5,999 matches
-
visează se teme, poate, să nu se „înțepe” din cauza faptului că atitudinea sa nu este ireproșabilă. Vezi A țese. Culori Culorile au o dimensiune simbolică majoră și o încărcătură energetică atât de puternică, încât se substituie uneori cuvintelor. Ele constituie vectorul înțelegerii, iar simpla lor prezență poate avea o anumită semnificație: steagul roșul ce interzice intrarea în mare, care nu este însoțit de nici un alt semn distinctiv. Chiar și la nivel profan, recunoașterea proprietății simbolice a culorilor, care găsesc un ecou
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Capitolul 3. Cybercultura
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
are nimic negativ în sine, ci ține de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieși de sub constrângerile imediatului, ale datului și ale prezentului. „Virtualizarea - subliniază Pierre Levy (1995, p. 17) - este unul dintre cei mai importanți vectori ai creării realității”. Efectele ei au un mare impact asupra realității ca atare. Realitatea virtuală pare a fi, după unii (Tisseau, 2001, p. 7), o cvasirealitate ce are aparența și funcționalitatea unei realități, însă care nu este totuși realitate; e
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care se proiectează înspre dorința mult visată. 1.2. Virtualizarea - tendință „naturală” a evoluției și organizării lumii reale Mișcarea de virtualizare (adică a înlocuirii a ceva cu altceva, a tergiversării, a mutării actelor noastre dinspre actual către potențial) constituie un vector al evoluției structurilor existențiale, de la forme prime, naturale, către forme derivate, artificiale, sofisticate. Omului îi este caracteristică tendința de ascundere, de disimulare, de camuflare a adevăratelor porniri prin înlocuirea acestora cu formule socialmente acceptabile, prin sublimarea tendințelor animalice, prin deliberare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
din urmă în cultură. A învăța în noile condiții înseamnă a-i ajuta pe educați să navigheze inteligent în noile spații informaționale, a converti cunoștințele în cultură, pentru ca, mai apoi, acestea să ajungă la nivelul bunelor practici. 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării Educația este un proces de universalizare a ființei umane, de repliere a ei pe coordonatele multiplicității și varietății valorice. Astăzi, educația este dintr-odată globalizată și globalizantă. Este influențată de procesul globalizării, ale cărei efecte le
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de „contextualizare-acțiune”; asistăm, astfel, la o căutare negociată a unui spațiu virtual, pe care se poate așeza contractul didactic, și a unei „reorganizări-acțiune” permanente a acestuia. (Alava, 2004) Acest grup de învățare ascultă de o dinamică mult mai complicată, întrucât vectorii ei sunt mult mai evanescenți, greu reperabili și dificil de descris prin instrumente obișnuite. Să reținem, așadar, faptul că grupul tradițional de învățare trebuie pus în legătură cu cel posibil, virtual, care, în grade și ponderi diferite, îl contaminează, îl complementează sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
grupurilor virtuale de învățare, ce funcționează după o altă regie și o altă dinamică decât cele ale grupurilor reale; - fluiditatea grupurilor de învățare, prin modificarea permanentă a colectivelor de elevi, dar și a competențelor profesorale; - reversibilitatea rolurilor, în sensul că vectorul educator-educat se poate inversa, educatul putând prelua, secvențial sau total, atribute ale educatorului; - secvențialitatea conținuturilor, prin delimitarea specifică a acestora și fragmentarea dificultăților de învățare, în așa fel încât educații să parcurgă din aproape în aproape ceea ce au de învățat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
profesii (Pieron, 1968). Capacitatea motrică cuprinde: • componentele stabile: aptitudini, calități motrice, deprinderi motrice, structuri operaționale, cunoștințe, experiența; • componentele de stare: motivație, stări emoționale, care pot favoriza, reduce sau bloca exprimarea capacității motrice; Capacitatea motrică este deci o rezultantă plurifactorială, un vector ce rezultă din interacțiunea componentelor sus-menționate. Aceasta evoluează după o curba ascendentă, se lărgește și se restructurează prin maturizare, instruire, educare. Evoluția sa nu este lineară, ci sinuoasă, cu momente de stagnare sau regres; caracteristicile de constanță ale capacității motrice
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
la conturarea noului context în care este produsă, difuzată și aplicată cunoașterea. Noul tip de cunoaștere, modurile în care este produsă aceasta, locurile în care este produsă, căile de diseminare la nivel social și modul de utilizare în practică sunt vectori care ne-au făcut să supunem atenției nevoia de a revizui grilele clasice de selectare, articulare, transmitere și valorificare a curriculumului, precum și de a argumenta necesitatea unei abordări integrate a curriculumului în contextul epistemologic contemporan. 4. Un nou mod de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a cunoașterii provine din mai multe surse, începând cu locurile acceptate de producere a acesteia, care nu mai sunt doar cele tradiționale, de tip academic, ci și cele specifice practicii. Activitatea de cercetare-dezvoltare devine, în noua economie bazată pe cunoaștere, vectorul ce asigură avantajul comparativ al actorilor de pe piață, prin scurtarea incredibilă sau chiar desființarea perioadei de așteptare de la descoperirea științifică până la punerea ei în practică. La ora actuală, raportarea din punctul de vedere al responsabilității se articulează în jurul nevoilor sociale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
urmează: În ceea ce privește itemul 23.c), redăm mai jos gruparea tuturor răspunsurilor, ea fiind relevantă din perspectiva percepției cadrelor didactice asupra oportunității activităților cu caracter interdisciplinar. Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? Proiectele integrate reprezintă un vector important de influență direcționată către practicile profesionale/didactice la clasă. În ciuda noutății și dificultăților conceptuale (și, în bună măsură, metodologice), 140 din cele 141 de răspunsuri susțin că în școlile implicate în program au fost inițiate teme cross-curriculare/proiecte interdisciplinare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
modernității în forma sa rigidă și oarbă - va situa învățarea într-o lume paralelă celei pentru care ar trebui să fie pregătiți cei ce învață. Învățarea însăși a renunțat la vârstă (învățarea pe tot parcursul vieții) și a devenit un vector fundamental al existenței umane în contextul noii societăți și economii bazate pe cunoaștere. Societatea învățării este tot ce ar fi putut educația să-și dorească mai mult, adică să fie cheia existenței, acceptată și valorizată ca atare. Numai că învățarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a dominat peisajul instituțional al anilor de tranziție. Cu toate că s-au fixat anumiți indicatori relevanți în analiza eficienței programelor (cost mediu/pacient tratat, cost mediu/unitate), se consideră că o funcționare corectă a circuitului terapeutic se va realiza sub influența vectorilor instituționali nou-apăruți. Oportunități de adoptare și implementare a justiției terapeutice în țara noastră Prin H.G. nr. 1489/2002, a fost înființată Agenția Națională Antidrog ca o instituție aliniată unor standarde dezvoltate de structuri similare din statele membre ale Uniunii Europene
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
alocuri, a unor elemente de fantastic popular. În toate cazurile perspectiva rămâne exterioară evenimentelor, C. știind să-și dozeze atât ironia, cât și efuziunea lirică. De fapt, succesul îl datorează și caracterului echilibrat al prozei sale, care nu permite nici unui vector să se transforme în dominantă. Atunci când își pune eroii în situațiile cele mai stânjenitoare, C. nu dovedește o intoleranță compactă; trece mai departe cu umor, dând senzația că se joacă. S-a vorbit despre impresia de mozaic lăsată de romanele
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
ale S.U.A., care depășeau cu cca. 5 miliarde dolari totalul bugetelor militare ale statelor Tratatului de la Varșovia"83. Au fost consemnate în statistici schimbări semnificative în 1975 în raportul forțelor nucleare-strategice ale celor două superputeri U.R.S.S. și S.U.A. ca vectori (rachete balistice și avioane) în favoarea U.R.S.S. (2.079 față de 2.464); în același timp, se remarcă în capacitatea de transport la țintă o situație inversă: 8.500 focoase nucleare S.U.A. și 2.500 în cazul U.R.S.S.; în 1981
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
raporturile de forțe în Europa (inclusiv rachete și avioane cu rază lungă de acțiune). În consecință, în iunie 1979, președinții S.U.A. și U.R.S.S. semnau la Viena Tratatul referitor la renunțarea armamentului strategic SALT II (pentru câte 2.400 de vectori de ordin strategic fiecare); plafonul urma să fie redus în 1981 la 2.250 lansatoare fiecare. La 6 octombrie 1979, Moscova și-a anunțat disponibilitatea de a reduce, cu un număr nespecificat, rachetele cu rază medie de acțiune amplasate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
unei structuri (arhitecturi) instituționale distincte și diferite de organismele existente de securitate, întemeiate pe conceptul securității colective, dominate de cele două superputeri U.R.S.S. și S.U.A. Binomul securitate-cooperare reper referențial primordial Binomul inseparabil "securitate-cooperare", securitatea reprezentând obiectivul urmărit, iar cooperarea vectorul (vehiculul) către atingerea țelului propus, apare definitoriu pentru înțelegerea noii filozofii în materie. Ambele fiind vizualizate ca elemente esențiale ale unui proces în permanentă desfășurare, fiecare etapă de parcurs a acestuia constituindu-se într-o platformă pregătitoare pentru pașii următori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în educație, în arta vie de a fi om - tocmai plusul și pulsul, particula și unda în complementaritatea ontic-axiologică numită lumină, ca lumină a educației. În hățișul tranziției, experimentatul vâslaș ne previne că
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
care, cel mai probabil, nu s-au intersectat niciodată, se întâlnesc într-un spațiu, fie el și virtual, sub blânda dar strașnica priveghere a muzei Calliope. Sau, mai bine spus, ar fi părut așa acum câteva decenii deoarece, în prezent, vectorul comunicațional numit Internet a revoluționat nu numai comunicarea în sine ca activitate umană de primă necesitate, ci face același lucru inclusiv în domeniul cultural. Și nu mă refer aici la problematica modificărilor de limbaj ori comportament, induse, implicit de acest
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
la tot pasul, Cu toate acestea, scria frustrat și mâhnit, mă aflu În fața unei contradicții pentru care nu văd nici o modalitate de soluționare, pentru care mă Îndoiesc chiar că ar exista vreo rezolvare posibilă, și dacă e sigur că toți vectorii metodicei și minuțioasei analize grafologice la care am procedat indică faptul că autoarea Înscrisului este ceea ce se numește o serial killer, o criminală În serie, un alt adevăr la fel de irefutabil, rezultând În egală măsură din analiza mea și care Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
raportă Lambert după ce organele ei interne își regăsiră locul. Ochii lui Ripley se plimbau fără răgaz de la un contor la altul. Pe un ecran de lectură apăru o ușoară divergență, pe care o corijă numaidecât. ― Cifre de împingere inegală. Modific vectorul acum. Ea apăsă un comutator și văzu cu satisfacție că un ac lichid revenea la măsura sa normală.) Compensație efectuată. Se menține corect. Dallas începea să creadă că vor opera punerea pe orbită fără probleme, când o trepidație puternică se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
despre învățare, teoria social cognitivă vizează procesul motivațional și a avut un impact major în cercetarea asupra motivației în muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în valori proxemice este cea care favorizează intensitatea relațiilor. Și vedem, în mod regulat, în istoriile umane valorizarea comunității, emoțională, în detrimentul societății, mult mai rațională. Perioade care accentuează sentimentul de apartenență cu miturile, poveștile și afectele împărtășite ca tot atâția vectori ai comunității. Densificare a riturilor, a codurilor particulare, a modurilor de a fi specifice care intră în conflict cu normele stabilite. Ne-am întrebat, de exemplu, ce motive au suscitat "Heremul", excomunicarea violentă pronunțată împotriva lui Spinoza. Și, într-o
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
accepta până la a face din ea o bucurie specifică. Vewindung ca acceptare, reluare, distorsionare, toate acestea în vederea unei vindecări. Astfel sunt tratate copilăria, trecutul, fabulosul, memoria, rădăcinile profunde. Toate acestea ca pânză freatică a faptului de a-fi-împreună. Toate acestea ca vector al revrăjirii lumii. Toate astea pot părea, a priori, destul de abstracte. Și totuși, este cum nu se poate mai concret. Având în minte această "reluare-distorsionare", putem înțelege revenirea tuturor acestor arhaisme care punctează viața cotidiană. Triburile juvenile, importanța nomadismului, exacerbarea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
eu identificat numai cu conștiința rațională. Și asta pentru ca subiectul plenar să poată surveni și, astfel, participa la totalitatea ființei. Astfel, moartea acceptată, ceea ce eu însumi am analizat ca fiind o moarte "homeopatizată" (La Part du Diable, 2002), poate fi vectorul unei victorii asupra morții. Mors morietur, moartea este cea care va muri! Figura copilului este o bună ilustrare pentru asta, pentru care moartea nu este decât un element în acest drum care este viața însăși. Or, mitul lui puer aeternus
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]