4,070 matches
-
pot ocupa nicio stare disponibilă permisă. Diodele laser cu semiconductoare convenționale generează lumină prin emisia unui singur foton, emisie ce are loc atunci când un electron de energie ridicată din banda de conducție se recombină cu un gol din banda de valență. Drept urmare, energia fotonului și lungimea de undă a emisiei diodelor laser este determinată de spațiul interbandă specific materialului folosit. Cu toate acestea, un laser cuantic în cascadă nu utilizează materiale semiconductoare în regiunea sa optică activă. În schimb, cuprinde o
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
la diferite impulsuri. Pentru tranziții optice interbandă, purtătoarele schimbă impulsul printr-un proces de împrăștiere lent, intermediar, reducând drastic intensitatea emisiei optice. Pe de altă parte, tranzițiile optice intersubbandă sunt independente de impulsul relativ al benzilor de conducție și de valență; tocmai din acest motiv au fost făcute propuneri teoretice pentru emițătoare cuantice în cascadă bazate pe Si/SiGe. Laserele cuantice în cascadă acoperă în prezent gama de lungimi de undă 2.75-250 µm, existând posibilitatea extinderii până la 355 µm în
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
se găsea la intrare. Ea a funcționat ca biserică parohială până în anul 1930, când a fost înlocuită de biserica de zid actuală. Biserica a dispărut puțin după documentarea ei de către Atanasie Popa, cel care ne-a lăsat mărturii prețioase despre valențele ei. Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea întâlnim locuitori și în Vlădeasa și Gura Vlădesei. Generațiile care au urmat primilor întemeietori ai satului din pădure au coborât treptat, treptat din bazinul Văii Mari înspre Valea Someșului acolo unde cu secole în
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică este reprezentată de cifra scrisă deasupra fiecărui element. Prin urmare, numărul maxim
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică este reprezentată de cifra scrisă deasupra fiecărui element. Prin urmare, numărul maxim de legături metalice este format de metalele tranziționale cu
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică este reprezentată de cifra scrisă deasupra fiecărui element. Prin urmare, numărul maxim de legături metalice este format de metalele tranziționale cu coeziune maximă din grupele VI b, VII b și VIII b. Metalele al căror număr de legături metalice
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
Cl are loc prin transferul unui electron de la atomul cu caracter chimic metalic,sodiul,la atomul cu caracter chimic nemetalic,clorul,format prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de electroni electrostatică În hidroxizi,forța de atracție electrostatică se manifestă între ionii metalu- lui și ionii hidroxid: transfer + interacție
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
verbul este una dintre cele două părți de vorbire prezente în toate limbile, cealaltă fiind substantivul. În multe limbi, inclusiv limba română, cele mai scurte propoziții corecte gramatical și cu sens de sine stătător sînt cele care conțin un verb. Valența este un concept (similar cu acela din chimie) prin care se precizează cîte conexiuni pot lega verbul de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi: ele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
scurte propoziții corecte gramatical și cu sens de sine stătător sînt cele care conțin un verb. Valența este un concept (similar cu acela din chimie) prin care se precizează cîte conexiuni pot lega verbul de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi: ele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: Când predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ, cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
Gazele nobile sau gazele rare sunt substanțe care au toate straturile complet ocupate cu electroni. De exemplu, gazul situat în perioada a 3-a are configurația eletronică: K:2e L:8e M:8e, deci nu formează ioni și are valența 0, de aceea gazele nobile nu formează compuși cu alte substanțe. Denumirea de gaze inerte sau nobile își are originea în faptul că, până de curând, se credea că principala carcteristică a elementelor din grupa a VIII-a este inerția
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
originea în faptul că, până de curând, se credea că principala carcteristică a elementelor din grupa a VIII-a este inerția lor chimică totală. Inerția chimică a fost explicată prin configurația electronică specială a acestor gaze. Toate au stratul de valență complet ocupat cu câte 8 electroni (cu excepția heliului, cu strat de valență complet de doi electroni). S-a tras concluzia că această configurație electronică conferă o stabilitate deosebită, constatare care a fost generalizată ca regula octetului. Cercetări recente au arătat
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
a elementelor din grupa a VIII-a este inerția lor chimică totală. Inerția chimică a fost explicată prin configurația electronică specială a acestor gaze. Toate au stratul de valență complet ocupat cu câte 8 electroni (cu excepția heliului, cu strat de valență complet de doi electroni). S-a tras concluzia că această configurație electronică conferă o stabilitate deosebită, constatare care a fost generalizată ca regula octetului. Cercetări recente au arătat că unele gaze rare pot da combinații, uneori deosebit de stabile. Numele de
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
în sine, care de multe ori nu se „pupă” cu practica artistică. Am avut de multe ori impresia asta scriind eseuri, statement-uri, teze; scriind, analizând, legând idei și concepte din ceea ce citești, descoperi alte paliere de exprimare, uneori chiar cu valențe performative. Mă preocupă intens subiectul relației dintre teorie și practică, și dat fiind faptul că sunt în continuare interesată de corporalitate, m-am apropiat destul de mult de ideea de a practica teorie prin corp, printr-o zonă experiențială. Adică spațiul
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
mi-am dat seama ce resurse se ascund în profesie, că mi-a fost mai ușor să trec peste cu ajutorul corpului, al preocupărilor profesionale și artistice, al prietenilor, al familiei. Dar am întâlnit mulți oameni care sunt total rupți de valențele astea. De adăugat poate că The Agency of Touch s-a creat chiar pe fundamentul ăsta al celebrării vieții prin corp și vitalitate.
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
Ioan Budai Deleanu, argumentează Mircea Popa, constituie "unul din textele fundamentale ale istoriografiei noastre din epoca jozefinistă, una dintre pledoariile cele mai avizate în favoarea latinității și continuității poporului român în Dacia." Dintr-o nouă perspectivă, Mircea Popa scoate în evidență valențele artistice și semnificațiile scrierilor poetice ale lui Samuil Micu și Ioan Barac, iar pe Vasile Aaron îl încadrează în barochismul transilvănean. Dintre operele lui Vasile Aaron, două au rămas până astăzi în manuscris, și anume Praxisul forumurilor bisericești, din 1805
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
cu caracter adesea metaforic care are la bază o idee tematică de mare valoare moral-politică, transformată în pretextul artistic ce dă sens trăirilor afectiv-emoționale cuprinse în scopurile spectacolului); unitatea dintre limbajul muzical, literar și coreografic, în care-s valorificate riguros valențele artistice ale tuturor mijloacelor specifice de care dispune fiecare în parte; participarea activă a spectatorilor-copii la actul artistic de elaborare a mesajului politico-educativ în care sînt integrate înaltele valori morale ale conștiinței socialiste; [...] Prin intermediul spectacolului, copii au posibilitatea să ia
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
î.e.n..) asistăm la apariția primelor civilizații protoistorice. Primele manifestări ale artei paleolitice au loc cam prin 25.000 î.e.n.., iar apogeul este atins în magdalenian (15.000 - 8.000 î.e.n..). Primele astfel de obiecte, ce pot fi considerate ca posedând valențe artistice sunt descoperite în sudul Africii, zona Mediteranei, Europa centrală și de est (mai ales în zona Mării Adriatice), Siberia (lacul Baikal), India și Australia. Este vorba de piatră cioplită (cremene, obsidian), lemn sau scule din oase. Pentru a vopsi
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
ș.a. În Egipt înflorește una dintre cele mai mari civilizații antice, care evoluează între 3.000 î.e,n. și până când are loc cucerirea de către Alexandru cel Mare. Sistemul artistic, vast și complex, impune existența unor meșteșugari specializați. Arta are valențe simbolistice și religioase și are ca temă centrală nemurirea, în special a faraonului , care era venerat asemeni unei divinități. De aici și existența unor mari opere monumentale. Influența artei egiptene se exercită asupra celei copte și bizantine. Arhitectura în Egiptul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]