7,778 matches
-
toți ceilalți sunt obligați s-o adopte). „Fură scalpul” : fiecare jucător introduce o panglică la vedere în pantaloni (buzunar, la brâu, etc.) - cine fură mai multe panglici. „Săritul prinde” : avem un „vânător” și un „vânat”, toți ceilalți stau jos; atunci când „vânatul” sare peste un coleg din cei în șezând, acesta din urmă devine „vânător” iar „vânătorul” de până atunci devine „vânat”. Mijloace de acționare pentru dezvoltarea rezistenței Am mai vorbit deja despre importanța și perfectibilitatea rezistenței de bază (CA). Antrenamentul în
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
nu alunece pe gheață. Îl aștepta un drum lung în căutarea unei femele fără pui. După câțiva km de mers îl apucase o foame chinuitoare. Cel mai mult îi plăceau focile din Oceanul Arctic și avea și o tehnică aparte de vânat. Se apropia de malul apei, se așeza lângă o copcă și aștepta ore întregi ca focile să iasă. Când zărea căte una, îi dădea o lovitură puternică și masa lui gustoasă era asigurată. A trecut deja o lună de când se
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
adăposturile lor proprii, mamele și tații șiau luat puii în grijă și fiecare s-a întors la casa lui. Mirii proaspeți porniseră spre nord, iar în drum, Martin cel Mare a condus ursoaica la o copcă ca s-o învețe vânatul special, cum apărea o focă, cum dădea o lovitură mare în cap, iar captura i-o oferea perechii sale, până când a învățat și ea să vâneze cu noroc. Pe drum spre casă își povesteau și socoteau zilele până la nașterea puilor
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
tabără, unde fiecare își povestea viața. Vulturii stăteau pe stânci, iepurii, veverițele, căprioarele, popândeii în jurul focului, peștișorii pe malul mării, delfinii în apropiere și așa ascultau toți, cu interes, povestirile lor. Urmaseră alte zile însorite, pe care le petrecură cu vânatul, pregătitul mâncării în ciaun afară pe foc, plimbări lungi și observarea animalelor, plantelor. În nopțile înstelate stăteau pe nisipul cald, șușotind vorbe dulci, sub lumina lunii pline, cu picioarele în apă clipocind. Fiind două ființe curioase și dormice să cunoască
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Viteza de sedimentare perfectă, Îl anunțase doctorul Rian. Media orară: 6 mm. Colesterolul puțin cam mare, dar În limitele acceptabile. Ureea, normală. Fier seric În cantitate destul de mică, ceea ce nu are nimic Îngrijorător. Acidul uric, nici el. V-am interzis vînatul, măruntaiele, crustaceele. În privința examenului hematologic, acesta este excelent, hemoglobina 98. Nu aveți nevoie decît de o curățare serioasă a organismului. Nu simțiți o greutate, dureri de cap? Așa că, În zilele următoare, vom continua același regim. Vă aștept din nou sîmbătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
departe, la capătul lumii, unde va avea de luptat cu fiarele sălbatice. Ca și cum s-ar în toarce de acolo cu decorații, ca lumea să se minuneze de cu rajul lui! Ce naivitate cretină! Să te lași devorat în timp ce prinzi un vânat pe care-l va mânca altul. Pe Hercules! Nu sunt mai bune produsele crescute de noi și mai apte să ne satisfacă poftele? Și ce are de gând să facă cu imaginile de satiri din grădină, care l-au ferit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
al tău mire, Căci născută ești, copilă, Din nevrednică iubire. Mâni în schit la sfânta Ana Vei găsi la cel din stele Mângâierea vieții tale, Mântuirea feței mele. - Nu voiu, tată, să usuce Al meu suflet tânăr, vesel: Eu iubesc vânatul, jocul; Traiul lumii alții lese-l. Nu voiu părul să mi-l taie Ce-mi ajunge la călcâie, Să orbesc cetind pe carte În fum vânăt de tămâie. - Știu mai bine ce-ți priește, Las-de-a lumii orice gând, Mâni în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
liniștită Cu ochii mari, cu umeri goi? {EminescuOpI 229} Ah! acum crengile le-ndoaie Mânuțe albe de omăt, O față dulce și bălaie, Un trup înalt și mlădiet. Un arc de aur pe-al ei umăr, Ea trece mândră la vânat Și peste frunze fără număr Abia o urmă a lăsat. {EminescuOpI 230} DIN NOAPTEA.. Din noaptea vecinicei uitări În care toate curg, A vieții noastre desmierdări Și raze din amurg, De unde nu mai străbătu Nimic din ce-au apus - Aș
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vâneze cu Macomber nici bivoli, nici nimic altceva, dar era totuși vânător profesionist și vânase cu mulți ciudați la viața lui. Dacă omorau azi un bivol, nu le mai rămâneau decât rinocerii, și bietul băiat ar fi pus astfel capac vânatului periculos și poate că lucrurile s-ar mai fi Îndreptat În viața lui. El n-o să mai aibă nimic de-a face cu tipa asta și Macomber o să treacă totul cu vederea. După cum părea, tre’ să fi trecut de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vânătorul alb. Le disprețuia când nu era lângă ele, dar unele-i plăcuseră destul de mult la vremea lor - trăia de pe urma lor, În definitiv, și, atâta timp cât era angajatul lor, le Împrumuta și standardele. Deveneau standardele lui În orice, În afară de vânătoare. În ce privește vânatul, avea standardele lui și ei n-aveau decât să se ridice la ele sau să angajeze pe altcineva. Era conștient că e respectat de toți pentru chestia asta. Da’ Macomber ăsta era totuși mai ciudat. Cât despre nevastă-sa, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
desfășura În continuare, dar noi nu mai participam. Toamna era friguroasă În Milano și se Întuneca devreme. Atunci se aprindeau luminile prin case și era plăcut să privești ferestrele când te plimbai pe stradă. În fața magazinelor atârna o grămadă de vânat și zăpada pudra blana vulpilor cu cozile bătute de vânt. Căprioarele atârnau și ele Înghețate, grele și golite de măruntaie, și păsărele mici fluturau În vântul care le Întorcea penele pe dos. Era o toamnă rece și vântul venea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
uitându-mă la Împrejurimi și la drumul de mai jos care ocolea pădurea, la mașinile care treceau ridicând praful. Vremea era frumoasă și locurile drăguțe. Hogan apăru-n pragul ușii, și atunci Îl Întrebai: — Auzi, Hogan, nu-i nimic de vânat pe-aici? — Nu. Doar vrăbii. — Te-ai uitat prin ziar? — Nu, ce e? — Iar a nimerit Sande trei câștigători ieri. — Am aflat de-aseară, prin telefon. — A, deci urmărești de-aproape treburile. — Ei, țin doar legătura cu ei. — Da’ Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Dacă pleacă Billy. Nick Îl omorâse pe Eddie Gilby, apoi Îl cruțase și acum era bărbat. — Tu du-te, Billy. Mereu te ții după noi. Du-te. — Nenorocita dracu’, spuse Billy. M-am săturat de treaba asta. De ce venit aici? Vânat sau ce? Îți dau pușca. Mai e un glonț În ea. — Bine. O să prind eu una mare și neagră. — Strig eu după tine, spuse Nick. Apoi, mai târziu, trecuse mult timp după ce făcuseră lucrul ăla și Billy tot nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
toamna sau la Începutul primăverii, când dădea secara-n preerie, sau când vedea coceni de porumb sau un lac, sau când vedea un cal care trage o cabrioletă, sau când vedea sau auzea gâște sălbatice, sau vedea vreo ascunzătoare pentru vânat - Își aducea aminte când un vultur s-a lăsat În picaj prin zăpada răscolită ca să prindă o momeală acoperită de o pânză și cum s-a Înălțat după aia, dând din aripi, cu ghearele prinse-n pânză. Taică-su i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și-n coliba mea, eu sunt stăpânul! răspunse moșneagul cu semeție. Și se puse în fața cerbului ocrotindu-l. Mânios din cale afară, împăratul porunci slugilor să pună mâna pe bătrân, să-l lege, să-l bată și să-i ia vânatul. Dar, în clipa când slugile boierești se apropiau de pândar, să îndeplinească porunca stăpânului, ce le fu dat ochilor să vadă? Cerbul se apropie de împărat și începu să vorbească: Oprește-te stăpâne; oprește-te tată! Și abia rosti cuvântul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
gât gros, picioare puternice și colții ascuțiți. Când se înfuria, scotea un scheunat subțire, ca un șuier, de care toti câinii și chiar oamenii se înspăimântau. Poate de aceea Decebal l-a numit Șuier și l-a învățat să adune vânatul săgetat de el în pădure. Odată, pe vreme de iarnă cu nămeți mari, Decebal s-a răzlețit de ceata vânătorilor. Și iaca, într-o poiană, s-a năpustit asupra lui o ceată de lupi flămânzi. În primele clipe Șuier și-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
încuviință Craig, vesel. Consider că avem aici echivalentul unui incendiu pe cinste, în pădure. Dacă ai văzut vreodată un incendiu în pădure, iar câteva din amintirile mele cuprind date asupra acestui subiect, vei știi că focul stârnește orice fel de vânat din ascunziș. Începe o goană nebună către zone mai reci. Chiar și regele animalelor catadicsește să alerge din fața unei asemenea conflagrații. Părerea mea este că vom găsi un rege aici, sfârși el brusc - iată-l aici, în loc deschis, unde pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
blonde. În sfârșit, căzând, din treaptă în treaptă, în cel mai autentic rousseauism și contribuind și influența lui Fenimore Cooper 1, ne-am fabricat, în ascuns, arcuri de răchită și săgeți de corn și ne-am dus în pădure la vînat! Bineînțeles că niciodată n-am vânat nimic. Dar fata blondă cu arcul întins, cu corpul încordat ca și arcul, mi-a rămas în amintire ca o splendidă viziune de artă sau de vis. Deși vizitele mele nu erau zilnice, totuși
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
haloimăs, fiica lui, Shula, era mult mai rău. Trăise cu Shula câțiva ani, puțin la est de Broadway. Avea prea multe ciudățenii pentru bătrânul ei tată. Colecționa lucruri cu pasiune. Mai simplu spus, strângea gunoi. Nu o dată o văzuse la vânat prin coșurile de gunoi de pe Broadway (sau, cum le numea ea Încă, lăzi de gunoi). Nu era În vârstă, nu arăta rău, nu era nici măcar rău Îmbrăcată, luată piesă cu piesă. Efectul complet nu ar fi trecut mai jos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Lucruri prin care trecuse o dată, care aboliseră o anumită marjă sau limită luată de obicei de bună. Luând de bun că nu o să fii Împușcat ieșind În stradă sau ucis cu o bâtă când te apleci să te ușurezi sau vânat Într-un gang ca un șobolan. Odată Îndepărtată această marjă de civilitate, domnul Sammler niciodată nu-și recăpătase totalmente Încrederea În restaurarea ei. Avusese puține ocazii să exerseze artele ascunsului și ale eschivării În New York. Dar acum, deși oasele Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
isteț îmbrăcat în haine simandicoase n-avea să-i spună lui că sezonul la elani începea abia în septembrie. Sezonul începea în ziua în care Ellis ieșea la vânătoare. Și lasă să vină după el cei de la protecția peștilor și vânatului; lui Ellis, lupta cu ei i-ar fi prins bine. L-ar fi făcut să uite de celelalte probleme mai mari; de pildă, să uite de ceea ce simțise atunci când îl văzuse pe Drew lălăind-o în apă, încercând să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Dar azi ceva se schimbase, ceva din ochii lui Drew. Fiului nu-i mai rămăsese nici un strop de îngăduință. Era ca și când și el s-ar fi săturat. Ellis a tropăit printre tufișuri și-a continuat să urce în căutare de vânat, deși făcea așa de mult zgomot încât ar fi pus pe goană orice animal. Bărbatul își dorea ca-n ziua aia să se fi votat. Ca să-l strângă cu ușa pe Drew, ca să mai susțină niște republicani anti-homosexuali, anti-somon și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sterp să le înghită poate cândva în joc de artificii prin lava seismică vor reînvia nu-ți vei aminti atunci de mine nici furtunile deșertice care m-au traversat vei locui în altă clonă a edenului și te vei lăsa vânat în cel mai vegetarian mod de o nouă Evă (i)responsabilă acuzată de practici oculte și iubire pătimașă care va șterge otrava mărului rătăcit în coșul cuvintelor încrucișat în pielea șarpelui ce-ți sâsâia amorul iar nu-ți vei aminti
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
publicat în 1954 la Editura Tineretului a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, această schiță era subînțeleasă ca o metaforă a „relației dintre exploatați și exploatatori“. Păcat boieresctc "Păcat boieresc" Itc "I" Moșia noastră e departe de balta plină de vânat și de pește a Borcii, cale de două ceasuri cu calul, înlăuntrul Bărăganului. În vara anului 1896 eram singur, cu logofătul, cu lucrătorii, cu lanurile întinse, în căldura nemiloasă a verii. Veniseră ai noștri la putere, și tata sta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
două surori erau cu el. Nu știam ce să fac în casa mare albă, pustie acum. Și tinerețea mea avea nevoie de ceva, asta o simțeam eu bine, eram neliniștit, și căutând parcă acel ceva, începui a mă duce la vânat în Iezer, când aveam vreme. Acolo, în Iezer, am avut eu cea dintăi iubire; și eram să și mor acolo. Stepa îmi era dragă. Întreaga copilărie și întreaga tinereță le petrecusem în Bărăgan. Ars de soare vara, bătut de vânturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]