119,987 matches
-
să-i acord răgaz, să-i permit să se dezvolte de la sine. S-ar putea ca cititorului să-i vină să exclame: Doamne, cum de este posibilă corelarea tuturor acestor motive? Cred că tocmai aceasta este activitatea creatoare: ea nu urmărește deliberat obținerea unor efecte speciale, prestabilite; ele rezultă, se lasă organizate în general din confruntarea cu materia, cu substanța. R.B.: Ați pornit la drum în ultimii ani ai secolului al XX-lea pentru a redescoperi acea Românie a mamei de la
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
sunete și timbre, silabe și cuvinte, durate și pauze, secvențe frastice și lanțuri metrice fac din rostirea elegiei o muzică. Adică, repetăm, o artă. Pentru elegie, ca și pentru oricare artă autentică, mesajul ideatic în sine, pe care creatorul nu urmărește decât să îl comunice, dobândește un sens, cel așteptat de autorul lui, doar scos din ascunzișurile latente ale limbii, care îl tăinuiesc, precum perla extrasă din scoică. În solara lumină, aceea scânteiază. În aceeași lumină, elegia cântă. Nevăzută, cosmică liră
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
Volumul En esto creo (Crezul meu) din 2002 este o originală autobiografie literară, un soi de alfabet personal de la A la Z, în care scriitorul se exprimă pe sine și lumea în care a trăit, își nuanțează convingerile și le urmărește acestora paradoxale arheologii subiective. Prezentăm în aceste pagini un fragment din volumul în curs de apariție la Editura Curtea Veche. Am asistat la nașterea celor trei copii ai mei. Prima mea fiică, Cecilia, s-a născut în orașul México în
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
se refuza cu totul cunoașterii. Chiar și morții informau asupra ei, iar dacă nu se dovedeau prea cooperanți în unele situații, sarcina revenea visului, poarta cea mai ușor de deschis către realitatea extinsă. În partea a doua a cărții, Lévy-Bruhl urmărește complexul mintal și afectiv care a dus la nașterea simbolului și a funcțiilor sale. Autorul a demonstrat în repetate rânduri că primitivii trăiesc într-o realitate dublă: prima cuprindea ceea ce ei percepeau cu simțurile, a doua era invizibilă și de
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
post, având sensul de „mesaj expediat pe un forum”, este un împrumut din engleză (engl. post), adaptat morfologic tot ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum se întîmplă de multe ori, cuvîntul englez e de origine latină: urmărind traseul său istoric ne întoarcem, prin franceza veche (poste) și prin italiană (posto), pînă la latină (postus = positus, participiu al verbului ponere „a pune”). Seria se leagă etimologic de poștă (cuvînt intrat în română și pe filiere ne-romanice) și
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile de epurări care-au înlăturat de la putere prima generație de activiși (mare parte de origine evreiască, maghiară, bulgărească, ucraineană, poloneză sau chiar rusă) urmăreau să se sustragă logicii sistemului. În felul acesta, principalele momente de dezgheț din „lagărul comunist” i-au găsit pe români fie pe pozițiile unui stalinism dur (Ungaria, 1956, Polonia, 1981), fie în contracurent față de marșul la unison al țărilor „frățești
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele. Idolul momentului era un bărbat scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că Sartre poate fi zărit de dimineață până seara la cafeneaua Flore. Comesenii îl urmăreau cu privirea, dar și de pe trotuar i se ghicea prin ferestre silueta arhicunoscută. Buzunarele canadienei îi erau înțesate de volume și de reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț. Se instala pe un
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
modei, precum și un contingent de prinți, prințese și prințișori” (p. 63). Privirea acidă a prozatorului nu ratează nimic și nu iartă pe nimeni. Relatarea seamănă cu un reportaj jurnalistic. Ficțiunea se topește în masa ușor recognoscibilă a realității (oricine a urmărit la televizor derularea acelei vizite își va aminti ușor momentele descrise de Radu Paraschivescu), impresia de autenticitate este maximă, iar proza se naște din unghiurile din care este privită viața reală și din micile broderii de ficțiune cusute pentru a
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Măcar de ochii lumii, politicianul trebue să țină seama de alegătorul comun, parte din “talpă țării', “grassroots” în engleză. Supt George W. Bush am sprijinit decade partidul republican din SUA atât financiar cât și moral. Cele ce urmeaza pot fi urmărite în portalul acestuia FrontPage Magazine din Septembrie 11, 2007 (ziua simbolic importantă deoarece este aniversarea atentatului din New York asupra Word Trade Center) în care arăt de ce am fost creditat că un factor în alegerea fostului președinte. La începutul anului 2000
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
viață mama lui Cayetano, doña Julieta Chimento, care mai era și nașa de botez a lui Hernando, fratele meu numărul opt, ceea ce pentru mama era motivul precumpănitor. Mărturia ei - necesară unui bun reportaj - cîntărea mult. Doi frați ai învățătoarei îl urmăriseră pe Cayetano cînd acesta a încercat să se refugieze la el acasă, dar doña Julieta se repezise să încuie poarta de la stradă fiindcă a crezut că fiul ei era deja la el în dormitor. Așa încît el n-a putut
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
activității aleșilor ? Dacă 13-le ăsta - cel mai anticristic număr - va ajuta la votarea unor legi mai stufoase decât să le poată pricepe oricare pământean? Sfinte, Dumnezeule! Poate că nici ei, senatorii, nu le-ar mai fi priceput... Groaznic! Pe măsură ce urmăream reportajul de pe Antena 1, simțeam teama pătrunzându-mi în fiecare fibră a trupului. Treptat-treptat, m-a cuprins un sentiment de panică: însemna că, pe baza acestei cifre fatidice, o forță anti-senatorială, poate chiar antiparlamentară, acționa subtil pentru anihilarea psihică și
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
mine, spectator înrăit, care a iubit ani buni atmosfera stadioanelor și a sălilor de sport și pe care le-a abandonat nemaisuportînd golănia tribunelor, prefacerea încurajărilor în înjurături și a lozincilor sportive în slogane triviale sau rasiste. E destul să urmărim o emisiune oarecare de sport sau să răsfoim gazetele ca să remarcăm că protagoniștii acestora nu sînt sportivii însiși, oamenii de pe teren, ci personaje din anturajul lor, patroni de club, sponsori, funcționari ai federațiilor, proprietari de jucători (era să zic: de
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
am asumat critic și cu răspundere «trecutul care nu vrea... să mai treacă». Oare nu cumva trăim cu un cadavru ascuns într-un dulap și cîndva, cînd vom deschide ușa, o să ne trezim cu cadavrul în brațe? - Între 1985-1987 erați urmărit peste tot (atît în București cît și în țară), vă erau ascultate convorbirile telefonice, corespondența era interceptată și, nu în ultimul rînd, printre cunoștințe și prieteni erau informatori care raportau orice mișcare. Cum vă explicați această impresionantă desfășurare de forțe
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
la convorbirile lui Claude Bonnefoy cu Eugène Ionesco. Atât că, în convorbirile cu Ileana Mălăncioiu, magnetofonul a fost scos din ecuație, dialogul purtându-se „exclusiv pe hârtie“. Așadar, fără dezinvoltură și fără spontaneitate, efecte pe care cei doi nu le urmăresc. Sunt oricum altfel decât dezinvolte aceste convorbiri, oricum altfel decât spontane. Sunt riguroase și orientate către esențial, materializând un proiect pe care Daniel Cristea-Enache ni-l face cunoscut de la începutul demersului său. Ceea ce și-a propus să realizeze este „o
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
să știți, Monseniore, oamenii învățați iubesc tot ce-i primitiv. Cu cât e mai erudit omul cultivat, cu atât mai primar dorește să fie primitivismul pe care-l afecționează. Fiecare vizită la erudiți îmi dădea coșmaruri, mă făcea să fiu urmărită până și în somn de statui și măști. Așa încât atunci când am perceput tot mai amenințătoarea primejdie pe care o reprezentau pentru psihicul meu savanții deschiși către lume, mai ales din cauza marelui procentaj de psihologi, psihanaliști, psihiatri și psihoterapeuți aflați printre
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
și l-am prezentat drept bustul unui șaman din Mali. Profitând de puternicul interes, de emoția generală am dat să fug. Când să ies din casă, am observat că doi inși din grupul de psihanaliști, psihiatri, psihoterapeuți și psihologi mă urmăreau. Prevăzusem o asemenea eventualitate; m-am oprit, deci, la primul colț de stradă, i-am lăsat să mă ajungă și am oferit celor doi - un psihiatru cam de patruzeci de ani, adept al lui Lacan și o freudiană ortodoxă ceva
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
împodobi predica lor cu podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4, 71: „așa cum vorbirea noastră cu copiii nu urmărim să ne arătăm forța oratorică, ci ne adaptăm la mintea lor slabă și facem ceea ce ni se pare nouă mai potrivit cu vârsta lor de copii, spre educarea și îndreptarea lor, tot astfel și Logosul sau Cuvântul lui Dumnezeu a purtat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe seama celor care au darul de a grăi mai convingător... Despre aceste lucruri să ne vorbească scriitorii și sofiștii, a căror preocupare o formează tocmai descrierea împodobită a acestui fel de lucrări, graiul meu bătrânesc doar atât să facă: să urmărească conștiincios întrebarea pusă de înțelepciunea ta și anume ce trebuie să știm despre pruncii răpiți din viață înainte de vreme și la care viața stă gata să se unească cu moarte?” (PSB 30, 409; PG 46, col. 163). footnote>, Vasile de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și primejdioasă, întrucât ar îndepărta de Dumnezeu. Întocmai cum nu trebuie să disprețuim cerul, pământul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în toată simplitatea lui poate să-i dea mesajului creștin puterea de a convinge. Rezumat: Persecuțiile fac parte din istoria creștinismului de la început până astăzi. De regulă, ele sunt legate de decompoziția unui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o bibliografie minimală, nu indică edițiile de izvoare folosite, nu integrează decât firav informațiile despre cetatea punică în ansamblul operei unui autor sau în contextul politic, ideologic, literar și spiritual al epocii în care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele transmiterii datelor de la o sursă la alta. O povestire cuminte, modestă, scrisă frumos, care se citește cu plăcere. În rândurile următoare ne propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
scrisă frumos, care se citește cu plăcere. În rândurile următoare ne propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar și erori precum localizarea așezării Novae în Moesia Superior, ea aflându-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de origine egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate metodic și unitar, urmărindu-se distribuția geografică (răspândirea cultelor în localitățile provinciei), problemele de cronologie și ana liza dedicanților din prespectivă sociologică. Partea a II-a se încheie prin discutarea unei probleme spinoase - anume identitatea divinității numită în inscripții Sol Invictus (II.5. El
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]