15,959 matches
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) tira și substantivul tira sînt destul de vechi în lexicul argotic românesc. Se pare că au aparținut inițial limbajului "tehnic", al hoților de buzunare; apoi, cum se întamplă adesea, verbul a intrat în circulația mai largă, argotic-familiară. În cele
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) tira și substantivul tira sînt destul de vechi în lexicul argotic românesc. Se pare că au aparținut inițial limbajului "tehnic", al hoților de buzunare; apoi, cum se întamplă adesea, verbul a intrat în circulația mai largă, argotic-familiară. În cele mai recente înregistrări on-line ale argoului românesc, verbul e prezent (deși, cu stîngacii de redactare, nu numai la litera Ț, cum ar fi normal, ci și la A: a se tira
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
destul de vechi în lexicul argotic românesc. Se pare că au aparținut inițial limbajului "tehnic", al hoților de buzunare; apoi, cum se întamplă adesea, verbul a intrat în circulația mai largă, argotic-familiară. În cele mai recente înregistrări on-line ale argoului românesc, verbul e prezent (deși, cu stîngacii de redactare, nu numai la litera Ț, cum ar fi normal, ci și la A: a se tira); este ilustrata mai ales construcția cu pronumele reflexiv și cu sens de deplasare, "a pleca": "io mă
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
ales construcția cu pronumele reflexiv și cu sens de deplasare, "a pleca": "io mă tirez acas"; S-a tirat prostu' aseară cand a văzut că iese cu scandal" (123urban.ro). Într-unul din dicționare sînt cuprinse și alte sensuri ale verbului, "a fura" sau "a ascunde" un obiect: "Tirează și tu țigările că ăștia nu au niciodată, da' ne fumează pe noi!" (dictionarurban.ro). Ambele sensuri apar și în presă: "Tirează (ia portofelul)" (RL = România liberă, 2455, 1998, 6) sau în
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
în presă: "Tirează (ia portofelul)" (RL = România liberă, 2455, 1998, 6) sau în memoriile lui "Fanfan, rechinul pușcăriilor": "Îl bunghesc pe nea Cazacu tîrînd o carte la saltea" (M. Avasilcăi 1994: 29). Alte atestări recente, culese din Internet, confirmă răspîndirea verbului, mai ales cu sensul "a pleca": fie în construcția cu pronume reflexiv - "io maine mă tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
reflexiv - "io maine mă tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în bloc" (mitnick.weblog.ro); "Marea Britanie o tirează din Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu sens apropiat: a se căra, a se ușchi vs. a o ușchi, a o șterge, a o tuli etc. A se tira e prezent în toate dicționarele noastre de argou (Tandin 1993, Croitoru Bobârniche 1996/2003, Volceanov 1998
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
în DEX; în Micul Dicționar Academic (MDA, IV, 2003), este înregistrat că regional (?) și cu etimologie necunoscută. În studiile mai vechi despre argoul românesc, în dicționarele de argou, dar și în reportaje jurnalistice recente e atestat și explicat substantivul corespunzător verbului: tira. Sensurile acestuia sînt tipic tehnice: tira e un instrument sau un adjuvant în operația complexă a furtului. E, adesea, obiectul cu care hoțul de buzunare își maschează mișcările: o haină, o geantă mai mare etc.: "tira (geaca, prosop, sacoșă
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
3). În fine, familia lexicala ar mai cuprinde și destul de rarele nume de agent tirangiu (Croitoru Bobârniche 2003, Volceanov 2006) și chiar tirator (Croitoru Bobârniche 2003). Surprinzătoare - dar foarte probabilă - e legătură cuvintelor românești cu termenii francezi tirer și țîre. Verbul francez tirer "a trage" are chiar sensul argotic "a fura", atestat de dicționare; în Trésor de la langue française informatisé (TLFI) sînt citate trei exemple din a doua jumătate a secolului XX, în care verbul e folosit tranzitiv - "a fura portofele
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
cu termenii francezi tirer și țîre. Verbul francez tirer "a trage" are chiar sensul argotic "a fura", atestat de dicționare; în Trésor de la langue française informatisé (TLFI) sînt citate trei exemple din a doua jumătate a secolului XX, în care verbul e folosit tranzitiv - "a fura portofele" ("J'ai commencé a tirer leș portefeuilles a toutes leș personnes", Libération, 13.03.1978) sau chiar intranzitiv ("On était dans le métro, on tirait", ibid.). În construcție cu un pronume reflexiv - se tirer
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
e folosit tranzitiv - "a fura portofele" ("J'ai commencé a tirer leș portefeuilles a toutes leș personnes", Libération, 13.03.1978) sau chiar intranzitiv ("On était dans le métro, on tirait", ibid.). În construcție cu un pronume reflexiv - se tirer - , verbul are de multă vreme, în franceză populară și colocviala, sensul de "a pleca, a scăpa, a fugi" (cf., de exemplu, Petit Robert 1991). și substantivul țîre este înregistrat de TLFI în expresia "vol a la țîre" - furt "cu tragere", adică
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
furt. E interesantă prezenta în argoul interlop românesc a unor franțuzisme, luate probabil direct de la sursă, nu din limbajul franțuzit al elitelor locale (ar fi o ipoteză și evoluția separată, poate din limbajul jocurilor de cărți). Și în italiană există verbul tirare, cu sensul "a denunța", tira fiind informatorul, dar legătură acestor cuvinte cu sensurile din română mi se pare mai puțin plauzibilă. Împrumuturile din argoul românesc au ca sursă în primul rand limba țigăneasca, rezervorul cel mai apropiat și cel
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
Gheorghe Grigurcu Să citim la întîmplare o poezie a Constanței Buzea: "era o lumină/ dar nu o mâhnită lumină/ era întreg în setea lui mare/ sufletul meu/ în aer albine și cărți/ garanții tulburătoare/ miniaturi în ființă/ și vara - verb migrator -/ agresivă și plină de ghimpi viorii/ mirosind a venin/ și țigle înclinau spre grădini/ unde umbra mișca pe pământ/ sub frunzele pure/ sub ochii zadarnici/ textul ei straniu ca liniștea/ cea din nimic izvorând" (era o lumină). Versurile vibrează
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
o caligrafie severă, spre o gesticulație grațios austeră. I se suprapun exigențele disciplinei, ale unei înalte discipline care este răbdarea. Răbdarea și tehnica sa specifică, perseverența, ne-ar putea oare apropia de idealul, cu fruntarii metafizice, al actualizării tuturor latențelor verbului? Ne-ar putea apropia cu adevărat? "Citește și nu te speria/ că nu-nțelegi de la-nceput/ citește și a doua oară/ și a unsprezecea oară stăruind/ și vei simți cum leagănul se mișcă/ în foșnetul unor azururi/ și stăruind te
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
și toate implicațiile fluide, transculturale, de dincolo de granițe, ale unei epoci distincte, în care ideea de naționalitate devine ambiguă, iar diaspora scoate în evidență lipsa unui punct central, al unui concept al direcționării clar orientat, subliniind și felul în care verbele "a veni" și "a pleca" implică suferința profundă a dislocării și a înfrângerii. Nu poți defini prea ușor identitatea națională a unui scriitor ca Salman Rushdie, născut în India, crescut în Anglia și mutându-se, dezrădăcinat în lupta cu destinul
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
oameni politici. Dar de ce-ar fi mai bun pentru Dinu Patriciu un Antonescu decât un Tăriceanu? Cu oricare din ei, săgeata partidului zace, în mâinile sale de vânător feroce, la fel de bleagă și inutilă cum se prezintă astăzi. Antonescu stăpânește verbul, dar n-are carismă. Lui Tăriceanu îi lipseau amândouă, plus ceva inteligență politică. Amândoi au însă ceva în comun: sunt cei mai perseverenți lideri de rangul doi și vor să conducă. Teoria lui Patriciu despre partidul balama e, astăzi, depășită
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ideilor generoase Întronate de el a pus oarecum ordine În debandarea moravurilor din epoca precreștinității iar spiritualismul și ascetismul creștin au accentuat disprețul față de manifestările sexuale. Din punct de vedere etimologic, termenul de prostituție provine din limba latină, În care verbul „prostitutio” desemna actul de expunere publică pentru și Înainte de vânzare. Plecând de la această interpretare, majoritatea definițiilor vizează aspectul comercial și moral al traficării trupului. Prof. Jennifer James, o autoritate marcantă În studiul devianțelor sociale (prostituție, vagabondaj, delincvență feminină și juvenilă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Piftele Salată bef Crenvuști Onomastice Costanța Miuhen Miai Miaiela Constantin Culturale Biblotecă Scripturale Creon Stilop Calendaristice Vichend Duminecă Zoologice Epure Ipopotam Menajerie economică De atelier Tâplar Prelandez Șurup Feraș Imprecații Frustat Andicapat Pronume relativ în acuzativ cu prepoziție Dupe care Verbe mai mult ca perfect Rămânese Zicese Adverb Ezact Averb Mărci Mufatlar Malboro Viceroi Warburg Folsfagen Renault Olsit Cazone Plutoner Arpaletă Anatomice Febră mușchiulară Genuchi O zi minunată pentru mâncat banane Maică-sa a plecat puțin până la bucătărie și el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
trăiești, Jeane! Un malac, un hăndrălău, un hojmanlău, astea-s cuvintele care-l descriu cel mai bine pe eroul nostru. Pe Jean, care lucrează la un telescaun dintr-un orășel de munte, la întreținerea lui sau cam așa ceva. În România, verbul a munci sau sinonime precum a lucra, a se speti au o cu totul întrebuințare. Ați aflat un sfârâiac din CV-ul lui Jean, dar asta nu e destul. Îi dăm bice. Jean n-are copii, deși o femeie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
fiu PÂNĂ ÎN ziua în care a murit. (2 Regi 6, 23) Crezi că Micol a mai născut fii după ce a murit? Deci din aceste pilde, expresia PÂNĂ, PÂNĂ CE, PÂNĂ CÂND, care este adverb-prepoziție are și semnificația de continuitate, de veșnicie. Verbul care o precede - nu a cunoscut-o, redat prin perfectul compus, în original este imperfectul durabil, adică exprimă o acțiune care nu se termină, care nu are un capăt. Așadar, după cum Mântuitorul Iisus Hristos veșnic va fi cu apostolii Săi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
clopoțelul suna din nou, anunțând sfârșitul lecției, unii dintre ei chiar exlamau: „Deja, s-a terminat lecția? Ce repede!”. Scopul pe care profesoara trebuia să-l realizeze la acea oră era formarea deprinderilor de a caracteriza personaje și însușirea conjugării verbelor de gr. 1 la perfectul compus. Textul de bază la această lecție se numea: „Mimi et Fifi”. Mimi era un cățeluș, iar Fifi era o pisicuță, și niciodată nu reușeau să devină prieteni. Copiilor le erau foarte plăcute aceste două
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
se poate scrie ca despre Goethe, spre exemplu : musai să ți schimbi pana. Autoarea cărții, a intuit asta și cucerește nu doar prin pros pețimea subiectului, ci și prin stil. Chiar dacă, precum mulți alți doctoranzi ai noștri, se fasolește (posibil verb iones cian, nu?) cum că „ocupația mea nu era aceea de a scrie lucrări științifice”; probabil, dar practica cu teoria nu s-au ex clus niciodată : altfel, Brook, Grotowski, Pintilie, Beligan, Cătălina Buzoianu, Măniuțiu, Dan Puric și Oana Pellea nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
A deveni, presupune că se întâmplă cu participarea noastră, conștientă sau nu. Nu este vorba de vină sau de cauză, pentru că și noi facem ceva care deteriorează sănătatea. A ne îmbolnăvi arată că suntem implicați în producerea stării de boală, verbul reflexiv arată că avem un rol în a ne îmbolnăvi și a ne însănătoși. În final, se înțelege că noi ne îmbolnăvim și noi trebuie să ne însănătoșim (vindecăm), să nu alegem varianta cea mai comodă, dar și distructivă hrănind
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Ultimele două versuri arată astfel: "Toată vara Ura! Ura!/ Și acum. Ca să se justifice utilizarea punctelor de suspensie, sînt încredințat că autorul anonim a încheiat cu o asonanță... Pentru a adăuga încă trei silabe ne mai trebuie însă și un verb. Inserție pe care, ipotetic, am efectuat-o, dar nu pot fi, în privința ei, mai transparent decît Aricescu. Cititorii dornici să-și încerce imaginația și să reconstruiască cele trei versuri invocate mai sus îmi pot comunica în scris opiniile lor (Bul
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
am vorbit cu omu' ", "o să primesc un telefon de la omu să-mi spună precis pentru chestia aia mare de tot..."), uneori prin șefu ("șefu de le poate pe amândouă, spune-i că-i dăm ceva, o mașină puternică, îi amintești?"). Verbele de bază - specifice aranjamentelor de culise și acțiunilor interlope - sînt a rezolva și a se mișca. Sfaturile pentru a convinge un ministru să favorizeze o licitație au un aer profund caragialian, în măsura în care amestecă prudența, elanul și incoerența: "Îi spun: Dom
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]