1,174 matches
-
de aruncat la gunoi, mute, inutile și irosite În zadar. Problema e una de ordin fiziologic : nu am genul adecvat de corzi vocale. Mi-am petrecut ore Întregi declamînd versurile lui Shakespeare. N-am reușit niciodată să trec dincolo de cîteva variațiuni total neinteligibile ale chițăitului de bază. Iată-l pe Hamlet, cu pumnalul În mînă : chiț chiț chiț. (Și iată-l pe Firmin făcut una cu peretele de un val de huiduieli și perne grele.) Mă descurc mai bine la replicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Atît de mult se schimbase. Singurul lucru neschimbat era vocea ei. — Doamne, ce frumos cînți, a zis ea, te rog nu te opri. Așa că am continuat să cînt. Am reluat toată piesa de la capăt, de data asta cu propriile mele variațiuni, după care m-am ridicat În picioare și m-am Înclinat. Am făcut semnul adio fermoar, și am văzut că a priceput. A rîs, Însă rîsul ei nu semăna cu al tău. Era Încă frumoasă, deși vedeam limpede că timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
succes îl avea un tip - mai târziu am auzit că fusese Bazil - care-și trăsese peste cap o mască de cauciuc, o bestială mutră de gorilă. Mai erau câteva stafii banale, cu cearșafurile pe cap și lanterne dedesubt, plus arabi, variațiuni pe baza acelorași cearșafuri. Nu lipsea negrul dat cu cremă de ghete .Țopăiau drăcește cu toții pe o muzică dezlănțuită, cu oarece arome indiene. Eram atât de amețit, încît încercam să dansez și eu cât de cât, pe limba mea. Mă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Bush care cere If You See Something, Say Something!, iar ei se conformează, scriind chiar tot din ceea ce se vede și, desigur, mai ales din ceea ce nu se vede. Deodată viața se transformă într-o tablă de șah imensă, cu variațiuni febrile (locuiam la 38 cu 3 totuși), atenția e sporită, orice lucru are un preț și o taxă (pe care uitam s-o calculăm), iar bookbusting am încercat cu Dan Sociu pe o carte numită Fetish (vroiam s-o intitulăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Dumnezeul de a doua zi, Teatrul de Comedie București Miercuri, 21 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Cerere în căsătorie, Universitatea de Arte „George Enescu“, Iași, Departamentul Teatru » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Variațiuni enigmatice, Teatrul „Nottara“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - No One, Teatrul Metropolis, București Joi, 22 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - A douăsprezecea noapte, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București » Teatrul „Luceafărul“, ora 20
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
citea o carte. Apoi se întorceau acasă. De unde știi? - îl întrebam, și apoi ne încîlceam în controverse scolastice. Cu acel cuvânt mic ne mai descurcam noi cumva, dar cu alte expresii din înjurături, care asigurau ascultătorul că sânt posibile și variațiuni, nu ne puneam de acord în nici un fel. Și chiar cu acel cuvânt aveam dubii: părinții mei mi se păreau prea serioși ca să facă așa ceva, fie și la spital. Mă gândeam la lucrurile astea în lungile și chinuitoarele după-amieze când
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
doar „satisfacții pure”: îi ține conferințe pe teme literare, îi analizează fabulele lui La Fontaine sau tragediile lui Racine și o bombardează cu Proust în pat, la puțin timp după ce actul amorului fizic s-a consumat. Luciditatea se obține prin variațiuni pe aceeași temă sufletească, prin trăirea simultană a unor sentimente contradictorii. Eroul trăiește falsificându-se pe sine în fiecare clipă iar pentru că această minciună trebuia să poarte un nume, Hoban îi dă numele de „luciditate”. Din nefericire pentru ea, Irina
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
manevra tipică fiind aceea de a sugera că absența momentană conține ideea că în viață omul din vis poate fi structurat ca o parte a realității. Bunul simț acceptă și intimidează controlând motivul privit altfel de romantici și răspunzând prin variațiuni despre realism tratat ca o formă modificată a fantasticului. Termenul dialogism îi aparține lui M. Bahtin (1895 - 1975) și a fost utilizat în Probleme de literatură și estetică (1975), în care reia niște idei din prima sa carte, Problemele operei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
adâncire a misterului, dar Anton Holban e un prozator de respirație scurtă, care nu are suficientă răbdare să construiască personaje complexe. Iar monotonia temelor din care cel puțin două revin obsesiv: gelozia și moartea, afectează construcția muzicală a romanelor sale, variațiuni infinite pe aceleași câteva teme. Anton Holban mărturisește în Pseudojurnal ideile sale referitoare la stilul propriu și la motivul scriiturii ce determină și forma. „Cred că chinurile sufletești trebuiesc exprimate cât mai mult și imaginile sunt uneori o profanare. Și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Aflând din ziare de moartea Irinei (de care se despărțise mai demult), autorul e surprins înainte de toate (aici este intervenția proustiană) de ortografia numelui (...)”<footnote Ibidem., p. 163 footnote> Autorul își închipuie propriile reacții în cazul morții femeii iubite, făcând variațiuni pe aceeași temă. În experimentarea unei atitudini probabile față de moarte constă gidismul lui Anton Holban. În Icoane la mormântul Irinei este experimentată altă atitudine. Eroul nu îndrăznește să mergă la înmormântarea iubitei și se gândește numai că intră în biserică
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe care îl simte trist, își face iluzia că îl poate vindeca.” Tema majoră a romanelor lui Anton Holban, moartea, este demitizată, demontată, iar mecanismul psihologic al seducției ieftine este prezentat în toata goliciunea sa. Naratorul își dă seama că variațiunile pe aceeași temă pot atrage surâsul cititorilor: „Ideea morții a devenit pentru mine un tic. Apare cu ocazia întâmplărilor cele mai diferite, și astfel o amestec printre chestiunile neînsemnate și-i micșorez gravitatea. Unii surâd când eu pornesc mereu aceleași
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe amîndoi, sunteți complet diferiți, dar egali.” Naratorul are spaimă de privirea ironică a Celuilalt și din această frică vine angoasa, boala și, în final, moartea. În romanul O moarte care nu dovedește nimic tema morții se repetă obsesiv cu variațiuni care nu fac decât să potențeze sepulcralul. O influență a prozei lui Rainer Maria Rilke e identificată de Eugen Ionescu în prezentarea morții boierului Pandele. Naratorul e obsedat de moarte, fie ea umană, animală sau vegetală. În Jocurile Daniei realizează
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
această lipsă a sa. Anton Holban face din Sandu un anti-Don Juan care are spaimă de ridicol. Sandu este un Don Juan care nu aspiră spre mai multe femei, ci e obsedat de una pe care o aproximează prin infinite variațiuni asupra aceleiași teme. Sandu care nu o cunoaște încă pe Irina, are un comportament tipic feminin. Stă în fața oglinzii ore întregi pentru a-și construi o „poză”, își schimbă hainele de câteva ori pe zi, se pudrează. Acest comportament trădează
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu trăirea interioară. Tema majoră a romanelor lui Anton Holban, moartea, este demitizată, demontată, iar mecanismul psihologic al seducției ieftine este prezentat în toata goliciunea sa. În romanul O moarte care nu dovedește nimic tema morții se repetă obsesiv cu variațiuni care nu fac decât să potențeze sepulcralul. Personajul lui Holban găsește o plăcere diabolică în anticiparea propriei nefericiri și în construirea de scenarii funeste. Trecutul apasă și îndreptățește temerea că nefericirea va urma, căci în sufletul personajului s-au stratificat
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
volumului; promovează observarea, măsurarea și înregistrarea grafică a modelelor; -artă hrănește creativitatea și provoacă imaginația; explorează idei originale utilizând origami ca ornamente și decorațiuni; experimentează cu texturi diferite și hârtii cu modele diverse; reciclează reviste, ziare,cărți poștale, postere; creează variațiuni ale unei figurine/grup de figurine origami; favorizează corelarea corectă a figurinelor cu anotimpurile; -abilități speciale întărește abilitățile de ascultare și urmărire a indicațiilor; dezvoltă precizia, capacitatea de organizare și de etapizare a unei sarcini; reîmprospătează concentrarea și memoria; dezvoltă
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
generală, își înobilează spiritul citind pe Homer, Shakespeare, Cicero, Plutarh, și întreaga literatură clasică germană. Muzica devine pentru Ludwig sensul vieții, mijlocul de a alina suferințele semenilor săi, stindard de luptă. Beethoven dă la iveală primele sale compoziții; primele sale variațiuni, sonate, cvartete, lieduri, pot fi comparate cu cele mai bune lucrări ale compozitorilor vremii. Haydn, care-l ascultă în 1790, Mozart, în fața căruia Ludwig a cântat în 1787 la Viena, rămân impresionați în fața talentatului muzician. În 1789, avid de cultură
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pian, splendidele sale sonate, el a pus bazele unui nou stil și tehnici instrumentale și a deschis o epocă nouă în evoluția literaturii de cameră. Una din formele muzicale în care Beethoven s-a exprimat cu o deosebită predilecție este Variațiunea. În afară de celebrele variațiuni din finalul simfoniilor ,,Eroica” și a ,,IX-a”, Beethoven a introdus procedeul variațiunii în cîteva din cele mai frumoase și importante sonate ale sale, ca de pildă în vestita sonată pentru pian și vioară ,,Kreutzer”, în sonatele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sonate, el a pus bazele unui nou stil și tehnici instrumentale și a deschis o epocă nouă în evoluția literaturii de cameră. Una din formele muzicale în care Beethoven s-a exprimat cu o deosebită predilecție este Variațiunea. În afară de celebrele variațiuni din finalul simfoniilor ,,Eroica” și a ,,IX-a”, Beethoven a introdus procedeul variațiunii în cîteva din cele mai frumoase și importante sonate ale sale, ca de pildă în vestita sonată pentru pian și vioară ,,Kreutzer”, în sonatele pentru pian în
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
deschis o epocă nouă în evoluția literaturii de cameră. Una din formele muzicale în care Beethoven s-a exprimat cu o deosebită predilecție este Variațiunea. În afară de celebrele variațiuni din finalul simfoniilor ,,Eroica” și a ,,IX-a”, Beethoven a introdus procedeul variațiunii în cîteva din cele mai frumoase și importante sonate ale sale, ca de pildă în vestita sonată pentru pian și vioară ,,Kreutzer”, în sonatele pentru pian în la bemol major, op. 26, și Appassionata, op.57, în sonatele ultimei perioade
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pentru pian în la bemol major, op. 26, și Appassionata, op.57, în sonatele ultimei perioade, op.109 și op. 111. Pentru instrumentul său preferat, pianul, Beethoven a compus un mare număr de piese independente, în formă de Temă cu variațiuni. Dintre acestea, cele ,,33 variațiuni pe tema unui vals de Diabelli” constituie nu numai o culme a inspirației și științei muzi cale, ci o anticipare genială a dezvoltării ulterioare a muzicii în perioada romantismului, ilustrată de Schumann, Chopin, Wagner. Zeci
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
major, op. 26, și Appassionata, op.57, în sonatele ultimei perioade, op.109 și op. 111. Pentru instrumentul său preferat, pianul, Beethoven a compus un mare număr de piese independente, în formă de Temă cu variațiuni. Dintre acestea, cele ,,33 variațiuni pe tema unui vals de Diabelli” constituie nu numai o culme a inspirației și științei muzi cale, ci o anticipare genială a dezvoltării ulterioare a muzicii în perioada romantismului, ilustrată de Schumann, Chopin, Wagner. Zeci de alte lucrări în forme
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
lor”. În trio, cornii împrăștie semnale de alarmă. apoi, prima secțiune a scherzo-ului se repetă, încheindu-se cu o scurtă coda. Partea a IV-a ( allegro molto ). Precedat de o introducere furtunoasă, finalul simfoniei este construit în formă de variațiuni. Tema lor a mai fost folosită de Beethoven în cele 12 Contradansuri, în muzica de scenă la baletul ,,Prometeu” și în Variațiunile pentru pian op. 35. Ea este anunțată de coarde în pizzicato și capătă aspectul de formulă persistentă, peste
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Partea a IV-a ( allegro molto ). Precedat de o introducere furtunoasă, finalul simfoniei este construit în formă de variațiuni. Tema lor a mai fost folosită de Beethoven în cele 12 Contradansuri, în muzica de scenă la baletul ,,Prometeu” și în Variațiunile pentru pian op. 35. Ea este anunțată de coarde în pizzicato și capătă aspectul de formulă persistentă, peste care se suprapun diversele variațiuni. Tema este angrenată în variate prelucrări, unele din ele de o mare virtuozitate contrapunctică. La un moment
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
fost folosită de Beethoven în cele 12 Contradansuri, în muzica de scenă la baletul ,,Prometeu” și în Variațiunile pentru pian op. 35. Ea este anunțată de coarde în pizzicato și capătă aspectul de formulă persistentă, peste care se suprapun diversele variațiuni. Tema este angrenată în variate prelucrări, unele din ele de o mare virtuozitate contrapunctică. La un moment dat, în timp ce la bași se cântă motivul inițial puțin transformat, suflătorii de lemn și viorile prime aduc o melodie cu înfățișare de dans
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de Simfonia IV și de ,,Pastorala”, se diferențiază mult de înfățișarea tumultuoasă, de suflul impunător al celorlalte părți. Plinătatea sufletească, latura poetică a vieții și a naturii, este zugrăvită parcă pe toate fețele în această parte, scrisă în formă de variațiuni și din care nu lipsesc ecourile unor lupte memorabile. Melodia expusă la început de către violoncelele și viori apare în diferite versiuni orchestrale. Un alt element constitutiv este melodia pe care o cântă ,,dolce” clarinetul și fagotul și care se va
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]