1,700 matches
-
nu îi oferă deținătorului ei nici putere, nici influență, nici venituri deosebite, totuși această profesie este aleasă pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp s-a transformat în stereotip, este prezența în număr mare a femeilor sau, cu alte cuvinte, că aceasta este o meserie mai potrivită pentru femei decât pentru bărbați. Motivele acestei realități ar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
iar fetele și-ar dori să fie mai slabe și cu sânii mai mari. Ambele sexe sunt îngrijorate în privința greutății și a înălțimii. Totuși, fetele sunt mai nemulțumite de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai fericiți. În concluzie, se poate spune
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educative ale oricărui părinte, sînt definite stilurile de influențare utilizate în promovarea sau represiunea unei anumite acțiuni. Acestea traduc concepțiile diferite despre eficacitatea marilor principii educative și pot, consideră sociologii elvețieni, să fie împărțite în două mari categorii: • Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care implică: claritatea și permanența reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care implică: claritatea și permanența reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți părinți se referă la: existența unei bune comunicări între copil și agenții socializării; existența semnelor de susținere și de înțelegere pe care agenții socializării le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele, aspirațiile lui sînt importante
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reușita în plan social: a fi capabil de a se adapta la cerințele legitime exprimate de societate, dar a putea, în același timp, să ia decizii pe cont propriu, a-și croi propriul drum în viață. Sociabilitatea, în sine, este valorizată de către părinți, dar nu și loialitatea față de propriul grup sau spiritul militant. Transpare un fel de dezimplicare în viața comunității: cooperarea e privită, mai degrabă, ca un mijloc de a-ți atinge propriile obiective și nu ca o atitudine civică
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ar fi putut alege doar cîte două variante din trei categorii și una din a patra. Procentul mic de alegeri pentru "Să gîndească logic, să aibă spirit critic" dintre itemii exprimînd autonomia nu înseamnă, neapărat, că acest aspect nu este valorizat de către părinți, ci că, probabil, încrederea în sine și autonomia apar ca fiind mai utile copilului. Au fost construiți indicatorii sintetici desemnînd numărul de alegeri făcute pentru fiecare tip de obiective educative. Teoretic, fiecare indicator poate lua valori între zero
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interesant e acela că atît pentru fete, cît și pentru băieți, mamele aleg cu atît mai mult itemii desemnînd acomodarea cu cît își percep copiii ca fiind mai receptivi la cerințele pe care le exprimă. Am putea presupune că părinții valorizează mai mult calitățile pe care efectiv le are copilul în momentul prezent. Datorită faptului că cercetarea este transversală, nu putem ști care au fost, de-a lungul evoluției copilului, principiile educative după care s-au ghidat mamele și dacă a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de cooperare din partea copilului sau evoluția firească a acestuia în această direcție i-a făcut pe părinți să le socotească mai importante, printr-un mecanism de raționalizare. După cum rezultă din tabelul 8.7, în cazul băieților autonomia este mai puternic valorizată de mame dacă aceștia dau dovadă întotdeauna de înțelegere, receptivitate, pe cînd în cazul fetelor lucrurile stau exact invers. Itemii desemnînd cooperarea sînt cel mai frecvent aleși atît pentru băieți, cît și pentru fete dacă copiii se raportează negativ la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ridicat, cu atît sînt alese în mai mare măsură autonomia și sensibilitatea. Opțiunile mamelor pentru acomodare descresc în mod constant o dată cu creșterea intensității autorității pe care percep că o au. Mamele care consideră că au foarte multă autoritate în raport cu băieții valorizează autonomia și sensibilitatea probabil ceea ce lipsește, într-o oarecare măsură fiilor pe cînd mamele cu puțină autoritate aleg în cea mai mare măsură acomodarea. În cazul băieților, lucrurile par să poată fi explicate prin ceea ce este considerat necesar acestora. În
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
aleg în cea mai mică măsură cooperarea pe care o apreciază sensibil mai necesară copiilor cu rezultate mai slabe, iar mamele optează cel mai puțin pentru acomodare alegînd, în schimb, autoreglarea la nivelul cel mai înalt. În concluzie, ambii părinți valorizează mai mult expresivitatea dacă tinerii au reușită școlară superioară, dar mamele pun un accent în plus pe capacitatea acestora de a-și organiza activitățile de învățare, de a-și împărți judicios timpul, de a-și asuma responsabilitatea propriului viitor. Am
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
vieții lor de cuplu, că acestea nu sînt dezirabile, profitabile. Este posibil ca aceste mame să aibă dificultăți de relaționare în raport cu adolescenții care s-au socializat într-un mediu în care nici cooperarea internă, nici cea externă nu au fost valorizate. Tot în cazul acestor familii este aleasă acomodarea în măsura cea mai mare, adică respectarea normelor legate de viața școlară și a regulilor de conduită. Avînd în vedere că tinerii proveniți din familiile Paralel au rezultate școlare sub medie, supoziția
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai modern, deschisă spre exterior și încurajînd un nivel relativ ridicat al autonomiei membrilor ei reprezintă o șansă în plus pentru acesta de a-și dezvolta armonios personalitatea, de a beneficia de un nivel ridicat al autonomiei și expresivitate, calități valorizate într-o profesie cu status ridicat. În familiile cu standard sociocultural scăzut sînt promovate valorile tradiționale în mai mare măsură, copilul fiind pregătit pentru cooperare, acomodare și în mai mică măsură pentru autonomie sau sensibilitate. Următorul capitol este destinat analizei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
bugetul de timp disponibil între mai mulți frați a se vedea tabelul 3.9, Anexa 3. Este posibilă, însă, și o atitudine mai tradiționalistă a părinților cu familii numeroase și cu un nivel de școlaritate mai scăzut care ar putea valoriza în mai mare măsură păstrarea unei anumite distanțe în raport cu copiii. Părinții se implică diferențiat în interacțiunile cu copiii și în funcție de apartenența de sex a acestora: tații îi susțin preponderent pe băieți, iar mamele, pe fete tabelul 3.10, Anexa 3
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dintre mimesis 1 și mimesis 2: producătorul povestirii. În sfârșit, limitele acestor propoziții reies din arta narativă: P. Ricoeur situează povestirea obișnuită în cadrul mimesisului 1 (1984: 230 și 37) și acordă o poziție privilegiată în mimesis 2 operelor recunoscute și valorizate prin instituția literară. Pentru a evita o astfel de limitare, propunem să analizăm felul în care texte foarte diferite actualizează prototipul secvenței narative definite mai sus. Voi prelua, cu bună știință, exemplele mele din genuri foarte diverse: teatru, roman, fabulă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la baza ei, elementele care o influențează, dar și de a identifica o posibilă legitate a imaginii. Analiza are în vedere dimensiunea epistemologică a imaginii, însă lucrarea punctează importanța pe care diferite domenii o au în studiul și investigația imaginii, valorizând, din acest punct de vedere, perspectiva interdisciplinară. Problema imaginii este extrem de complexă nu numai pentru că este foarte dificil de a o analiza dintr-un singur plan de referință, ci și pentru că imaginea este în strânsă legătură cu natura și istoria
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vom considera ca fiind ansamblul de trăsături care definesc individul, și alteritatea, despre care putem spune că reunește elementele care-l particularizează pe celălalt, le vom analiza în funcție de felul în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect. Astfel, deși este valorizată și perspectiva ontologică asupra identității și alterității, un punct important din cadrul analizei este acordat autorilor care privesc identitatea și alteritatea drept construcții și, prin urmare, procese care se supun devenirii. Analizând ambele perspective, capitolul propune o investigare interdisciplinară a identității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cele mai multe ori, meta-imaginea se activează atunci când interacțiunea directă lipsește, așa cum se întâmplă și în cazul caracterului puternic negativ despre un grup îndepărtat și necunoscut. Așa cum se va vedea, lucrarea își propune să investigheze imaginea din mai multe planuri de referință, valorizând în final perspectiva interdisciplinară a imaginii. Fiind, în același timp, o încercare de a identifica o anumită legitate a imaginii, de a descoperi mecanismele care stau la baza acesteia, lucrarea stă sub tutela investigației epistemologice. Morfologia imaginii reprezintă un punct
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
important de stabilit ce anume stă la baza societății, care este elementul care asigură coeziunea socială și care, în final, influențează felul cum este decodificată lumea înconjurătoare. Pentru Claude Lévi-Strauss o societate este "un grup de oameni care comunică"2, valorizând importanța pe care o are comunicarea în stabilirea relațiilor sociale și în ghidarea omului. Din perspectiva lui Fernand Braudel, la baza societăților stau mentalitățile, care sunt dependente la rândul lor de religie, în fiecare epocă existând o anumită reprezentare a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și incompatibilități, care apare la societăți care au aceeași religie sau aceeași structură ocupațională, subliniază faptul că este foarte dificil de precizat care este fundamentul pe care se bazează societatea. Probabil că, datorită religiei și structurii ocupaționale, indivizii tind să valorizeze aceleași obiecte care urmează să fie reprezentate, însă felul cum acestea sunt reconstruite prin imagine depinde de un număr variabil de factori, determinat istoric și cultural. Din acest punct de vedere, a stabili care este elementul care stă la baza
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și actuală asupra imaginii vizuale poate fi găsită în opera lui Giovanni Sartori, care discută despre primatul acestui tip de imagine în termeni de "precumpănire a vizibilului asupra invizibilului, care îl face pe om să vadă fără să înțeleagă"27. Valorizând concepția lui Cassirer despre lumea umană a semnificațiilor și despre capacitatea omului de a crea și trăi prin simboluri, Sartori subliniază diferențele importante dintre comunicarea prin texte și comunicarea prin suport vizual și, implicit, dintre gândirea prin concepte și cea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trecutul fiind revalorizat prin semnificațiile pe care omul i le atribuie. În opoziție cu lumea omului, lumea animală se folosește de memorie pentru situații strict concrete, pentru a da răspunsuri pe termen scurt la situații particulare. Pentru animal, trecutul este valorizat prin intermediul unei memorii concrete, care se activează atunci când este implicat un anumit instinct. Din acest motiv, animalul reușește să folosească informațiile din trecut, poate, până la un punct, să anticipeze reacțiile altora și să acționeze în consecință, însă nu se poate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este vorba despre memoriile comunicate de grup care se transformă în memorie colectivă și memorie istorică, deși, după cum se va vedea, între cele două concepte există diferențe de nuanță. Sociologul francez Maurice Halbwachs 49, unul dintre fondatorii studiului memoriei colective, valorizează importanța rasei în stabilirea conținutului acestui tip de memorie, însă nu neagă influența familiei, religiei, clasei și a ritualurilor. Halbwachs studiază memoria din perspectiva fenomenului social, considerând că natura memoriei este, în primul rând, condiționată social. În acest sens, conținutul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pierdere a calității senzoriale a imaginilor, întrucât imaginile și ideile din memoria socială păstrează încă atât semantica mixtă, cât și caracteristicile senzoriale"59. Considerând că memoria grupului se manifestă atât prin mituri și povești, cât și prin scrierile istorice, autorii valorizează conceptul de memorie socială, despre care susțin că oferă grupului materialul necesar reflecției conștiente. În opinia lui Fentres și a lui Wickham, adesea, memoria socială poate fi privită ca o "expresie a experienței colective, întrucât memoria socială oferă identitate grupului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]