1,078 matches
-
exact în acest loc, ca din întâmplare, apare și numele de Cezar (Augustus), într-un context ușor diferit, dar pe care cititorul, cunoscător al situației poetului, îl inserează în aceeași sferă a zeilor surzi, împotriva cărora se revoltă Ovidiu: Caesar ut imperii moderetur frena, precamur, Tam bene quo patriae consulit ille suae (v. 33-34). Ripert traduce: "Nous prions que César dirige les rênes de l'empire, aussi bien qu'il veille sur les interêts de sa patrie". Chiar dacă luate în sensul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
aduce nicio învinuire. Cu toate acestea, sulmonezul face clar distincție între acest pretext și adevărata cauză a exilării lui. Nu mă întreba dacă am comis vreo altă greșeală, pentru ca Arta să reprezinte întreaga mea greșeală." Ecquid praeterea peccarim, quaerere noli; Ut pateat sola culpa sub Arte mea (v. 75-76)221. Aici apare întrebarea: voința de a-și masca "greșeala" cu vina de a fi scris Ars amatoria se naște spontan în poet sau îi este impusă de Augustus? Nouă ni se
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care o va săruta primul pe mama". În acest moment apare personajul principal L. Junius Brutus: "Era acolo și Brutus care, înțelept fiind, se prefăcea prost pentru a scăpa de capcanele tale, o crudule Superbus". Brutus erat stulti sapiens imitator, ut esset tutus ab insidiis, dire Superbe, tuis250. În timp ce mulțimea săruta pământul, gândidu-se că astfel își asigură victoria, potrivit cuvintelor lui Apollo, Brutus cade cu fața la pământ și sărută Pământul Mamă: s-a crezut că s-a împiedicat. Între timp Tarquinius asediază
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că se bucură de favorurile lui Augustus. Oricum continuă sulmonezul chiar dacă eu doresc să se poată nega până și vina, cel puțin știu cu toții că facinus ("ticăloșia") e departe de mine. Urmează alte două versuri pline de echivocuri: Et tamen ut cuperem culpam quoque posse negari, Sic facinus nemo nescit abesse mihi (v. 39-40). Ripert traduce: "[...] autant je souhaiterais qu'on pût mettre en doute ma faute, autant il est notoire que de crime je n'en ai pas commis". Fragmentul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
celor care se opun acestei concluzii: G. Nemethy (Excursus I, p. 129 și urm.), Groag 315, Scholte 316, Th.J. De Jonge, Wheeler etc., care credeau că expresiile ovidiene de genul: inter comites... suas, inque suis habuit, precum și cuvintele cultos... deos317, (ut illam) colas 318, Marcia culta tibi319, femina seu princeps omnis tibi culta per annos 320, dovedesc că "eam [= Fabiam] neque propinquam Fabii neque affinem Marciae, sed clientam amborum fuisse"321. Mai mult, cum recunoaște în parte și Scholte însuși, expresiile
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și care încă nu poate mânui armele, a rămas singurul membru din (întreg) neamul Fabia pentru ca tu să poți, la vremea ta, să te naști, Maximilian, ție căruia îți va reveni reinstaurarea res(publicii) prin tactica ta de temporizare". Scilicet ut posses olim tu, Maxime, nasci, Cui res cunctando restituenda foret 364. Fără îndoială și în acest caz Ovidiu se referă la Fabius Cunctator, care, tocmai prin temporizarea sa, salvase romanii de Hanibal. Și totuși personajul său se înalță la nivelul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es, et quoniam non sunt ea, qualia velles, Vela regis quassae qualiacumque ratis. Quaeque ita concussa est, ut iam casura putetur, Restat adhuc humeris fulta ruina tuis383. Aș spune că în versurile de mai sus poetul afirmă lucruri cu adevărat uimitoare, pe care nimeni nu și le-ar fi imaginat din partea acestui tenerorum lusor amorum. În ciuda echivocității unor
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Ovidiu. Cu această ocazie, Ovidiu repetă, și formal, jurămintele pe care însuși Maximus le face în rugăciunea pe care de obicei o adresează zeilor, la început, când tămâiază altarul. Tonul rugăciunii reproduse de Ovidiu, inclusiv al jurămintelor, este următorul: Ut tibi sit, salvo Caesare, salva parens. (v. 98) Ripert traduce: "... je demanderai que pour toi ta mère reste sauve et César reste sauf". Aceasta este unica interpretare posibilă în cazul unei formulări univoce. Dar dacă se ține cont de echivocitatea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
11 și urm., pe care Nemethy o interpreta ca și noi, în sensul propriu al expresiei și anume că Ovidiu se acuza cu adevărat de moartea lui Paulus, De Jonge 423 vine cu explicația sa: "Cur enim ita non explanemus, ut sint dictum superstitiosum miseri poetae credentis se exitio esse omnibus qui sibi adesse conentur; Fabium Maximum mortuum esse, cum in animo ei fuerit apud Augustum defensionem Ovidii succipere (P. IV. 6. 9 și urm.); poetam nulli posthac mandatum dare ausum
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
453. V. Semnificativa coincidență dintre data de naștere a lui Ovidiu și cea (presupusă) a instaurării Imperiului. După cum se știe, Ovidiu ne prezintă data sa de naștere în două versuri alambicate și destul de simbolice: Editus hic [= Sulmo] ego sum; necnon, ut tempora noris, Cum cecidit fato consul uterque pari454. Ripert traduce: "C'est là que je suis né; pour que tu connaisses l'époque, c'est l'année où moururent les deux consuls en un destin commun". Poate are dreptate Kraus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și-l propusese când a scris acel vers în aparență atât de "căutat" și s-ar spune prin urmare, atât de lipsit de sensibilitate. În schimb, noi suntem de părere că acest vers este bine pus în evidență, subliniat de ut tempora noris, care îi amplifică sensul: pentru ca tu să poți cunoaște ce vremuri traversa pe-atunci Italia... Ut tempora noris, are pentru noi, o poziție strategică asemănătoare cu cea a sintagmei si quid est (v. 7), care indica antiteza dintre
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
urmare, atât de lipsit de sensibilitate. În schimb, noi suntem de părere că acest vers este bine pus în evidență, subliniat de ut tempora noris, care îi amplifică sensul: pentru ca tu să poți cunoaște ce vremuri traversa pe-atunci Italia... Ut tempora noris, are pentru noi, o poziție strategică asemănătoare cu cea a sintagmei si quid est (v. 7), care indica antiteza dintre noblețea antică a lui Ovidiu și (subînțeleasa) lipsă de noblețe a celor din cercul lui Augustus și a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ana Stan, Carmen Habără, Diana Coman și Alexandra Gheorghe sub coordonarea lui Alexandru Matei, prefață de Alexandru Matei, Editura România Press, București, 2008. Primul estetician care "a creat o prăpastie de netrecut între artele plastice și poezie, invalidând paralela tradițională ut pictura poesis pentru a o înlocui cu modelul muzical" a fost Lessing, și după el "modelul muzical și autonomia artei, ireductibilă la principiul parafrazei", au fost susținute de Burckhardt, Nietzsche, Eliot sau Bergson. 23 "Swann explicat de Proust", în op. cit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
țiț lu l po tri vi ț; să i de nt ifi ce e le m en te le d e or ga ni za re a ț ex tu lu i în pa gi na (ț itl u, a ut or , a lin ea te ); să r aș pu nd a la i nt re ba ril e fo rm ul at e pe b az a un ui ț ex ț ci țiț ; să r el at ez e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
îți i i n că re c uv în te le d at e au d ife riț e în te le șu ri o ra l în sc ris A lc at ui es te en un tu ri ut ili za nd se ns ur i di fe riț e al e cu vi nt el or (o m on im e, si no ni m e, ăn to ni m e, re gi on al is m e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
țin de re C ițe st e ex pr es iv u n te xt c un os cu ț d e m ic a în țin de re Id en țif ic a țiț lu l s i a ut or ul u nu i ț ex ț c un os cu ț R ec un oa st e al în ea te le d în trun te xt Id en țif ic a se cv en te le d
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pentru elevii cu cerințe speciale de învățare, Ed. Pim, Iași. 72 D E S F | {U R A R E A A C Ț IV IT | } ÎI Se cv en te le a ct iv ita ții C on țin ut în st ru ct iv -e du că tiv M et od e și pr oc ed ee E va lu ar e 1. M om en ț o rg an iz at or ic 2. V er ifi că
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
te lo r a nt er io ar e 3. A nu nt ar ea ți tlu lu i și a o bi ec tiv el or 4. P re ze nt ar ea no ul ui c on țin ut s i di rij ar ea în va ta rii 5. F ix ar ea s i și st em at iz ar ea cu no st în te lo r 5. În ch ei er ea le ct ie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
A și gu ra re a cl im at ul ui ps ih ope da go gi c ne ce să r de sf aș ur ar îi ac tiv ita ții . „C e le ct ie a ți av ut d e pr eg at it pe nt ru a st az i? ” („ G R A IU L N E A M U L U I” , d e G eo rg e C o s bu c) . El ev îi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
normal”; ¾ Tobolcea, I. „Îndrumător practic în terapia dislaliei”. 75 D E SF A ȘU R A R E A A C Ț IV IT A ȚI I O b. Se cv en te le ac tiv ita ții C on țin ut ul în st ru ct iv -e du că tiv St ra te gi i d id ac tic e E va lu ar e M O M E N Ț O R G A N IZ A TO R
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lin da * ba lo an e E V A L U A R E FO R M A Ț IV A pr în : ap re ci er i a șu pr a m od ul ui d e ex ec ut ie a ex er ci ții lo r d e m ot ric ita te s i m ob ili ta te fo no ar tic ul at or ie ap re ci er i v er ba le ob
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
os ir ea fl or îi. E xe rc îți u j oc : „ C um fă ce ?” (e m ițe re a de o no m at op ee ): ¾ Să rp el e: s ss , s ss ... . ¾ A lb în ut a: b zz z, b zz z... ¾ V an tu l: vă jj, v âj j... ¾ C he m am p is ic a: p is spi ss ... ¾ Fă ce m li ni st e: s ss , s ss ex
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
2000 „Psihopedagogie Specială”, Editura Polirom, Iași. 84 D E SF A ȘU R A R E A A C Ț IV IT A ȚI I N r. cr ț. Se cv en te le ac tiv ita ții C on țin ut ul în st ru ct iv -e du că tiv St ra te gi i d id ac tic e E va lu ar e I M om en ț or ga ni za to ric A și gu ra
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
d e ob ie ct e că re s e po tri ve sc ” (p os ib ile c riț er îi: fo rm a, m ar im e, c ul oa re ) „ C e at i o bt în ut ?” . „ D e ce le -a ți aș ez at a st fe l? ”. „ C um le -a m a se za ț e u? ” et c. 2) R ec un oa st er ea s i de nu m ir ea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
up a cr ițe rii da te (c ul oa re , f or m a, m ar im e, g ro și m e) . R ec un oa st e cu lo ril e uz ua le c u aj ut or . R ec un oa st e fo rm el e ge om et ric e de c er c, pa tra ț. R ec un oa st e m ar im ile o bi ec te lo r fo
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]