile articulate, dar cu resurse guvernamentale scăzute), în timp ce sistemul pluralist va fi apărat eficient în sistemele politice cu structuri guvernamentale mai puternice. Apar și diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Europa de Vest s-au schimbat profund în anii '20 și '30 și după al Doilea Război Mondial, fie ca reacție la război în sine, fie în termeni de dezvoltare capitalistă. Este de ajuns să privim la indicatorii tradiționali de alfabetizare, de urbanizare, de industrializare, la venitul pe cap de locuitor, la PIB, la dezvoltarea și la rolul mass-media. În al treilea rând, mergând spre aspecte mai relevante din punct de vedere politic, dar corelate cu precedentele, ne putem aminti marea expansiune a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de dezvoltarea economică"? Sau se poate susține faptul că "cu cât o națiune este mai bogată, cu atât crește probabilitatea ca aceasta să susțină un regim democratic"? [Lipset, 1963, 46-47]. Dar oare e adevărat că "toate aspectele dezvoltării economice - industrializarea, urbanizarea, bogăția și educația - formează împreună un singur factor, major, care are legături politice cu democrația"? [ibidem, 56-57]. Primele analize care au urmat celei lui Lipset [de exemplu, Neubauer, 1967], dar și diferite cercetări ulterioare, au arătat această asociere, care ar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și câmpurile devin din ce în ce mai omogene, speciile indigene sălbatice sunt sub stres sever multiplu. Ex., circa 40% din păsările Europei (în special păsări de pădure și din zonele rurale) au intrat într-un declin populațional; puține specii s-au adaptat la urbanizare și au prosperat (coțofana, mierla, pițigoiul, pescărușul ș.a.). Din cele 172 de specii de vertebrate, circa 1/3 sunt amenințate în majoritatea țărilor. Cocorul și stârcul cenușiu s-au extins în bună măsură. Datorită programului Natura 2000 și programului paralel
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
adevărat în cuvintele lui Mendras ca o "seconde révolution" pe o scală comparabilă cu Revoluția din 1789. Schimbările principale au avut loc în sistemul economic dar și în proiectele de așezare urbană și rurală, mai ales declinul agriculturii tradiționale și urbanizarea masivă din anii 1960. Toate aceste schimbări au solicitat o examinare serioasă a guvernării teritoriale a Franței, ceea ce s-a întâmplat odată cu venirea la putere a socialiștilor în 1981 și cu lansarea programului de descentralizare. În rândurile următoare ne vom
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
solidaritatea socială și reînnoirea urbană (SRU Solidarité et Renouvellment Urbain)31 a încercat să aducă puțină coerență în acest sistem diversificat și oarecum fragmentat prin Scheme de Coerență Teritorială (SCOT Schémas de Cohérence Territoriale) dezvoltată de agglomérations și suplimentată de Urbanizarea Locală (PLU Plans Locaux d'Urbanisme). SCOT și PLU erau destinate să lucreze împreună în armonie. Cea din urmă a înlocuit Plans d'Occupation des Sols POS (Planurile de ocupare a solului), care reprezentau vechile instrumente de urbanizare folosite în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
suplimentată de Urbanizarea Locală (PLU Plans Locaux d'Urbanisme). SCOT și PLU erau destinate să lucreze împreună în armonie. Cea din urmă a înlocuit Plans d'Occupation des Sols POS (Planurile de ocupare a solului), care reprezentau vechile instrumente de urbanizare folosite în trecut de guvernele locale. Aceste trei legi nu numai că au dezvoltat o nouă abordare descentralizată a dezvoltării și planificării teritoriale, dar au și început să abordeze cu succes problema fragmentării municipale și a lipsei de capacitate instituțională
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
într-adevăr, până la mijlocul secolului al XX-lea, marea majoritate a francezilor locuiau la țară în sătuce și cătune. Municipalitatea a fost expresia instituțională și politică a acestui mod de viață rural și villageois și, în ciuda exodului rural și a urbanizării din ultimii 50 de ani, francezii sunt profund atașați de el. Acesta este unul din motivele pentru care a fost atât de dificilă reducerea numărului uriaș de municipalități mici din Franța aproximativ 36.000, mai mult decât toate municipalitățile din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
schimbat într-o perioadă de 30 de ani începând din anii 1960 până în anii 1990. Este vorba despre "Des nomenclatures territoriales pour évaluer l'urbanisation et prendre la dimension de la ville" ce s-ar traduce prin "Nomenclaturi teritoriale pentru evaluarea urbanizării și estimarea importanței orașelor". Cele două concepte de bază sunt unité urbaine (UU "unitatea urbană"), care definește un complex urban în funcție de caracteristicile fizice ale acestuia, și aire urbaine (AU "aria urbană"), care se referă la proiectele socio-economice de oferire de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
urbane din care cel puțin 40% din locuitori lucrează în zonele limitrofe ale ariei. Chiar dacă aceasta pare a fi o modalitate de verificare a proiectelor urbane destul de complicată, îi permite INSEE să-și facă o imagine asupra proiectelor contemporane de urbanizare și asupra modului în care acestea s-au schimbat de-a lungul timpului. Mai mult, analiza ne dă voie să mergem dincolo de simpla descriere a municipalităților pentru a vedea dinamicile care stau la baza instituțiilor politico-administrative. Astfel, ne putem da
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cum ar fi Dinard, Agde, Hendaye, Sainte-Maxime și St.-Tropez; și în câteva zone izolate precum Saint Marcellin sau Avallon. Pe de altă parte, unele au dispărut, dar acesta a fost un fenomen amplu. El s-a produs fie prin urbanizarea intensă, cum ar fi prin fuziunea polurilor urbane existente ca de exemplu atunci când Aix-en-Provence a fost alăturată Marsiliei sau când Saint-Jean-Luz a fost alăturat Bayonne-i, fie prin absorbția unui pol urban în interiorul unei couronne périurbaine dintr-un oraș mare ca
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]