2,798 matches
-
nr. V. Pornind de la această situație putem conchide că aceste instrumente erau folosite numai de populația matură, care, în cazul nostru, era incinerată. Acest lucru confirmă situația și din alte necropole unde au fost semnalate situații asemănătoare cum sunt la Văleni, Poienești, Bărboasa-Gălănești, Moldoveni sau Locusteni. Un alt ritual semnalat în necropola II de la Săbăoani îl reprezintă depunerea ofrandelor de carne, semnalate la două din morminte, ambele de înhumație - M. 60 și 71, unde s-au găsit fragmente de la capul unui
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
71, unde s-au găsit fragmente de la capul unui cal, respectiv, o măsea la mormântul 60 și un maxilar întreg la mormântul 71, așezat la picioarele defunctului. Acest obicei a fost semnalat și în alte necropole, cum sunt cele de la Văleni sau Obreja, unde asemenea ofrande erau depuse atât la mormintele de înhumație cât și la cele de incinerație, fără a fi arse pe rug. Situație asemănătoare este semnalată și la necropola I de la Săbăoani. În necropola II nu s-a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
matură nu folosea mai mult de o singură fibulă. Această situație este identică cu cele din alte necropole, unde, în majoritatea cazurilor, mormintele, atât de înhumație, cât și de incinerație, aveau câte o singură fibulă. Sunt și excepții. Chiar la Văleni s-au descoperit și morminte care au avut două sau chiar trei fibule. Frumusețea sau eleganța unor astfel de obiecte a constituit și motivul folosirii lor ca obiecte de podoabă, alături, mai ales, de șiragul de mărgele de la gât. O
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un capăt o urechiușă, iar la celălalt, cu vârful ascuțit și încovoiat, pentru a fi prins la ureche. Asemenea obiecte s-au descoperit în două morminte - M. 77 și 120. Piese asemănătoare au fost depistate și în necropolele de la Poienești, Văleni, Soporu de Câmpie sau Locusteni. Atât în necropola I cât și în necropola II lipsesc cerceii lucrați în filigran de argint. Pandantivele purtate la gât, deși nu lipsesc, aici sunt foarte rare. S-au descoperit doar două asemenea piese de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit în mormântul de înhumație nr. 19. Face parte din categoria pieselor cu aceeași semnificație prezente încă din perioada clasică a culturii dacice. În necropolele dacilor liberi sunt destul de numeroase, amintim aici doar exemplarele de la Poienești, Săucești, Pădureni, Bărboasa-Gălănești sau Văleni. Brățările, ca și în marea majoritate a necropolelor, sunt destul de rare. La Săbăoani, în necropola II s-au descoperit trei brățări, una întreagă și două fragmentare, într-un singur mormânt, de înhumație - M. 105. Piesa întreagă este caracteristică acestei perioade
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei brățări, una întreagă și două fragmentare, într-un singur mormânt, de înhumație - M. 105. Piesa întreagă este caracteristică acestei perioade, fiind cunoscută în multe din necropolele sau chiar așezările dacilor liberi printre care amintim pe cele de la Moldoveni, Oncești-Cioara, Văleni, Bărboasa-Gălănești, Soporu de Câmpie sau Locusteni. Tipul acesta de brățară este cunoscut încă din perioada clasică a culturii dacice, fiind inclus de către K. Horedt, în tipul C3a, fiind prezent în Tezaurul de la Hunedoara și în toate cele trei grupe de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Săbăoani, în necropola II au fost depistate mai multe coliere compuse din 10 până la 70 de mărgele, așa cum este cazul mormintelor de înhumație nr. 1, 38, 50, 77, 93, 105, 139. Situații asemănătoare avem în necropolele de la Poienești, Săucești, Moldoveni, Văleni, Bărboasa-Gălănești sau Oncești-Cioara. c11 - Cronologia Pentru discutarea limitelor cronologice ale necropolei II de la Săbăoani am luat în considerare atât inventarul descoperit, care, deși este destul de sărac, poate oferi câteva elemente de datare, cât și unele situații privind evoluția și organizarea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în grupul IV al necropolei poate reprezenta din punct de vedere cronologic etapa de început a cimitirului, dar poate aparține și unei perioade mai târzii, respectiv sec. II-III d. Chr., dacă ne referim la descoperirile de la Poienești, Moldoveni, Nănești-Parincea sau Văleni. Cei trei cercei din bronz descoperiți în trei morminte de înhumație, unul făcând parte din grupul IV - M. 77 și două din grupul V - M. 85 și 120 (Fig. 10) nu ne pot oferi elemente de datare precisă pentru a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
II-III d. Chr. Așadar, de pildă, mărgelele sferoidale, mici sau mai mari, sunt prezente în patru din cele 5 grupuri, lipsind în grupul II. Acest tip de obiecte de podoabă, încadrate în tipul 1a, 1b și 1c din necropola de la Văleni face parte din fazele I și II, respectiv, sec. II-III d. Chr.. Aceeași situație și cu mărgelele din tipul 1b, discoidale, aflate, de asemenea, în aceleași patru grupuri, lipsind în grupul II. Mărgelele prismatice și cilindrice, tipul 2 și 5
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
parte din fazele I și II, respectiv, sec. II-III d. Chr.. Aceeași situație și cu mărgelele din tipul 1b, discoidale, aflate, de asemenea, în aceleași patru grupuri, lipsind în grupul II. Mărgelele prismatice și cilindrice, tipul 2 și 5 de la Văleni, unde sunt incluse, de asemenea, în fazele I și II, apar aici în toate cele cinci grupe, cu excepția mărgelelor prismatice care nu se găsesc în același grup II (Fig. 11). Mărgelele cu crestături orizontale, tipul 1e de la Văleni, apar doar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
5 de la Văleni, unde sunt incluse, de asemenea, în fazele I și II, apar aici în toate cele cinci grupe, cu excepția mărgelelor prismatice care nu se găsesc în același grup II (Fig. 11). Mărgelele cu crestături orizontale, tipul 1e de la Văleni, apar doar în trei din cele 5 grupuri - I, IV și V, iar cele aplatisate doar în grupul IV. Mărgelele tronconice -1g de la Văleni s-au descoperit în grupul I, la fel și cele cu protuberanțe. Aceeași situație și cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu se găsesc în același grup II (Fig. 11). Mărgelele cu crestături orizontale, tipul 1e de la Văleni, apar doar în trei din cele 5 grupuri - I, IV și V, iar cele aplatisate doar în grupul IV. Mărgelele tronconice -1g de la Văleni s-au descoperit în grupul I, la fel și cele cu protuberanțe. Aceeași situație și cu mărgelele lobate, descoperite doar într-un singur mormânt de înhumație - M. 77 din grupul IV. Mărgelele de calcedoniu sunt prezente în mai multe morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație - M. 77 din grupul IV. Mărgelele de calcedoniu sunt prezente în mai multe morminte de incinerație sau înhumație în patru grupe: I, II, IV și V, lipsind în grupul III (Fig. 12). Cum și acestea se găsesc la Văleni, în ambele faze, I și II, putem spune că nici acest tip de mărgele nu ne poate asigura o datare precisă, care să ofere posibilitatea stabilirii evoluției, în timp și spațiu, a necropolei II de la Săbăoani. În ceea ce privește suprapunerea unor morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintelor de înhumație în comparație cu cele de incinerație, toate fiind de copii, ne scutește să reluăm discuția apartenenței acestora la populația dacilor liberi, lămurită, cum bine se știe, încă înaintea apariției volumului privind cea mai mare necropolă a dacilor liberi de la Văleni. Pentru contemporaneitatea celor cinci grupuri de morminte din această necropolă sunt concludente nu numai prezența inventarului comun, ci și faptul că nu există elemente specifice care să definească o evoluție în timp și spațiu între cele cinci grupuri de morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și în perioada clasică a culturii dacice. Deși în proporții mult mai reduse, mormintele de înhumație sunt prezente în multe necropole din sec. II-III d. Chr., între care și cele de la Poienești, Gabăra-Moldoveni, Dumitreștii-Gălății, Săucești, Dămienești, Dochia și mai ales Văleni. Cel de al doilea rit de înmormântare începe să fie din ce în ce mai des folosit de populația dacilor liberi, numărul mormintelor de incinerație fiind dominant sau chiar unic în unele necropole din această perioadă ca de pildă necropolele de la Bărboasa-Gălănești, Pădureni, Poiana-Negri
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
obiectelor de podoabă realizate din materiale de bună calitate, cum ar fi mărgelele de cornalină, lapislazuli, aduse din zone îndepărtate, din corali sau realizate din argint, cum sunt cele lucrate în tehnica filigranului descoperite la Poienești, Pădureni, Vârtișcoi, Moldoveni, Butnărești, Văleni, Oncești-Cioara, Săucești, Bărboasa-Gălănești, Izvoare-Bahna sau în necropolele din Dacia - romană: Soporu de Câmpie, Obreja, Fărcașele, Reșca sau Locusteni.Cu toate acestea, portul obiectelor de podoabă, destul de bine ilustrat de prezența chiar puțin numeroasă a acestora demonstrează o unitate a culturii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dacilor liberi, a șiragurilor de mărgele la gât, a cerceilor, brățărilor sau pandantivelor. Spre deosebire de necropola I, aici avem de a face cu un ritual legat de prezența acelor de cusut în morminte, situație asemănătoare cu alte necropole din Moldova (Poienești, Văleni, Gălănești) sau Oltenia (Locusteni). Cele zece fibule descoperite la diferite morminte, atât la cele de incinerație, cât și de înhumație, în afară de faptul că au oferit posibilitatea datării necropolei, a limitelor ei cronologice, dovedesc evoluția aproape identică cu celelalte necropole din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la cele de incinerație, cât și de înhumație, în afară de faptul că au oferit posibilitatea datării necropolei, a limitelor ei cronologice, dovedesc evoluția aproape identică cu celelalte necropole din sec. II-III d. Chr., cum sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni etc. Ele au dat posibilitatea stabilirii unei evoluții a culturii materiale din această perioadă, precum și a legăturilor cu alte populații cu care veneau în contact, în primul rând cu lumea romană. Din acest punct de vedere este de remarcat rolul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lucrată la roată, deși în număr mult mai mare, cu unele forme întregi sau întregibile, nu constituie un reper important în datarea mormintelor sau a existenței unor etape ori faze ale necropolei, așa cum s-a putut realiza, spre exemplu, la Văleni. Principalele forme prezente în necropola II de la Săbăoani - vasele tip urnă - sunt cunoscute încă din perioadele anterioare și continuă să existe pe tot parcursul înmormântărilor de aici. Singurele forme care cunosc o oarecare schimbare sunt constituite de cănile și fructierele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
24 ar indica prezența celei de a treia fibule într-un singur mormânt, fenomen singular în necropola de aici, dar existent și în alte necropole. Este suficient să amintim aici o situație asemănătoare în marea necropolă din sec. II-III de la Văleni. În marile necropole din sec. IV d. Chr. de la Mihălășeni și Bârlad-Valea Seacă sunt situații frecvente: în unele morminte s-au găsit câte două fibule. De obicei se consideră că aceste piese sunt identice, uneori cu aceeași ornamentație, dar și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
0,10-0,20 m și 3 între 0,40 și 0,60 m. Mormintele de incinerație în urnă cu sau fără capac, reprezintă 19,81%, iar cele în groapă 20,75%. Această situație a fost constatată și la alte necropole: Văleni, Poiana-Negri, Izvoare-Bahna. Gropile simple aveau forma ovală sau rotundă, cu un diametru de 0,35 până la 0,55 m. Referitor la dispunerea mormintelor, merită să accentuăm faptul că pe planul necropolei se poate foarte ușor observa existența unui număr de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea să datăm cu multă acuratețe limitele cronologice ale necropolei, dovedind evoluția identică cu celelalte necropole ale dacilor liberi din Moldova, sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni. La sfârșitul acestor constatări privind datarea celor două necropole din sec. II-III d. Chr. de la Săbăoani, putem spune că, din punct de vedere cronologic, prima necropolă reprezintă începutul așezării dacilor liberi în această zonă, respectiv începutul sec. II d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1979); Vila Rosenkranz (1980); Fragmente din Muzeon (1982); Doina I (1983); Rod (1985); Doina II (1987); Alte fragmente din Muzeon (1992); Sutrele muțeniei (1994); Rosarium (1996); Nebunie și lumină (Antologie, 1998); Doina (Tatăl meu Rusia, 2000); Poeme (2001). NICOLAE LABIȘ Văleni, Poiana-Mărului (astăzi în Jud. Suceava): 2 dec. 1935 București 22 dec. 1956. Primele iubiri (1956); Puiul de cerb (1956); Lupta cu inerția. Cuvânt înainte de Geo Bogza (1962); Primele iubiri (Plus inedite). Prefață de Paul Georgescu (1964); Albatrosul ucis. Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
capitala ținutului a fost deplasată când mai spre nord, când mai spre sud. În cele din urmă, s-a impus Ploieștiul, avantajat de poziționarea lui la mijlocul distantei dintre cele două râuri. Beneficia de acces la drum comercial spre Brașov, prin Văleni, de trasarea căii ferate și a soselei prin pasul Predeal. 49 Mărturie stau tezaurele arheologice găsite în zonele Roman și Cernăuți. 50 În timp, drumul a fost divizat în mai multe trasee: de la Roman, pe Siret, spre Galați (cunoscut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care avea nevoie ca de aer de o asistență calificată pentru scoaterea sa din „întuneric”. Acțiunea de la Ungureni s-a deosebit deci și de strategia adoptată de echipele organizate de D. Gusti și de modul de funcționare a Universității de la Vălenii de Munte, înființată de Nicolae Iorga în 1908, care-și desfășura activitatea numai în lunile de vară și era destinată „luminării” unor oameni ai satului selecționați din toată țara. Universitatea de la Ungureni era a satului, pentru oamenii satului, și era
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]