2,023 matches
-
niște nori vineți sau niște munți. Cei care aveau ochi mai buni deslușiră însă o ață tremurătoare și roșiatică ce se încolăcea deasupra și atunci unul dintre ei strigă: - Muntele de Foc! Dimineața abia se revărsa și cerul era încă vânăt. Apele mării erau liniștite și călătorii se bucurau de priveliște, când deodată Mpunzi le arătă cerul, rostind cu glas înăbușit de tulburare: - Vine zeul! Și toți văzură lunecând ușor și domol pe cerul din ce în ce mai limpede, un trup lung și argintiu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în mâinile lui. Oprindu-și cu greu pluta într-o scobitură stâncoasă, omul ieși pe țărm. Avea o singură vâslă, care era și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol; pielea lui era stacojie sau aproape vânătă. Își aruncă vâsla pe stânci și se uită la păstori. Păstorii se uitară la el. Multă vreme tăcură și păstorii și plutașul... Apoi îl întrebară cine e. - Mahukutah! rosti omul care părea să fie străin... Vorbea greu, neștiind destule vorbe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Postul cel mare și teatrul", în Pagini din trecut, p. 14. 195 Marc Angenot, op. cit., p. 197. 196 Tudor Arghezi, "Rețete", în Pagini din trecut, p. 287. 197 Ibid., p. 394. 198Strategii polemice prezente în pamflete precum "Omul cu ochii vineți", "Scrisoare", în Pagini din trecut, p. 17 și p. 335. 199 Tudor Arghezi, "De-a moartea", în Scrieri 41, p. 92. 200 Ibid. 201 Tudor Arghezi, "Antisemitisme...", în Pagini din trecut, p. 55. 202 Uneori, anecdota apare ca secvență intradiscursivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Garni Kriș, Hrastovički Kriș, Koranski Kriș), probabil prin intermediul unui nume de persoană, greu de acceptat la populațiile slave încreștinate mai tîrziu (să nu uităm că prima atestare datează din secolul al VI-lea); germ. grioz, griess, „prund, nisip“, gris, „gri, vînăt“; romînescul criș, „tină, murdărie“; lat. *griseus. Ipotezele nu sunt susținute riguros, lingvistic și istoric, rămînînd la asemănarea formală. O ipoteză mai „elaborată“, dar cu multe carențe și ea, afirmă că romî nescul Criș provine, prin filieră maghiară (care permite trecerea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de culori s-au păstrat numai în română și în alte câteva limbi romanice: lat. galbinus > rom. galben, fr. jaune (există și în provensală; it. giallo este împrumutat din franceză); lat. *albaster (devenit rom. albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în dialectul calabrez, continuatorul lui *albaster păstrează sensul etimologic de „albicios“). Rom. roșu are etimologie discutată: cei mai mulți specialiști în probleme de etimologie cred că vine din lat. roseus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a restrâns sensul la o anumită legumă, numită în Transilvania și Moldova curechi, cuvânt moștenit din lat. *coliculus (cu forma cauliculus, în latina clasică), diminutiv al lat. caulis, care a dat fr. chou. În Transilvania, pluralul verze înseamnă „varză acră“. vânăt și venetic Lat. venetus, transmis doar românei și dialectelor italienești meridionale, era un adjectiv care însemna „bleu-turcoaz“. La început, s-a folosit referitor la vizitii, care purtau în timpul curselor de care organizate pe hipodrom o cazacă sau o caschetă de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sau o caschetă de această culoare; de aceea, vizitiii erau numiți veneti „albaștrii“. Forma cuvântului latinesc se explică fie prin aceea că aceștia erau originari din regiuni ca Veneția, fie prin faptul că hainele lor proveneau din această provincie. Cuvântul vânăt există în dacoromână și în dialectele sud-dunărene. A fost frecvent în toate timpurile, constituind bază de derivare: vânătaie, vinețea, vinețică, vinețiu, (a) învineți. Rom. venetic are mai multe sensuri, dintre care două sunt mai importante: „monedă venețiană de aur în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au moștenit derivate de la lat. pop. *focacia > fr. fouace sau au împrumutat și adaptat termenul germanic *wastil „hrană“ > fr. gâteau „prăjitură“. Cuvântul plăcintă este citat în lucrările de romanistică, alături de ager, ajutor, blândețe, cântec, (a) despica, împărat, lingură, oaie, ospăț și vânăt, pentru a ilustra caracterul arhaic al limbii române. Un alt aspect interesant ce se cuvine remarcat este faptul că plăcintă este unul dintre puținele nume de mâncăruri (zeamă, friptură, turtă) moștenite de română din latină. Față de sensul cuvântului latinesc, româna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie și vânătă pentru a denumi legumele respective; cuvântul turcesc pătlăgea a fost eliminat (îl mai găsim în cărțile vechi de bucate). vitreg și a ști Aceste două cuvinte moștenite în română din latină s-au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie și vânătă pentru a denumi legumele respective; cuvântul turcesc pătlăgea a fost eliminat (îl mai găsim în cărțile vechi de bucate). vitreg și a ști Aceste două cuvinte moștenite în română din latină s-au păstrat și în sardă: lat. vitricus „tată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
rom. ager, lat. canticus > rom. cântec, lat. hospitium > rom. ospăț, lat. felix > rom. ferice, termeni care, în limbile romanice occidentale, nu au fost moșteniți, ci au fost împrumutați ulterior din latină. De ce lat. venetus s-a conservat numai în rom. vânăt, iar limbile romanice occidentale au împrumutat pentru această noțiune un termen germanic (devenit fr. bleu) sau un termen din arabă (devenit it. azzuro, fr. azur, sp. azul)? Sunt întrebări care nu au întotdeauna un răspuns satisfăcător. Româna - mare importator de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
acestea din urmă, manuscrisul ne prezintă vânăta, anghinarea, chitra (varietate de lămâie) și naramza (varietate de portocală). Toate acestea au origine arabă și au fost introduse în cărțile italienești de bucate de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În „Manuscrisul brâncovenesc“, vinetele apar prin filieră turcească, așa cum o arată și numele lor, „patlagene“, din turcescul patlican, în timp ce numele italienesc al vinetei este melanzana, din spaniolul berengena, care provine din arabă, din badinjan; anghinarea din Balcani a descins direct în paginile manuscrisului, numele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
impune Spitalul specializat în boli digestive, ridicat de Constantin Monomacul pe lângă Mânăstirea de la Mangane. Bizanțul ajunsese la 35 de spitale dotate cu cadre, farmacii, școli și anexe. Învățământul era gratuit și frecventat de copiii medicilor, ai cadrelor administrative sau ai veniților din alte părți. Profesorii erau testați și trebuiau să fie „devotați cu tot sufletul învățământului“, respingând metodele scolastice. La sfârșitul școlii se acorda elevilor o medalie, care-i distingeau pe absolvenți de șarlatanii neșcoliți. Medicina bizantină, pragmatică, punea accent pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
închis-albaștri, Sclipi deodată clară, vis roz al tinereții, Cum în obscure-azururi apar, pribegi, blonzi astri. O văz fugând prin codrul cel verde-ntre jugastri Era Erato albă iluminând poeții. De-a ei priviri focoase ar fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta bacanta-mi nuferi, bujori și violete, Înveșmântată magic în dăurite plete Și-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90 Nu este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri improprii, adecvate însă demascării imposturii și mascaradei festivităților, grotescul expresiei subordonându-se pervazivei intenții satirice: Cel mai iritat dintre membrii juriului examinator a fost o creatură integrală a muncilor mele. Pe fața lui vânătă și crispată am putut citi, ca într-un excrement, maladia de care îi suferea egoismul. [...] Aveam în fața mea niște oameni care mi-au povestit, fiecare în parte, cel puțin câte o porcărie pe zi, utilizând și vocabularul. Grimasa ochiului i-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trecut cu zăpezi, viscole și singurătăți... Și, a venit primăvara... cu zarzări și cireși înfloriți. Anuca cu mâinile în poale, în ceardac aștepta... Un gând o purta înainte cu un an... în ziua aceea geroasă a bobotezei, când tatăl ei, vânăt de supărare, intra în casă, scoase din buzunarul de la surtuc puiul de lup și i-l întinse Anucăi, murmurând rar, abia șoptit, fără s-o privească: „- Na‟ ... să ai grijă de el!“, atât i-a spus, și-și căută de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tacută de copil bun... stând, așa, în așteptare, neclintită, pândind parcă, clipa, un semn, să poată fugi deîndată în căutarea lui. Și, timpul s-a scurs mai departe dupa rostul lui.. * ...Într-una din zile, pe la Bobotează, Anton veni acasă vânăt de durere, dar, nu suflă o vorbă... Când l-a găsit, era ucis...dar, nu devorat; avea ochii mari, umezi, umbroși și triști, străjuiți de o frumoasă coroană de coarne. Lângă el, un lup mare cenușiu zăcea cu beregata sfârtecată
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că de politică era vorba. Herr Six spunea niște lucruri Îngrozitoare despre Führer care... — Herr Six ați spus? — Da, confirmă ea, el era celălalt bărbat. După un timp a ieșit ca o vijelie din birou și apoi pe ușa casei, vânăt la față de furie. Mai că m-a dat jos când a trecut pe lângă mine. — Vă amintiți și altceva din ce s-a mai spus atunci? — Doar că fiecare Îl acuza pe celălalt că Încearcă să-l distrugă. — Unde era Frau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ah, dacă moartea ar avea punctualitatea mexicană!), discutăm că ar trebui să ne cumpărăm pălării de pai pentru a evita insolația. Dar după o jumătate de oră, când ajungem în mica insulă San Juan de Ulua, lângă Veracruz, cerul e vânăt. Și abia intrați în incinta fostei închisori spaniole, începe să plouă. O ploaie piezișă, rece și dușmănoasă, care amenință să compromită vizitarea acestei fortărețe sumbre unde spaniolii le-au arătat indienilor recalcitranți toate resursele de persuasiune ale Inchiziției. Trecem repede
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
am putea să o întrebăm oricând, concluzionă el vesel. Cu râuri de lacrimi pe obraji, Clodagh deschise ușa de la intrare. — Ce este? întrebă Marcus, șocat. —Dylan e un nenorocit. — Ce a făcut? întrebă Marcus, urmând-o în bucătărie cu fața vânătă de furie. — E, o meritam. Clodagh s-a așezat la masă și și-a șters ochii umezi. Nu zic că nu merit. Dar e atât de greu. De fiecare dată când îl văd îmi dă alte vești proaste și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de-aici. Când o să-ți dau drumul la gât, o să-mi spui de ce. Dacă nu îți presez gâtul din nou, până-ți plesnesc neuronii ca orezul expandat Kellogg’s. Fritzie îl eliberă din strânsoare. Fața lui De Witt trecu de la vânăt la roșu-închis. Folosind o singură mână, Vogel îl ridică pe suspect cu tot cu scaun. Bobby filfizonul începu să râdă din nou, apoi împroșcă sânge și se opri. Privirea cu care se uită la Fritzie îmi aminti de cea a unui câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
apoi deschiseră ușa. Camera era un abator care duhnea a praf de pușcă. Bobby De Witt și un mexican zăceau pe podea morți, ciuruiți de gloanțe. Pe un perete întreg erau împroșcate fragmente de creier. Gâtul lui De Witt era vânăt acolo unde-l gâtuisem eu. Primul gând coerent care mi-a trecut prin minte a fost că îi omorâsem eu cât m fost inconștient, că îi executasem fără judecată menită să-i protejeze pe singurii doi oameni pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o Înjurătură, dar Logan abia Îl auzi. — Tocmai am primit un telefon anonim. Cineva a văzut azi-dimineață un copil care se potrivea cu descrierea lui Richard Erskine urcându-se Într-un break roșu-Închis. Logan privi În jos către piciorul gol, vânăt care ieșea din sacul de gunoi gunoi. Informația venise prea târziu ca să mai salveze viața copilului de 5 ani. — Dă-mi de știre imediat ce ajunge patologul. — Da, domnule. Isobel MacAlister Își făcu apariția Îmbrăcată ca și cum tocmai ar fi terminat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
așezat pe birou, rânjind ca un maniac. Nu va trece prea mult până să-i pice fisa. Agentul Steve, arătând din cale afară de Îngrijorat, aștepta pe coridor. Chipul lui Își mai recăpătase puțin din culoare și era acum mai degrabă vânăt decât cenușiu; dar arăta oricum groaznic. Ochii lui erau de culoare roz, injectați, iar respirația Îi duhnea a dropsuri de mentă extra, dar nu era de ajuns ca să mascheze vaporii de alcool care ieșeau din el. — Domnule, spuse el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]