2,614 matches
-
decât o dată. Când venea vorba de vicii, China nu avea nici o șansă să le țină sub control; nu putea decât să panseze plaga la fel cum Încerci să oprești sângerarea dintr-o arteră. Prostituția era ilegală, dar se făcea În văzul tuturor, aproape la fiecare colț de stradă. În Ruili, oferta depășea cererea. În cele mai multe restaurante, câte două sau trei adolescente stăteau pe câte-o canapea uitându-se plictisite la telenovele sau jocuri televizate. Fetele mai harnice le serveau băuturi clienților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
faptul că nimeni nu și-a dat seama de următorul fapt: ceea ce s-a întâmplat a fost rezultatul acelor greșeli, iar oamenii nu au fost informați suficient despre subiectul în cauză. Societatea japoneză nu prea vrea să-și expună în văzul lumii defectele, rușinea o ține închisă în suflet. Prin urmare, majoritatea documentelor sunt restricționate pe tot felul de motive inventate: „Sunt în proces“, „Este treaba Guvernului“. Mulți dintre cei care aveau acces la niște informații au refuzat să ne acorde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ce s-a întîmplat, căci știu ca în clipa aceasta Ioana tremură pentru mine și ar fi în stare să facă tot ce i-aș propune, să fugă cu mine, să-și renege familia, să trăiască cu mine nemăritată, în văzul tuturor, indiferentă la bârfeala lumii, să se arunce în mare fără de nici o ezitare. Starea care o cuprinde în întregime (o simt în toate fibrele vibrînd) este extazul. Ce magnifică noapte! Ce parfumat e aerul, stelele ce sclipitoare și luna halucinantă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
țară aidoma Franței. Se simt rușinați că părinții lor imitaseră prost modelele pariziene, sau le imitaseră numai în parte. Prezentul li se pare abominabil iar trecutul plin de "spectre retrograde". Tradiția portugheză, o rușine națională care se cerea batjocorită în văzul lumii. De aceea, în loc să-și găsească îndreptar în Camoens, și-l găsesc în Victor Hugo, idolul tinerei generații. Hugo este francez, este modern, este revoluționar. A vorbit despre umanitate. A suferit din pricina tiraniei. Modelul perfect al generoșilor de la Coimbra, care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
acest volum - idei, povești, întâmplări, dialoguri - au fost culese în perioada 2004-2010, în vremea când autorul avea între 1 an și 6 ani. Richard Constantinescu Ochiul visului Tati mi-a spus astăzi că noi simțim lumea, pământul și aerul cu văzul, cu auzul, cu mirositul și cu gustul și cu pipăitul. (Știu ce înseamnă pipăit, e atunci când simți ceva că îți vine să te duci la oliță pentru pipi.) Tati, tu mi-ai spus că noi vedem cu cei doi ochi
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Legătura dintre amintire, artă și imaginar este precizată de la primele pagini. Astfel, întîiul său amor i-a rămas "în amintire ca o splendidă viziune de artă sau de vis". Perceperea Adelei se produce treptat, urmând etapele unei anumite desfășurări senzoriale: văzul întîi, apoi auzul, tactilul, în fine, senzația kinestezică: "Pînă acum o văzusem, o auzisem, uneori mă atinsese. Acum greutatea ei m-a făcut să-i percep existența sub o altă categorie a sensibilității: aceea care dă senzația realității ultime, indubitabile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nu i-am trezit pe toți? Aș dori să știu. În cel mai bun caz, un îngrijorat. Mă îngrijorează salturile pe care nu le pot măsura cu ochii mei. Cred că visez la îndrăzneala ta de a sări dincolo de limitele văzului meu. Scuză afirmația asta. Acum scriu foarte repede. Cred că această nouă povestire a ta este cea pe care ai așteptat-o. Și pe care, într-un fel, am așteptat-o și eu. Știi bine că mândria e cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Întoarceți de unde ați plecat...“ „De unde am plecat?“, Întrebă Ippolit. „De unde să plecați, spuse nevastă-sa cu aceeași nevinovăție-n glas, de la depozit, că doar nu era să plecați din pântecele matern!“ Și, spunând aceasta, se ridică de la podea și-n văzul Întregii asistențe Îi azvârli ligheanul de cenușă În cap... Ippolit dădu să se apere și se trezi din somn lac de transpirație, cu gura coclită și dureri de cap. Ornicul din perete - o moștenire din vremea Gloriosului Imperiu - bătu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pot Întârzia nici o secundă. Noapte bună...!” “Vă mai rețin numai câteva momente domnule inginer...!” - rosti anchetatorul conducându-l pe șofer În afara biroului. Se Întoarse relativ repede fluturând În mână unele hârtii pe care le așeză Într’un anume fel În văzul tinerilor milițieni, rostind cu o voce violentă, deosebit de gravă. “Domnule inginer, În numele Poporului ești arestat...!” Ultimul cuvânt răsună strident În Încăpere, multiplicat la scară fantomatică Înțelegând greu despre ce-i vorba. În momentul imediat următor se apropie temnicerul cu cătușele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
câte plusuri doresc, dar, unde se pot valorifica...?? Tabla de care sunt acuzat de delapidare se instalează pe case la acoperișuri, nu se poate vinde fără acte legale, această tablă constitue corp delict, stând pe acoperiși ani de zile, În văzul tuturor...!! “Personal, nu te acuz...! Însă...!!” “Vă rog domn’procuror...! Instituția la care lucrez se află amplasată viza-vi de acest tribunal. Un simplu telefon dacă aveți amabilitatea să dați, ve-ți avea ocazia să vă convingeți, nu mint. Valoarea sumei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un colaps economic, iar În al doilea rând cât mai multă valută occidentală. Valuta adunată prin confiscare dela populația țării plus, ce-a rezultată din vânzarea la export tot ce putea fi vândut, era cheltuită În interes personal. Risipea În văzul lumii civilizate milioane și milioane de dollary vizitând fără pic de rușine - el și nevastă-sa toate țările unde facea pe „Nababul” oferind facilități la export În condiții de faliment, apoi plictisindu-se de atâtea fastuase ceremonii și laude, Începu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
capăt. Nu înțelegea cum a ajuns, unde-a ajuns. Aveam cu toții o nevoie acută de schimbare și aceasta trebuia să apară în viețile noastre cu pași mici, pe o muzică lină. La sfârșitul serii m-a sărutat pe gură în văzul tuturor, apăsat și prelung, strângându-mă aproape de ea. Era un fel de-a mulțumi și am simțit că nu-mi mai e o străină. Prezența noastră acolo, împreună, stârnise semne de întrebare tuturor. Devenisem un subiect de bârfă, dar cui
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
zi toată rutina îmi crea suferință. Trebuia să mă schimb, voiam să aflu cine sunt, cum sunt perceput de ceilalți din jur și dacă am dreptul la propria mea poveste de iubire. Țineam ochii strânși și totuși lumina se colora văzului meu așa cum dorea. Cum ar fi o lume fără vedere?... Cum ne am percepe?... Cum am fi toți? Multe iau forme nebănuite în imaginația noastră și mintea vede în jur prin felul său propriu. Nu de ochi e nevoie să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
lucru, nu fiindcă ar fi iubit-o din cale afară, ci fiindcă avea impresia că ea îi aparține așa cum îți poate aparține un lucru fără suflet. Cum poți iubi pe cineva și totuși să-l lovești cu atâta brutalitate în văzul tuturor dând vina pe furia de moment și poate pe puțină gelozie? Eram hotărât ca atunci când îmi voi întâlni marea iubire să mă port firesc, să nu las niciodată supărarea să se strecoare între noi, să fiu doar al ei
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să se întâmple și nu se mai întâmpla, el - timpul - curgea de la o zi la alta, cei care începuseră să presimtă viitorul îl priveau, unii, ca pe un mare bolnav, iar alții ca pe o femeie gata să nască în văzul mulțimii. 11. Priveam de la fereastra biroului. Pe gardul de peste drum de tribunal apăruse, lipit de cu noapte, un afiș imens cu fotografia lui Stalin, dedesubtul căreia trona adagiul: „Trăiască genialul conducător de popoare, generalissimul Iosif Visarionovici Stalin”, iar mult în dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Ce e de făcut? Care-i calea? - Calea e-n voi, în voi toți, dar vor mai trece încă zeci de ani pân-atunci. Mai e ceva: Medicul era evreu; se strigaseră mojicii rasiale, îl loveau, toate astea în chiar văzul Parchetului prin fața clădirii căruia trecuseră. Nu mai aveau teamă de nimic. Ei erau chemați să instaureze teama. A fost adus în tribunal cu cămașa ruptă, pătată de sânge. După un sfert de oră ați intrat în sală și voi. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
uneori, totul din unghiuri politice, sociale și profesionale; era obligată de presiunea timpului, altfel nici nu i-ar fi stat mintea la așa ceva. Și în acele momente gândea oamenii, fără voie, în determinarea strictă a evenimentelor ce alcătuiau istoria în văzul tuturor; lucrul acesta era firesc pentru toți, nimeni nu se putea debarasa de actualitățile politice cotidiene ce determinau mersul vieții. - „Singurătate, ați spus, domnule judecător?” - „Da, singurătate.” Nici n-ar putea fi altfel, ai nevoie totdeauna de o anume detașare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
umed. — De cine vorbești dumneata? —De grangurii din salcie. Dumneata nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra nu le știu; nici să răspund întocmai. Aici, la coliba asta, eu vorbesc, eu răspund - treaba merge altfel decât la București. Am, într-adevăr, doi granguri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din salcie. Dumneata nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra nu le știu; nici să răspund întocmai. Aici, la coliba asta, eu vorbesc, eu răspund - treaba merge altfel decât la București. Am, într-adevăr, doi granguri în salcie; le dau boabe. Pe unul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nevoie și, al naibii ghinion, joi Detta s-a întâlnit în public cu Racey O’Grady. (Poate că am greșit când am crezut că Harry Big suferă de mania persecuției.) S-au întâlnit la un restaurant din Ballsbridge - mai în văzul lumii de-atât nu se poate. Au avut până și bunulsimț să se așeze la fereastră. Mama a făcut o mulțime de poze cu telefonul și a venit acasă și le-am descărcat pe calculator, moment în care ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
autor e banul. Un arab, aflat într-un țarc de oi, își trage fermoarul, se uită mulțumit în jurul lui și spune: „Hei, Basim, hai să tragem petrol“. Zece ani mai târziu, un alb viguros își învârte mâinile pe Broadway, în văzul tuturor. Am ginit un bar cu stipteuze Forty-Fourth. Ai intrat vreodată într-una din cârciumile astea? Întotdeauna am crezut că e vorba de o adunătură de handrălăi struniți de niște cameriste sumar îmbrăcate. Dar nu e așa. Sunt câteva gagicuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sărutul de noapte bună și vreo două aluzii sinistre înainte să mă întorc la hotel. Bombardat cu impresiile furnizate de simțuri, cu fața licărind în timp ce își regiza preocupat filmul ultrarapid, Shadow încerca limita lesei, ca și alte limite ale mirosului, văzului și auzului. Apoi câinele s-a oprit să-și facă treaba lui de câine, cu picioarele îndoite. Nici o problemă pentru Shadow - nu ca mine, cu Morning Line, cu țigara, cafeaua, chinul obișnuit. — Bravo, spuse Martina. — Asta ce e? — O lopățică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am așezat pe sofa și mi-am masat fața. Mă simțeam ciudat - decuplat, nefiresc. Minute în șir m-am gândit că trebuie să fiu bolnav de-a binelea, mai bolnav ca niciodată, terminat. Printre simptome se numără claritatea spectrală a văzului, amorțeala capului, elasticitatea membrelor și un gust ciudat și apos în gură. Aha, mi-am spus eu, deci e vorba de plămâni, inimă și cap. După aia mi-am dat seama ce se întâmplase. Nu eram mahmur. Deci așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
horă; Și plâng, și cu plânsul în noapte Răchita de-afară mi-e soră. S-apropie-ncet miezul nopții, Și sună a frunzelor horă - Eu trec din odaie-n odaie, Când bate satanica oră. Vânt Toamna a țipat c-un trist accent, Văzul cade neatent, Vântul sună lemnăria, Bate gol, în poloboace, butnăria. Lângă ușă frunzele s-au strâns. De departe vin ecouri vechi de plâns, Brumă, toamnă literară, Pe drum prăfăria se duce fugară. Și-am stat singur supărat În zăvoiul decadent
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
pentru vedere, auz, pipăit, gust, miros și pentru multe altele - un fel de aură sau emanație ce le înconjoară corpurile uriașe, tari și inutile. Ca să fim expliciți: gorfii seamănă cel mai bine dintre toate cu niște broaște enorme, lipsite de văz, cu o singură trăsătură specifică: sunt făcuți în întregime din piatră. Originile lor se pierd în negura misterului. Probabil vreo radiație care le-a distrus planeta - acum pustiită -, a cioplit în stâncă aceste capodopere de inteligență și, în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]