2,208 matches
-
spre amuzamentul tâlharilor care îl vor prăda și-l vor lăsa aproape mort în drum, însă deznodământul se dovedește a fi favorabil omului evlavios, care se va salva de la îngheț, dar se va bucura, pe deasupra, și de atențiile unei frumoase văduve, pe când răufăcătorii vor sfârși în ștreang. „Sfinții erau figuri atât de reale, atât de materiale și atât de comune în viața religioasă cotidiană, încât de ei se legau toate impulsurile religioase mai superficiale și mai senzoriale.”510 Unii sfinți sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
precipitate de actul ucigaș al Ninettei, suportând consecințele unor acțiuni nesăbuite. Donna demonicata nu uită de importanța păstrării reputației într-o societate atât de conservatoare cum era cea medievală. Elena, „o tânără frumoasă la trup, dar trufașă la suflet”924 , văduvă, în căutarea plăcerilor trupești, căci „n-avea obiceiul să-și țină ochii în pământ, ci, înfumurată cum era, îi învârtea cu tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
această epopee sau chiar nu auziseră de ea, și oricum Homer nu face nicio aluzie la vreo poveste de dragoste între cele două personaje” Robert O. Payne, op. cit., p. 1. (trad. n.) 255 rol decisiv îl are și vărul tinerei văduve, Pandaro, ce regizează întâlnirile acestora și încurajează relația înfiripată. Nevoită să meargă în tabăra grecilor, în urma unui schimb de prizonieri, unde tatăl ei, trădătorul Calcas, se găsea deja, deoarece anticipa înfrângerea troienilor, Criseida, care jurase o fidelitate statornică iubitului ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
englez insistă mai mult asupra solitudinii femeii, accentuând astfel caracterul de ființă neajutorată, de victimă al Cresidei, privită de toți cu suspiciune în urma deciziei luate de tatăl său, o parte din vina lui Calcas căzând și pe umerii ei, este văduvă și nici nu are prieteni apropiați în care să se poată încrede și cărora să se poată confesa. 987 Apud Roberta Milliken, Neither "clere laude" nor "sklaundre": Chaucer's translation of Criseyde, în „Women's Studies”, Jan. 1995, vol. 24
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ilustrează, aparent, o donna angelicata, coborâtă din cer, perfectă, imaterială aproape. Frumusețea fizică o diferențiază de ceilalți și în același timp o izolează, subliniindu-i în plus solitudinea.990 Boccaccio, în incipitul poemului său, făcea o prezentare sumară a tinerei văduve părăsită de tatăl dezertor în tabăra grecilor.991 Personajul feminin din opera lui Chaucer rămâne o figură solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi este un confident real, deoarece nu se încrede în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002 Iubindu-l pe Troil, Cresida este conștientă că renunță la independența pe care i-o oferea statutul de femeie singură. „Din păcate ceea ce personajul feminin va conștientiza este faptul că fiind femeie - chiar dacă văduvă sau nu - are nevoie de protecția masculină, fiindcă trăiește într-o societate dominată de bărbați. Deoarece este singură, din cauza fricii pe care o resimte acut, pentru că este conștientă de poziția 997 Roberta Milliken, art. cit., p. 194. 998 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
colină. Avea o scară lungă de lemn de sequoia până la ușa de la intrare și un pâlc de eucalipți chiar vizavi. Cucoana care mi-o închiriase cu mobilă cu tot plecase în Idaho ca să stea un timp la fiica ei rămasă văduvă. Chiria nu era mare, fie din cauză că proprietăreasa voia să se poată întoarce când avea chef, fie din cauza scărilor. Îmbătrânise și nu prea mai era în stare să le ia în piept ori de câte ori venea acasă. Chandler nu se mulțumește, așadar, să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
F. 40 ani) 61 050 Bangue (1 F. 28 ani) 32 550 Mouelle (2 F. 65 ani) 22 465 Ekania (divorțat 35 ani) 19 550 Ossiema (1 F. 25 ani) 15 600 Mouya (1 F. 25 ani) 15 595 Otoko (văduv 23 ani) 15 020 Ebenga (2 F. 45 ani) 14 930 Akandja (1 F. 40 ani) 9 940 Ombandza (divorțat 40 ani) 7 270 Ongoba (divorțat 40 ani) 5 665 Gyika (celibatar 21 ani) 3 495 Aceste diferențe considerabile de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
una cutumiară și alta legislativă. Dilema îi de termină să facă apel la înțelepciunea și cunoștințele patriarhu lui de la Constantinopol. În acest mod procedează mitropolit Neofit care îl consultă pe patriarhul Paisie II (1742; 1744-1748) în chestiunea moștenirii în cazul văduvilor, iar acesta îi răspunde, oferindu-i o soluție. În teritoriu, mitropolitul este ajutat de episcop, protopop și preot. Episcopii Episcopii se ocupă rareori de astfel de pricini. Din documente reiese că ei judecă mai degrabă procesele pentru zestre sau clarifică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
enoriașilor, și anume: „să cer ce teze și pentru curvii și preacurvii (adulter) și de ameste că turi de sânge, de frate cu soră, de văr cu vară, de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de fete mari și văduve, de să vor afla greale, de ceia ce răpesc featele cu de-a sila și de ceia ce țin posadnice (amante) și șăd necununați, și de cei ce țin a patra nuntă; și de cei ce vor cununa pe unii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
declină întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care a avut loc căsătoria: june, fată, văduv, văduvă, căsătorit a doua sau a treia oară, cu copii din căsătoriile anterioare. Acestui tip de document i se alătură foi le de zestre, mult mai importante atunci când provin din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care a avut loc căsătoria: june, fată, văduv, văduvă, căsătorit a doua sau a treia oară, cu copii din căsătoriile anterioare. Acestui tip de document i se alătură foi le de zestre, mult mai importante atunci când provin din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate celelalte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numitul Stanciu „au petrecut în fapta păcatului și cu Maria văduva, și cu fii-sa Ilin ca“. Cei trei ar trebui pedepsiți conform glavei 211, zacea la 10 care prevede următoarele: „Cela ce se va însura și va lua muiare văduvă și va avea și o fată cu bărbatul dintâi, de să va cumva împreuna trupește cu fata muierii sale, acela face sânge ames te cat și se va certa cu moarte.“ Holteiul schimba se promisiuni de căsătorie și cu mama
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are câștig de cauză, dreptatea fiind acordată tată lui care are dreptul, conform glavei 254 din Pravilă, să se opună căsătoriei. Judecătorul conchide: „oprește Măritișul fetei unde va fi peste voia părinților“. De ceva mai multă libertate se bucură femeia văduvă, dar asta în Cazul în care nu se întoarce în familia tată lui sau a fratelui, revenind astfel sub tutela șefului familiei. Fetele se află pe primul loc atunci când este vorba de contestarea autorității paterne. Acest lucru se explică și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
14 februarie 1759 și 20 decembrie 1774, adică la o distanță de aproape 20 de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat, de față fiind „toți logoditorii martori“. De partea cealaltă se află Mihai Belu din Răjlețu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este o situație excepțională, dar ea este atât de des invocată că se transformă în practică cu putere juridică. Astfel, Rada, soția lui Stoica din Vineți, județul Olt, rămasă văduvă și cu o copilă de crescut, apoi de înzestrat și măritat, săracă fără nimic din cele ce se dau de zestre, îi transmite „toată partea tată-său de moșie, câtă s-ar afla“. Un alt tată sărac merge până într-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se regăsesc acolo elemente cu privire la gradul de rudenie dintre parteneri, starea civilă înaintea solicitării unei căsătorii - june, fată mare, văduv, văduvă, divorțat, divorțată, în cazul acestora din urmă dacă au primit și dreptul de a se recăsători -, străin de loc și-atunci are nevoie de martori și chezași care să-i dovedească și să-i susțină spusele. căsătoria este o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se regăsesc acolo elemente cu privire la gradul de rudenie dintre parteneri, starea civilă înaintea solicitării unei căsătorii - june, fată mare, văduv, văduvă, divorțat, divorțată, în cazul acestora din urmă dacă au primit și dreptul de a se recăsători -, străin de loc și-atunci are nevoie de martori și chezași care să-i dovedească și să-i susțină spusele. căsătoria este o instituție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aducă zapis de cununie de la arhiereul locului prin care să ateste că nu este căsătorit sau Zapisul de cununie apare deseori menționat în interiorul documente lor și constituie o piesă importantă în sine. De exemplu, la 3 februarie 1767, când Stanca văduva vrea să se re căsătorească, mitropolitul refuză să-i dea „pecete de cununie“ până nu va aduce martori care să ateste că n-a re bărbat și că nu este rudă cu cel cu care vrea să se cunune. Femeia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mine și până acum n-au fost însurat nicidecum, și-l știu om fără de nici o pricină“. După cum am văzut și în documentul anterior, zapisul de chezășie este cerut și pentru un autohton, dar care a mai fost căsătorit sau este văduv și se află temporar într-o altă localitate decât cea de origine. biserica își ia toate măsurile de precauție pentru a evita bigamia, amesteca rea de sânge sau căsătoriile între persoane de religii diferite. De vigilența și hărnicia preoților parohiali
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Văduvia atinge atât populația masculină, cât și pe cea feminină, mult mai vizibilă, de a lungul documente lor fiind aceasta din urmă, întrucât unele dintre soții se decid să păstreze doliu până la sfîrșitul zilelor, abandonând ideea recăsătoririi. În schimb, un văduv, după trecerea anului de doliu impus de canoanele bisericești, se recăsătorește imediat. Regula bisericească nu este respectată întotdeauna și, utilizând diverse justificări, bărbatul se grăbește să se însoare sau să-și ia o concubină. Ion Bengescu se însoară la scurt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
intră foarte repede în circuitul ofertelor matrimoniale; prin intermediul ei, tatăl boier leagă o nouă alianță, iar săracul o mărită ca să scape de o gură în plus de hrănit și, cu precădere, de sarcina supravegherii. codul de legi reglementează statutul persoanei văduve în raport cu patrimoniul defunctului. Averea ocupă locul central și decide îndepărtarea sau păstrarea supraviețuitorului în sânul familiei. Un alt element esențial îl constituie copiii în numele cărora averea va fi divizată, rezervată sau pretinsă. Văduva pleacă din casa răposatului soț cu zestrea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o treime din „bucatele bărbatului“, adică „cât ar avea un copil al ei“, cu condiția de a fi avut copii, dar care au murit între timp și de a păstra doliu toată viața. Această prevedere se aplică și bărbatului rămas văduv, în aceleași condiții. Totodată, femeia poate folosi toate bunuri le după cum îi este voia, numai a treia parte din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre prea multă, căci soțul nu-i lasă decât un cazan și o căldare mare. Are însă grijă să privescă în fiecare an câte 30 de vedre devin care să-i asigure traiul, iar dacă se va decide să rămână văduvă, casa mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fantomă a unui defunct (psyché)". Astfel îi apare nefericitul Patrocle în somn lui Ahile. În Eschil, Io spune: "Ah! iară și iar tăunul mă-mpunge, sărmana! / E năluca [eidôlon] lui Argos..."*. Euripide, în Alcesta, pune cuvântul în gura soțului ei văduv, care-i imploră pe sculptori să-i redea soția vie: În patul nunții așeza-voi trupul tău, / făcut de mâna unor meșteri iscusiți [tektonôn], / și lui am să mă-nchin și-am să-l cuprind la piept, / rostindu-ți numele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]