1,369 matches
-
cheltuială la starea locului, ce să numește Clatea, care este aproape de Ieși.” - Cu îngăduința ta, mărite Spirit, eu aș spune că mănăstirea Clatea era deja gata la sfârșitul anului 1670, de vreme ce arhiepiscopul Methodie, la 9 feb.1671, spune că Păun vameșul „au zidit o sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai urmat... - Să vedem, mărite Spirit, ce spune Gheorghe Duca voievod în zapisul din 1 sept. 1671-10 aug. 1672 (7180): „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boierul nostru Paun vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirei în Codru, din loc domnescu; Si am trimis pe boieriul nostru, Irimicea vornicul, cu mulți boieri și oameni buni și au socotit de au ales hotarul și au stâlpit din toate părțile...Si hiind sfânta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hie de toate dările în pace. Așijderea am mai miluit svânta mănăstire cu o bucată de loc domnesc...care loc iaste între Valea lui Pătrașco și între hotarul Tomeștilor și între hotarul locului Cetățuiei despre Tomești.” - Odată cu zidirea mănăstirii, bogatul vameș Păun a înzestrat-o cu sate, cu moșii, cu vii, cu o prisacă și loc de fânaț la Popești. „Așijdere pe apa Vasluiului, așijdere și Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Dumnedzău. Iată că s-au făcut și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul: cari nu vor mărturisi dirept, carii din călugări au dijmuit viile de la Buciumi și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o mărturie...ca să putem ști adevărul, cari din călugări au ținut acel loc de au luat din vii de-a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a fost făcut la 6 apr. 1717 (7225). Ascultă-l: „Ghedeon arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia. Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii...Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din egumeni, din boieri, din preoți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
colea dovada. Acolo se adăposteau în vremi de restriște și boierii cu lucrurile cele mai de preț pe care le aveau. La 16 iulie 1671, Gheorghe Duca voievod a fost nevoit să întărească lui Brâzdei și Hristodor, nepoții lui Leondar, vameș, stăpânirea asupra unei părți din satul Orgoești din ținutul Tutovei, a cărei hotarnică s-a pierdut când „Au mărsu Dumitrașco Cârnul postelnicul cel mare la mănăstire la Golia de au jecuit neguțitorii ș-au luat zapisele lor.” Simt, mărite Spirit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al lui Mihai Racoviță voievod, din domnia a doua. Anthim, egumenul mănăstirii Aron Vodă, susține că Duca vodă bătrânul a dat Zlataustului un loc cuprins „între Vale lui Pătrașco până în drumul Zăgărancii mănăstirii Clatii, ce-au fostu făcută de Păun vameșul, fratele Ducăi vodă bătrânul închinată la Xiropotamo.” - Cum a ajuns ispisocul Prisăcilor la mănăstirea Zlataust, dragule? - Să-l ascultăm pe mitropolitul Nechifor, care spune că mănăstirea Păun, risipindu-se, călugării de la Xiropotamo au venit să-și ia moșiile în primire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
doar n-avem să ne oprim tocmai acum, când nu mai este așa de mult până departe. - Ce ar fi să mergem la Dealul Mare, mărite Spirit? - Adică la mănăstirea Hadâmbul? - Chiar așa. La mănăstirea vistiernicului Iane Hadâmbul. Despre acest vameș aflăm pentru prima oară din zapisul de la 1657 sept.1-1658 aug.31 (7166), prin care Dumitrașco vătaful de paici, fratele lui Iacov cizmarul, îl lasă pe Iane Hadâmbul să ție pe mai departe casele din „Târgul Vechi” ce au fost
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Hadâmbul a pornit să cumpere ce-i pica la îndemână. Una din cumpărături o face la 20 feb.1662 (7170), când s-a îmbogățit cu două pivnițe cu loc și cinci dugheni, cumpărate de la Calea, soția lui Chiriac, fost vameș. Iar la 26 martie 1669 (7177) cumpără de la Canela, fratele lui Hristodor, fost jitnicer - să nu fie de deochi - douăzeci de dugheni cu locul lor pe Ulița Sârbească din Iași. - Iaca însă, dragule, că la 2 mai 1709 (7217) - doar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și reprezentanții Sfântului Mormânt nu erau porniți pe părăginirea și nu pe sporirea averii mănăstirii... - Din păcate, cam așa se petreceau lucrurile, dragule...Si nui singura mănăstire care a suferit de pe urma acestui sistem de administrare. Adu-ți aminte de mănăstirea vameșului Păun. - Imi mai mintesc de mănăstirea Aron vodă și de Hlincea...Mă gândeam însă, mărite Spiri, dacă mai avem ce vedea și afla nou aici la mănăstirea Dealul Mare. - Mi se pare că nu ar mai fi altceva foarte important
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
conglomerat de dependență. Idolatrul nu speră și nu îndrăznește să urce la nivelul idolului său. La fel, idolul nu-și pune problema să coboare la nivelul celui care îi oficiază cultul. Idolul nu se întrupează. Nu stă la masă cu vameșii și cu păcătoșii, nu se lasă ucis de netrebnicii lumii. E suveran, rece, invulnerabil. Într-un cuplu de îndrăgostiți, nu există, în mod normal, relații de subordonare. Când unul din parteneri devine dominator, când apare ideea unei ierarhii a calităților
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Instituirea contrabandei însă, care, în primii ani ai ocupației, a fost singurul impuls primordial al emigrării, a provocat locuitorilor cea mai mare pierdere, fiindcă ceva asemănător nu se obișnuise niciodată în Moldova, plebea i-a înțeles greșit chiar denumirea și vameșii nu au făcut cunoscută niciodată respectiva ordonanță poporului și nici chiar în prezent acesta nu știe aproape nimic în această privință, așa încât supușii neștiutori au fost pedepsiți, fără ca legea să fi fost publicată și au pierdut avutul lor. Un exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Moldova în Bucovina noaptea cu animalele lor, cu avutul lor obișnuit, cu intenția de a-și stabili pentru vecie domiciliul sub dulcea guvernare a Majestății Voastre; câteva zile mai târziu au fost deposedați fără multă vorbă de animalele lor, de către vameșul autorizat în astfel de probleme, devenind victime triste ale celei mai profunde mizerii, procedură în cursul căreia eu sau oricare alt boier ar fi depus pentru fiecare dintre boii lor frumoși câte 30 de florini, profitând cu această ocazie încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
este aceea a Bucovinei, care e obligată să-și caute subzistența în Moldova. Însă aceasta n-a fost îndeajuns. Am spus deja că proprietățile bucovinene ale subsemnatului sunt tăiate de linia graniței. Aici au fost instituite obișnuitele vămi și aduși vameși. Țăranul își are terenurile cultivate de partea cealaltă a frontierei. El trebuie desigur să ia cele necesare traiului dintr-o parte și să-și ducă traiul în cealaltă parte. Era obișnuit cu Moldova de odinioară, cea întinsă și fără vămi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neștiință, care e mereu inocentă, din necaz, care nu cunoaște reguli, și din deznădejde, care se încumetă la orice. Această neobișnuită și apăsătoare constrângere în existența lor trudită și în treburile lor casnice a ajuns și mai penibilă din pricina comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul -, a nenumăratelor sentințe în aceste procese și a mizeriei sporite de șantajele și șicanele exercitate de vameșii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul -, a nenumăratelor sentințe în aceste procese și a mizeriei sporite de șantajele și șicanele exercitate de vameșii de dincolo. Această masă de inimaginabilă suferință a dus la fuga celei mai mari părți a supușilor și la sărăcirea celor rămași. Aceștia ar fi urmat, din disperare, exemplul celor dintâi dacă subsemnatul, cu mijloacele de care a dispus, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca să-mi fac sânge rău: bani puțini are acea - iarăși din păcate - țară, dar mulți investește În viitor, adică În știință. Cum să mulțumesc prietenului meu de suflet pentru sticla cu vin care mă obliga să fiu mai vigilent decât vameșii pe care urma să-i Întâlnesc? Pentru mica amuletă, din lutul Basarabiei, care nu o fecioară Înfățișa, ci o floare ce-și trage seva taman dintr’un ostil vas de laborator... Dar mai ales pentru promisiunea de a vă deveni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
voi găsi și pe acolo, prin Grecia. Cât despre 335 șofer, acela tocmai ascultase o emisiune de-a lui Cristi, cum că pisica neagră e purtătoare de noroc, ea fiind chiar expresia viitorului planetei. Mai greu părea să fie cu vameșii, dar cine poate găsi o pisică care se ascunde, transformându-se, de pildă, În guler? Am revăzut Acropolea, o biată umbră a ce mă Întâmpinase atunci, demult, la debarcare: trecuseră pe acolo creștinii, transformând Parthenonul În biserică, pentru ca mai apoi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vindem la următoare venire. Ne înțelegeam foarte bine cu acestă familie, ei fiind români stabiliți în Banatul sârbesc. Când au venit în România au trecut și pe la noi. Pachetul cu tămâie l-am pus în bordul autoturismului. La vama sârbească, vameșul ne-a controlat și bineînțeles a găsit și tămâia. Probabil că nu se mai întâlnise un asemenea articol. A cercetat-o, a mirosit-o sub privirile vesele ale noastre, că ne bufnea râsul văzându-i nedumerirea. Ne-a întrebat ce
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
-le. Vreți să le treceți și pe ale mele, că am sacoșele pline cu ce am cumpărat. Dă-mi-le! Arăt ca mergând cu sorcova cu atâția trandafiri de plastic de toate culorile. Ha! Ha! Ha! Ce-or să zică vameșii când mă vor vedea? Nu zic nimic, că dumneavoastră n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg de-al nostru căruia de asemenea doamnele i-au umplut brațele cu trandafiri
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg de-al nostru căruia de asemenea doamnele i-au umplut brațele cu trandafiri de plastic. Erau foarte la modă pe atunci. Când vameșii i-au văzut cu atâtea flori, li s-au adresat: Ce faceți, domnilor, cu atâtea flori? Aveți vreo nuntă, vreo înmormântare? Cam așa ceva, au răspuns în doi peri. Iarăși ne-a bufnit râsul pe toți, și pe noi și pe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
i-au văzut cu atâtea flori, li s-au adresat: Ce faceți, domnilor, cu atâtea flori? Aveți vreo nuntă, vreo înmormântare? Cam așa ceva, au răspuns în doi peri. Iarăși ne-a bufnit râsul pe toți, și pe noi și pe vameși care-și dăduseră seama cum stă treaba și ca să scape de noi ne-au lăsat să trecem. Mie, căreia nu-mi prea plăceau lucrurile acestea, de multe ori îi spuneam soțului meu: Aș dori să vină vremea să trec prin
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
străbătând Ungaria și Cehoslovacia. N-am putut merge direct prin Austria, fiindcă ne trebuia și viza Ambasadei Austriei și era mai complicat. Cu toate că acum ne considerăm liberi nu ca în comunism, vămile au fost vămi și deși ne așteptam ca vameșii unguri să fie mai duri nu s-a întâmplat așa. În schimb vameșii cehi au fost foarte aspri și ne tot băteau apropouri că venim din regimul cominist, parcă noi am fi fost vinovați de această situație. Ulterior când am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
trebuia și viza Ambasadei Austriei și era mai complicat. Cu toate că acum ne considerăm liberi nu ca în comunism, vămile au fost vămi și deși ne așteptam ca vameșii unguri să fie mai duri nu s-a întâmplat așa. În schimb vameșii cehi au fost foarte aspri și ne tot băteau apropouri că venim din regimul cominist, parcă noi am fi fost vinovați de această situație. Ulterior când am mai mers în Germania, am mers singură cu autocarul și călătoria a fost
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și avioane, ca să râdă de el cât e de urât și jegos și să-l ia la bătaie. Asta nu le Împiedică pe mamelor lor să se aibă Îndeajuns de bine pentru a purta conversații În limba Steluței, pe care vameșul oare s-o știe mai bine decât nevastă-sa. Ne era limpede de-acum că el e inițiatorul acestei alianțe, În virtutea Împrejurării că are acces aici când Steluța e mai descongestionată de vizitatori din ăștia ca noi. Să-l ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]