1,771 matches
-
jurămînt de vasalitate, care îi angajează în serviciul său mai ales sub formă militară și primesc de la el un beneficiu pe durata angajamentului. Dar aceasta nu este totul: în fiecare an, se reunește în jurul său o adunare de nobili, de vasali și de oameni liberi în care sînt luate în comun hotărîri promulgate mai apoi sub formă de *capitulare: se pare că, în ciuda menținerii principiului personalității legilor, capitularele se aplică pretutindeni. În sfîrșit, și mai ales, Carol cel Mare pune să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care o consideră a fi Biserica sa. El așteaptă de la ea mai întîi și nu este o formulă de stil rugăciuni eficace pentru mîntuirea sa și a Imperiului său. El îi numește pe episcopi și pe abați, îi face vasalii săi, le cere contribuții militare și financiare, luînd fără ezitare din bogățiile Bisericii: Carol cel Mare, de exemplu, numește abați laici care încasează veniturile mănăstirilor fără să le garanteze funcția spirituală. Dar, ceea ce suveranul așteaptă mai ales de la episcopii și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
războinice și își împarte regatele între fiii săi. Dar mai ales și acesta este cel de-al doilea element , după Carol cel Mare, suveranul reușește din ce în ce mai puțin să stăpînească ambiția celor mari, care vor folosi în detrimentul său principalele instituții carolingiene. Vasalii titulari de beneficii caută să le facă ereditare. De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea comitelui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
precum Hugues du Puiset sau Thomas de Marle: ei au cîștigat poziția de adevărați stăpîni la ei acasă. Cea de-a doua formă este utilizarea sistematică a legăturilor feudale în folosul regelui: existînd obiceiul ca fiecare să fie omul sau vasalul unui senior, se constituie treptat un lanț de vasalități care duce pînă la rege, care nu poate fi vasalul nimănui. La această repunere în ordine și acesta este al treilea aspect a contribuit foarte mult Biserica, deja protectoare a mișcărilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de-a doua formă este utilizarea sistematică a legăturilor feudale în folosul regelui: existînd obiceiul ca fiecare să fie omul sau vasalul unui senior, se constituie treptat un lanț de vasalități care duce pînă la rege, care nu poate fi vasalul nimănui. La această repunere în ordine și acesta este al treilea aspect a contribuit foarte mult Biserica, deja protectoare a mișcărilor de pace în secolul al XI-lea; Capețienii au știut să accepte în Franța reforma gregoriană și i-au
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
agenții locali cărora le încredințează administrarea domeniilor sale *magistrați -, și reușește să-i împiedice să-și transforme funcția într-una ereditară. Mișcarea de reorganizare care îi folosește regelui Franței este favorabilă și celor mai mari prinți ai regatului, care sînt vasalii săi direcți și interlocutorii săi naturali. Cu fiecare ocazie, regele îi convoacă pe aceștia la mari adunări, la ceremonii familiale sau pentru expediții militare. El intervine în disputele lor, își propune mereu arbitrajul și încearcă să-și impună propria dreptate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea și care se inmulțesc în secolul al XII-lea: *comunele urbane. Dar el întîmpină o opoziție puternică. În Franța de sud comiții de Toulouse și ducii de Aquitania se comportă ca suverani independenți. În Franța de nord, doi mari vasali ai regelui Franței, stimulați probabil de avansul economic care caracterizează Europa de nord-vest încă din secolul al XI-lea, au știut înaintea lui să folosească legăturile feudale în folosul unei puteri superioare: contele de Flandra și ducele de Normandia. Devenit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reprezintă un pol de modernitate politică și economică față de ansamblul regatului și față de întregul Occident, cu excepția Italiei. Imperiul Plantagenet. De fapt, în prima jumătate a secolului al XII-lea regele Franței este cu mult mai puțin puternic și bogat decît vasalul său din Normandia. Există în aceasta un pericol potențial pentru Capețieni, pericol care se precizează la mijlocul secolului, cînd se stinge descendența directă a lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
luptă, în fine alții muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu pot fi despărțite una de alta; serviciile pe care le face fiecare dintre ele sînt condiția înfăptuirilor celorlalte două". Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor Seniori și vasali. În centrul sistemului trebuie plasat fieful. Am văzut că titularii *beneficiilor împărțite în epoca carolingiană le-au făcut încetul cu încetul ereditare. La rîndul lor, ei au mai împărțit dintre ele. Aceste beneficii care se numesc "fiefuri" începînd din secolul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolul al XI-lea, nu au mai fost de atunci consecința primești un beneficiu pentru că faci un serviciu ci au devenit cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă și înălțate pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
complex de curți și de ziduri care pot adăposti populația din împrejurimi. Din sala cea mare, situată cel mai adesea la primul etaj al donjonului, seniorul domnește ca un stăpîn peste familia sa, peste servitori și peste o mulțime de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere unei literaturi și unei civilizații numite "de curte", fără să uităm esențialul: antrenamentul militar al unei întregi clase sociale a cărei funcție principală rămîne războiul. Cavalerii. Seniorii și vasalii sînt, într-adevăr, înainte de toate, luptători călare. Superioritatea militară a cavaleriei grele are două corolare. Primul este de ordin financiar, legat de costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale (armură), scut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7 aprilie], au fost din nou făcute jurăminte de credință contelui [...]. Mai întîi, ei făcură jurămintele în felul următor. Contele îl întrebă [pe viitorul vasal] dacă voia să devină omul său fără rezerve, iar acesta răspundea: "vreau"; apoi, cu mîinile împreunate cuprinse de cele ale contelui, care i le strîngea, ei se aliară printr-un sărut. După aceea, cel care făcuse jurămîntul promise credință în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vechi, păstrate la Arras și la Paris, datează din secolul al XVI-lea. Foarte utilizat de către istorici, acest text relatează ceremonia jurămintelor de credință față de succesorul lui Carol cel Bun, Wilhelm Cliton, după un ritual care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele acestor vremuri, nici pe cel care îi însoțește fără lance și fără scut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o spectaculoasă creștere a domeniului regal, devine stăpînul necontestat al Franței de Nord și cel mai mare prinț teritorial al regatului: aceasta transformă toate datele politice. Această putere crescîndă a regelui Franței îi neliniștește atît pe vecinii cît și pe vasalii săi. Și Ioan fără Țară reușește să ridice contra regelui o coaliție condusă de împăratul Othon de Brunswick, pe care Filip August, în fruntea cavaleriei sale și a infanteriei din orașele sale, îl învinge la Bouvines, în apropiere de Lille
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regelui, la care toți locuitorii regatului pot face de acum înainte apel în legătură cu judecățile pronunțate pe domeniu și în afara domeniului. La sfîrșitul secolului este creată *Camera conților curia in compotis -, care verifică gestiunea resurselor financiare în creștere ale regalității. Dacă vasalii și marii baroni continuă să frecventeze cu asiduitate curtea regelui, o nouă categorie de agenți competenți și zeloși în serviciul puterii regale populează organismele centrale și umple birourile acelor baillis și seneșali. Pe aceste baze, regele poate începe să se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună. Activitatea este intensă și, în 1268, prevotul regal Etienne Boileau recenzează o sută una corporații în a sa Carte a meseriilor (Livre des métiers). Populația depășește deja
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe regii Franței și ai Angliei. Compromisul încercat de Ludovic cel Sfînt la tratatul de la Paris (1259) lăsa provincia Guyenne regelui Angliei, dar îl obliga să revină la *vasalitate față de regele Franței. Această situație dificilă, care făcea dintr-un rege vasalul altui rege, devine imposibilă atunci cînd, pe la 1300, renașterea dreptului repune la loc de cinste noțiunile de stat și de suveranitate. Noua rivalitate pe tema coroanei Franței se înscrie deci într-un context de foarte veche ostilitate. Alți factori au
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]